Autor 1377 vizualizări


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a intrat în posesia a 125 de înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă în decembrie 1989.

Demersul face parte dintr-un proiect derulat în parteneriat cu Hoover Institution Archives, Stanford University (California, SUA), care presupune digitizarea a 3.350 de înregistrări realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă pe parcursul a mai bine de 30 de ani. Prima parte a arhivei, conţinând 415 materiale din perioada 1956-1991, a fost livrată către IICCMER în luna mai a anului trecut. Înregistrările din arhiva americană au fost achiziționate din fonduri publice.

Rezultatele proiectului de digitizare vor fi disponibile pentru cercetători şi publicul interesat la sediile IICCMER şi Hoover Institution Archives (California, SUA), iar unele extrase vor fi postate pe un website dedicat. De asemenea, o copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naționale ale Romaniei.

„Atâta vreme cât vom avea resursele necesare, vom continua să aducem acasă arhiva Europei Libere și să o facem disponibilă pentru publicul din România. Nu se poate imagina o analiză a regimului comunist fără inventarierea opoziției și a reacțiilor jurnaliștilor de la acest legendar post de radio. Europa Liberă și oamenii ei au facilitat revoluția din 1989, iar achiziționarea acestor înregistrări, în anul în care comemorăm 25 de ani de la acele evenimente, reprezintă o reușită. Totodată, apreciem că interesul pentru aceste înregistrări este foarte mare.” a precizat Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.

Considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a țării. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului și orientarea spre democrație se datorează în mare măsură acestui post de radio. Pentru mulţi români, emisiunile de la Europa Liberă au fost oxigenul care le-a permis să respire și să reziste sub comunism. Europa Liberă a salvat vieți și a influențat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceauşescu și a Securității. Împotriva Europei Libere autoritățile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondenței și atentate împotriva angajaților acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internațional Carlos Șacalul și banda sa au comis, așa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul și cu complicitatea Securității, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio.

În anul 2001, statul român a recunoscut importanța și meritele postului de radio, reprezentanţii acestuia primind distincții și diplome „ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român”. În 2008, cînd emisiunile destinate României au încetat, Europei Libere i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare ofiţer pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare, în special în timpul României comuniste. Emisiunile destinate României, inițiate în 1950, au încetat în august 2008. Între 1950 și 1989, secția română a Radio Europa Liberă a fost condusă de următorii directori:Mihail Fărcășanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiță Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînișoară, Nestor Ratesh. Dintre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenței îi amintim pe Ghiță Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Șerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan ș.a.