Dosarul întocmit de mareşalul Antonescu pentru recuperarea tezaurului de la Moscova, găsit într-o piesă de mobilier vechi FOTO

Autor 10142 vizualizări


Un braşovean şi un iranian au găsit, ascuns într-un dulap de epocă şi neatins de 80 de ani, dosarul pe care mareşalul Ion Antonescu l-a trimis cu armata la Moscova ca să revendice tezaurul României, scrie Libertatea.

Cele 200 de pagini originale, plus un paşaport, au fost găsite în fundul dublu al unui dulap vechi, cu vitrine, potrivit Libertatea

 Mobila fusese recondiţionată de un iranian stabilit în România şi vândută lui Attila Szocs, un maghiar din Braşov. Cei doi au descoperit documentele originale şi ele au ajuns, în copie, la BNR.  

Dosarul întocmit la cererea mareşalului Ion Antonescu în 1941 conţine o evidenţă a Tezaurului României evacuat în 1916-1917 la Moscova, plus alte valori, care apar în premieră. De fapt, nimeni nu a ştiut până azi că, încrezător în faptul că nemţii şi românii vor cuceri Moscova, Antonescu pregătise aceste 200 de pagini prin care revendica tezaurul, notează sursa citată.  

Prima pagină din cele 200 descoperite în compartimentul secret al dulapului FOTO Libertatea

„E vorba de un dosar pe care mareşalul Ion Antonescu l-a trimis, când armata română avansa, alături de nemţi, în 1941, spre Moscova. Bucureştiul anticipa că nemţii vor cuceri Moscova, iar Guvernul dorea să ia tezaurul înapoi de la ruşi“, explică o persoană de la BNR, într-o declaraţie neoficială, potrivit Libertatea.

Azi va avea loc, la BNR, o nouă întâlnire între reprezentanţi ai Băncii Naţionale şi ai Ministerului Culturii, care au consultat documentele.

Ceea ce se ştia era că Banca Naţională a trimis un raport lui Ion Antonescu despre Tezaur. Istoricul Gheorghe Buzatu scrie, în lucrarea „România şi Marile Puteri (1939-1947)“, publicată în 2003, de Editura Enciclopedică, despre Scrisoarea Băncii Naţionale a României, referitoare la Tezaurul Românesc de la Moscova, care a fost înaintată, pe 13 noiembrie 1941, Mareşalului Ion Antonescu, atunci conducătorul Statului.

Dosarul conţine toate valorile deja ştiute, a căror situaţie riguroasă BNR o are, dar şi unele în plus, despre care nu se ştia. „Inventarul din 1941 e ceva mai optimist decât cel despre care ştiam din 1916-1917“, spune BNR, într-o descriere de asemenea neoficială a ceea ce au găsit la o primă analiză.

Coperta dosarului care le-a parvenit celor de la BNR prin intermediul unui avocat angajat de braşoveanul şi iranianul care l-au găsit.

Ce spune BNR despre documentele prin care mareşalul Antonescu dorea să recupereze Tezaurul României de la ruşi

Banca Naţională a României confirmă autenticitatea dosarului pe care mareşalul Ion Antonescu l-a trimis cu armata la Moscova ca să revendice Tezaurul României şi susţine că documentele noi confirmă cifrele referitoare la metale preţioase trimise la Moscova.

Dosarul, întocmit în 1941 şi descoperit acum, are 200 de pagini şi a fost găsit în fundul dublu al unui dulap vechi cu vitrine, alături de un paşaport, potrivit Libertatea, care susţine că BNR a numit aceste documente dosarul „Moscova 2”.Banca Naţională a României a confirmat vineri că a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941, cu sprijinul altor instituţii ale statului.

BNR precizează că reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 - 1917 şi a celorlalte documente de arhivă expediate.Documentul este studiat de specialiştii BNR care încearcă să ateste provenienţa şi autenticitatea documentelor din arhiva BNR şi să coreleze informaţiile noi cu cele existente, susţine instituţia.Cercetarea celor 200 de pagini este în curs şi, odată finalizată, BNR transmite că va informa oficial publicul şi instituţiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituţii interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente.

„Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoarea istorică şi completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu şi în privinţa documentelor orginale din anii 1916 -1917 (procesele verbale de predare - primire ale valorilor trimise de statul român şi BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului”, precizează BNR.Instituţia mai susţine că documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale preţioase trimise la Moscova, dar orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susţine până la finalizarea cercetărilor şi reprezintă simple speculaţii.Banca Naţională a României mai menţionează că a făcut numeroase demersuri pentru a aduce la cunoştinţa publicului român şi internaţional situaţia Tezaurului românesc trimis la Moscova în anii 1916 – 1917.

BNR a publicat de-a lungul timpului numeroase lucrări, dar şi numeroase articole de specialitate. În fiecare an, în cadrul Simpozionului de istorie bancară „Cristian Popişteanu” sunt discutate toate elementele noi care apar în legătură cu acest subiect. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat în repetate rânduri, în conferinţe publice, istoricul şi demersurile efectuate pentru recuperarea Tezaurului.De asemenea, BNR precizează a pus la dispoziţie Ministerului Afacerilor Externe al României şi Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, documente complete şi relevante în legăură cu situaţia Tezaurului.

În urma Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 2003, toate discuţiile se fac pe linie diplomatică, în cazul României prin Ministerul Afacerilor Externe care coordonează partea română a Comisiei mixte, BNR având exclusiv rolul de suport şi furnizor de informaţii bine documentate şi autentice.„Din acest punct de vedere, analizarea aprofundată a noilor materiale aflate la dispoziţie trebuie făcută cu cea mai mare rigoare.

Banca Naţională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”, conchide instituţia.

""