Karabo, cel mai complet schelet preuman descoperit vreodată
Cel mai complet schelet al unui strămoş al omului descoperit vreodată, aparţinând unui australopitec vechi de două milioane de ani, a fost identificat de cercetători sud-africani, care i-au dat numele de Karabo, anunţă afp.com.Este vorba “aproape sigur de cel mai complet schelet descoperit vreodată al unui strămoş al omului”, a declarat profesorul Lee Berger de la Universitatea Wits din Johannesburg, care a scanat mari fragmente de oase încastrate într-un bloc de piatră cu diametrul de 1 m. Karabo, cum l-au numit oamenii de ştiinţă, avea între 9 şi 12 ani când a murit.
El aparţine speciei “Australopithecus Sediba” şi a fost găsit în peşterea Malapa, pe bogatul sit arheologic sud-african cunoscut ca “leagănul omenirii”, înscris în patrimoniul mondial al umanităţii.
În piatră au fost scanate fragmente de maxilar, coaste, un femur complet, cum nu există altul deocamdată, precum şi vertebre şi părţi de membre. Australopithecus Sediba nu este un necunoscut pentru oamenii de ştiinţă.
Se ştie că a trăit acum circa două milioane de ani, aproape în perioada în care primatele de tip “homo”, strămoşii noştri direcţi, i-au urmat pe pământ pe australopitecii primitivi. Fragmente a două specimene au fost descoperite în 2008 în acelaşi loc, la câţiva kilometri nord de Johannesburg.
“Ceea ce face ca locul să fie unic este că am reuşit să găsim toate piesele acestui puzzle. Scheletele sunt aproape complete şi, de fiecare dată când facem o astfel de descoperire, adăugăm o piesă lipsă din puzzle”, spune Bonita De Klerk, şef de laborator la Wits.
Totuşi, locul Australopithecus Sediba nu este prea clar în arborele genealogic al speciei umane. Ar putea fi un descendent al Australopithecus Africanus, el însuşi urmaş al Australopithecus Afarensis, familia celebrei “Lucy”, veche de trei milioane de ani, considerată de unii oameni de ştiinţă o posibilă bunică a omenirii.
Specia îi fascinează pe cercetători fiindcă are în acelaşi timp caracteristici ale hominidelor moderne şi vechi, cu o ţinută dreaptă care permite mersul biped, dar cu picioare care sugerează că trăia parţial în copaci, un creier relativ complex, braţe lungi, degete scurte şi degetul mare lung, cu ajutorul căruia putea apuca bine.
Studiul dentiţiei a dezvăluit şi el un regim alimentar uimitor:în timp ce majoritatea celorlalte hominide se hrăneau cu frunze şi plante moi, Sediba prefera lemnul şi scoarţa copacilor.
Şi istoria descoperirii lui Karabo este interesantă:blocul de piatră luat de pe un sit bogat în fosile zăcea de aproape trei ani într-un laborator de la Wits, în aşteptarea analizelor.În iunie, în timp ce blocul era transportat spre o maşină, un tehnician al laboratorului a observat o protuberanţă pe piatră.
“L-a chemat pe profesorul Berger şi i-a spus:“Cred că este un dinte de hominid. Avea dreptate”, arată Bonita De Klerk. “Când am scanat blocul de piatră, ne-am dat seama că exista acolo mai mult decât un dinte;erau multe oase ale aceluiaşi individ”, adaugă ea.
Blocul de piatră va fi spart în curând pentru a scoate fosilele pietrificate.
sursa:financiarul.ro
