INEDIT / Cum arată actul oficial în care se consemnează nașterea lui Constantin Brâncuși jpeg

INEDIT / Cum arată actul oficial în care se consemnează nașterea lui Constantin Brâncuși

📁 Curiozităţile şi culisele istoriei
Autor: Redacția
🗓️ 19 februarie 2018

Arhivele Naționale al României au publicat actul oficial în care se consemnează nașterea lui Constantin Brâncuși, „fiul lui Nicolae Brâncuși, în etate de 45 de ani, și al Mariei Brâncuși, în etate de 24 de ani, de profesie agricultori”. Actul este înregistrat în data de 21 februarie, și martorii confirmă ca pruncul s-a născut „alaltăieri” (19 februarie 1876, stil vechi), la casa părinților. 

27971871 10159952712190114 494269604442474843 n jpg jpeg

Sursa: Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, Colecția Registre de stare civilă, Registrul de stare civilă al comunei Peștișani, registrul nr. 23/1876, fila 9.

Constantin Brâncuşi se naşte la 19 februarie 1876, în Hobiţa, un mic sat din comuna Peştişani, judeţul Gorj, la poalele Carpaţilor. Este al cincilea copil al Mariei şi al lui Radu Nicolae Brâncuşi. Cu toate că provenea dintr-o familie de ţărani înstărită, Brâncuşi duce o viaţă modestă, însă una din care avea să-şi culeagă reperele care-i vor ghida viziunea artistică târzie. 

Amintindu-şi de copilărie şi de locurile în care a crescut, artistul avea să mărturisească, într-o întâlnire cu Petre Ţuţea, de la Paris, din 1933: „Pe atunci viaţa era frumoasă şi armonioasă. De milenii, oamenii duceau, fericiţi, o viaţă patriarhală. Totul trecea liniştit de la un anotimp la altul. Şi ştiţi de ce s-au schimbat lucrurile? Civilizaţia marelui oraş a ajuns până la noi“. Copilăria lui Brâncuşi a fost însă departe de una idilică. La fel ca alţi copii de ţărani din acea vreme, Constantin nu merge la şcoală. De la 7 ani lucrează ca păstor, având grijă mai întâi de turma familiei, apoi lucrând pentru alţii, în Munţii Carpaţi. Aici, învaţă să sculpteze în lemn, o artă populară la modă în România rurală a acelor ani, folosită pentru a produce linguri, picioare de pat, butoaie de brânză şi faţade de case, toate împodobite cu gravuri.

La 9 ani, Brâncuşi pleacă la Târgu Jiu, în Oltenia, pentru a căuta de lucru. Mai întâi, este angajat într-o vopsitorie. Revine la Hobiţa cu degetele pline de vopsele şi arse de vitriol, însă nu renunţă. Peste numai doi ani, pleacă din nou, de data aceasta la Slatina, unde se angajează ca argat la un băcan din localitate. Urmează alte locuri de muncă, la fel de nerecomandate minorilor, printre care cea dintr-o cârciumă din Craiova, unde Brâncuşi rămâne câţiva ani.