Autor 981 vizualizări


După aproape 1700 de ani de tăcere, teatrul din oraşul antic Messene a fost readus la viaţă printr-un concert special care a avut loc pe 3 august. Renaşterea sa a fost posibilă prin intermediul fondurilor de la fundaţia Niarchos.

Seara de gală a adus în centrul atenţiei un ansamblu de muzicieni printre care soprana Cecilia Costea şi baritonul Dimitri Platanias, care şi-au desfăşurat activitatea artistică sub îndrumarea lui Vassilis Christopoulos, directorul Orchestrei Naţionale din Atena. Mii de spectatori au participat la eveniment în acest sit arheologic de obicei pustiu, semn că este un nou început pentru teatrul grec. Spectacolul a fost punctul final al Festivalului din Atena şi Epidaur 2013.

Oraşul Messene a fost fondat în anul 369 î.e.n. Ilustrul general Epaminondas din Teba, care i-a învins pe spartani în bătălia de la Leuctra în anul 371 î.e.n., abolind tirania exercitată de Sparta asupra oraşelor învecinate a redat oraşul Messene messenienilor, cerându-le însă să construiască o nouă capitală, în care să trăiască cetăţenii acelui oraş exilaţi în Libia, în Sicilia sau în alte oraşe greceşti, cu scopul de a opune rezistenţă în faţa unei posibile revanşe a Spartei.

S-a născut Messene, la poalele Muntelui Ithome, dintr-o fortăreaţă şi un sanctuar dedicat lui Zeus Ithomatas. Construit armonios în terase într-un inel muntos cu deschidere spre mare, pe baza modelului de oraş ideal creat de arhitectul şi geometrul Hippodam din Milet, oraşul, ale cărui ziduri, întărite cu 38 de turnuri, se întind pe o lungime de 9 kilometri, adăposteşte în centru cele mai frumoase monumente publice ale sale, astfel încât accesul să fie la fel de uşor pentru toţi cetăţenii săi din cartierele învecinate.

Cu o agora magnifică, propilee impozante, fântâni monumentale, numeroase izvoare, temple închinate zeilor Esculap, Artemis şi Demetra, un odeon destinat adunărilor populare, un stadion care putea să îi primească pe cei 10.000 de locuitori ai cetăţii şi pe toţi cei din satele din împrejurimi, Messene depăşea fără îndoială ca număr de locuitori populaţia Atenei, iar trei porturi îi asigurau legătura cu restul civilizaţiei elene.

Magnificul teatru din Messene, edificat după modelul teatrelor greceşti care se foloseau de declivitatea terenului, sprijit de un zid vast semicircular, a fost construit pentru a primi toţi cetăţenii oraşului cu ocazia unor reuniuni de ordin politic. Au rezistat până în zilele noastre doar câteva rânduri cu scaune din gresie, în faţa cărora se ridică scena dedicată marelui preot al templului lui Zeus care domina oraşul.

oraşul, devenit creştin, a fost mai târziu abandonat, acoperit cu viţă de vie şi măslini, căzut în uitare şi redus la tăcere, chiar dacă numeroşi călători francezi şi englezi i-au vizitat ruinele începând din secolul al XVII-lea.

Abia în 1986 Societatea arheologilor din Atena a răscumpărat de la ţăranii din zonă toate terenurile acoperind teritoriul cetăţii şi au putut să înceapă astfel primele săpături finanţate de Uniunea Europeană, sub coordonarea arheologului Petros Themelis. Cercetătorii au descoperit statui magnifice care îi reprezentau pe Tezeu, Hermes, Artemis, cele ale unor tinere preotese ale acestei zeiţe, chiar în zonele descrise de Pausanias.

sursa:Le Nouvel Observateur 

""