Autor 1913 vizualizări


Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi liderul nord-coreean Kim Jong-un au pus punct, joi, summitului lor de trei zile cu o excursie pe un munte considerat sacru, leagănul spiritual al naţiunii coreene, în vederea unei demonstraţii de unitate.

Moon şi Kim au luat zboruri separate, joi, de la Phenian, către Samjiyon, un aeroport situat în apropiere de Mont Paektu, potrivit unor informaţii de la un grup de jurnalişti. Imagini de televiziune arătau convoiul preşedintelui sud-coreean traversând străzile capitalei. Pe trotuare, oameni îmbrăcaţi ca de sărbătoare agitau steaguri şi buchete, scandând ”Unificarea partiei mamă!”. Cei doi lideri au urcat apoi într-o maşină, către Muntele Paektu, la frontiera cu China, a declarat pentru presă un purtător de cuvânt al preşedinţiei sud-coreene. Vulcanul, cu o înălţime maximă de 2.744 de metri, este considerat drept sacru de către toţi coreenii deoarece, potrivit AFP, este văzut ca locul de naştere al lui Dangun, fondatorul legendar al regatului coreean. După biografiile oficiale nord-coreene, acelaşi munte este de asemenea locul în care Kim Ir Sen, bunicul lui Kim Jong Un şi cel care a întemeiat Coreea de Nord, a condus rezistenţa contra colonizatorului japonez care a ocupat peninsula între 1910 şi 1945.

În marja celor trei summituri bilaterale cu Kim Jong Un din acest an, preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, născut în Sud dar fiu al unor refugiaţi nord-coreeni care fugeau din calea războiului, şi-a exprimat dorinţa de a vizita muntele Paektu pe partea nord-coreeană. După această excursie, Moon a plecat direct spre Seul, a anunţat purtătorul său de cuvânt. Liderul nord-coreean a acceptat miercuri să închidă instalaţia de testare de motoare de rachetă şi poligonul de la Tongchang-ri - în prezenţa unor experţi internaţionali. Statele Unite au salutat acest anunţ şi s-au declarat pregătite de discuţii imediate vizând ”denucleariarea” Coreei de Nord în trei ani. Phenianul a evocat de asemenea închiderea complexului său nuclear de la Yongbyon, dacă Washingtonul ia ”măsuri corespunzătoare”. Este vorba despre o condiţie importantă, însă această declaraţie semnată la finalul celui de-al treilea summit intercoreean în decurs de şase luni pare că a fost suficientă să deblocheze procesul discuţiilor în dosarul nuclear cu Washingtonul, împotmolit de câteva săptămâni.

Preşedintele american Donald Trump a salutat ”progrese extraordinare”. Secretarul său de Stat Mike Pompeo a declarat că a discutat cu omologul său nord-coreean Ri Yong Ho şi l-a invitat să se întâlnească în marja Adunării Generale a ONU, la New York, săptămâna viitoare. Evocând ”angajamentele importante” ale regimului nord-coreean, el a anunţat că Washingtonul este pregătit să relanseze ”imediat negocieri” în vederea încheierii ”denuclearizării” Coreei de Nord până în ianuarie 2021, adică până la sfârşitul mandatului lui Trump. Discuţiile se aflau într-un punct mort de la summitul istoric de la 12 iunie, în Singapore, între Trump şi Kim, când nord-coreeanul a reiterat angajamentul ţării sale în favoarea ”denuclearizării” peninsulei. De atunci, Washingtonul şi Phenianul se ceartă pe tema înţelesului de dat acestei terminologii, iar Statele Unite evocă insistent doar ”denuclearizarea” Coreei de Nord. Nordul a denunţat metode de ”gangster” ale americanilor, pe care-i acuză că vor să obţină dezarmarea sa unilaterală, fără să facă vreo concesie la fiecare etapă şi fără să relaxeze presiunea sancţiunilor. Specialiştii au rămas sceptici faţă de ultimele anunţuri, subliniind că Phenianul a spus deja, în mai multe rânduri, că nu are nevoie de teste suplimentare.

La rândul lor, Seulul şi Phenianul doreau să-şi restrângă legăturile - Kim pentru ca ţara sa să profite de puterea economică a Sudului, Moon pentru a îndepărta peninsula de spectrul unui conflict intercoreean devastator. Liderul nord-coreean urmează să efectueze o vizită la Seul. Vizita, care ar putea să aibă loc anul acesta, ar fi prima a unui lider din Nord în capitala sud-coreeană de la sfârşitul Războiului Coreei (1950-1953), care s-a încheiat cu un armistiţiu şi nu cu un tratat de pace. Cei doi lideri şi-au anunţat voinţa de a candida împreună la organizarea Jocurilor Olimpice (JO) din 2032. Ei au promis, de asemenea, organizarea regulată a unor reuniuni de familie despărţite de război şi un efort în vederea conectării reţelelor rutiere şi ferate.

Foto (sus: Liderul nord-corean Km Jong-un şi omologul său sud-corean, Moon Jae-in, pe Muntele Paektu


""