Mărturiile documentare privind Holocaustul, publicate online de arhivele germane

Autor 8604 vizualizări


Șaisprezece femei din lagărul nazist de concentrare de la Buchenwald au fost forțate de gărzile SS să se prostitueze pentru alți 86 deținuți în noaptea de 7 august 1943. Numele de familie ale acestor femei, Stahlheber, Zange, Rathmann, Fischer, Kolbusch sau Zimmermann, sunt notate într-o serie de „chitanțe de la bordel”, parte a peste 13 milioane de documente care au fost publicate online de Arhivele Arolsen, instituția care păstrează mărturiile documentare privind Holocaustul.

Prin publicarea documentelor pe Internet, instituția își propune să ajute cercetătorii și publicul larg să cunoască mai bine atrocitățile naziste. Arhivele Arolsen au sediul în orașul german Bad Arolsen, situat la 90 de kilometri nord de Frankfurt, relatează Los Angeles Times.  

„Chitanțele de la bordel”

Documentele reunite în seria „chitanțelor de la bordel” consemnează amănunțit drama celor 16 prizoniere din lagărul de la Buchenwald obligate să se prostitueze de gărzile SS, inclusiv numărul de clienți și sumele obținute. Conform documentelor, prizonierele au încasat 2 mărci de la fiecare client, în total 172 de mărci. Din acești bani, mai bine de trei sferturi au ajuns la paznicii lagărului, Fricke, Koch și Gust.

„Chitanțele de la bordel” publicate de Arhivele Arolsen au fost scrise în limba engleză pe data de 4 mai 1945, probabil de un militar al forțelor aliate, care a investigat incidentul după eliberarea lagărului.

Arhivele Arolsen au anunțat că au publicat pe Internet o vastă colecție de documente originale, care oferă informații despre 2,2 milioane de oameni, deportați în lagăre de concentrare. Printre aceste documente se numără și certificate de deces și mărturii postbelice ale supraviețuitorilor. Aceste documente reprezintă circa o treime din întreaga arhivă a instituției. Arhiva va fi publicată integral pe Internet în următorii ani.

Colecția de documente oferă informații și despre personalități cunoscute, precum industriașul german Oskar Schindler, care a încercat să protejeze împiedice deportarea a numeroși evrei, reușind să salveze circa 1200 de vieți, Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru Pace, sau Anne Frank, al cărei „Jurnal” a fost publicat în 1947, la doi ani după ce autoarea a murit în lagărul de concentrare Bergen-Belsen.

Conduse de Crucea Roșie, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, aceste arhivele au fost mult timp criticate pentru accesul dificil la documente. Aici au fost depuse documentele recuperate din lagărele de concentrare naziste de către forțele aliate. Presiunea internațională, în special din partea Statelor Unite, a contribuit la deschiderea parțială a arhivelor, în anul 2007.

""