Autor 2215 vizualizări


Semnarea acordului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) a deschis drumul către al Doilea Război Mondial.

Mai mult, în protocolul adiţional secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la articolul 3, era stipulat: „În privinţa sud-estului Europei din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni”. La Bucureşti, Pactul Ribbentrop-Molotov a „căzut ca un trăsnet din senin”, mulţi oameni politici intuiau corect că cele două ţări s-au pus de acord şi asupra teritoriilor din România şi Polonia pe care şi le vor împărţi între ei. 

Care a fost reacţia României la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov? Cum au interpretat Franţa şi Marea Britanie semnarea acordului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939? De ce s-a dezmembrat România Mare? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, au răspuns istoricul Marius Diaconescu, şi Cătălin Manea, istoric la Muzeul Naţional Cotroceni, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ion M. Ioniţă, redcator-şef al revistei „Historia” şi transmisă de adevarul.ro.

""