Autor 4534 vizualizări


Din fericire, în cele mai multe cazuri, oamenii acelor popoare, ajutaţi de conjuncturi favorabile, au reuşit, prin rezistenţă tenace şi prin luptă, să-şi schimbe soarta şi să rupă lanţurile în care i-au ferecat cei numiţi îndeobşte de istorie cu termenul de cuceritori.

De-a lungul existenţei sale, poporul român a avut multe astfel de momente de cumpănă dar, odată cu câştigarea Independenţei de stat şi cu recunoaşterea ei internaţională în 1878, se părea că noi, românii, vom fi mereu o naţiune liberă, care va trăi într-un stat independent. Lucrurile nu au stat tot timpul aşa şi, din păcate, Marele Război ne-a oferit o lecţie în acest sens. Ocuparea Munteniei şi a Bucureştiului în decembrie 1916, apoi precipitarea evenimentelor din Rusia, revoluţia bolşevică şi prăbuşirea uriaşului imperiu cu picioare de lut, capitularea sa la Brest-Litovsk, în martie 1918, ne-au adus în nefericita situaţie de a accepta condiţiile umilitoare impuse de Puterile Centrale şi de a semna un tratat de pace care consfinţea înrobirea noastră.

Cum a reintrat România în Primul Război Mondial? Cine a negociat la Paris pentru recunoşterea unităţii naţionale a românilor? La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde Florin Cristescu, profesor de istorie, şi Cătălin Manea, istoric la Muzeul Naţional Cotroceni, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru şi transmisă de adevarul.ro.