Dezbatere Historia: Cui folosesc marşurile pentru unirea cu Republica Moldova? jpeg

Dezbatere Historia: Cui folosesc marşurile pentru unirea cu Republica Moldova?

📁 Istorie recentă
Autor: Redacția
🗓️ 24 octombrie 2013

Pe măsură ce se apropie summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica Moldova este tot mai mult în centrul atenţiei. Invitaţi la dezbaterea Historia au fost profesorul Dan Dungaciu, Florin Şperlea, redactor-şef al publicaţiei „Obervatorul Militar", analistul Ion Petrescu şi Alina Ţurcanu, redactorul-şef „Adevărul“ Republica Moldova, prin intervenţie video. Discuţia a fost moderată de Ion M. Ioniţă, redactor-şef „Historia“.

Supusă presiunilor politice şi economice din partea Rusiei, Republica Moldova priveşte evenimentul de la Vilnius ca pe un moment crucial care va determina viitorul european al ţării.

În acelaşi timp, în România, vocile unioniste se aud din ce în ce mai tare, un marş în acest sens fiind organizat dumnica trecută la Bucureşti. Sunt aceste marşuri calea cea mai bună de a sprijini  calea europeană a Chişinăului, cum se văd lucrurile din stânga Prutului şi care sunt perspectivele Republicii Moldova pe ultima sută de metri înainte de summitul de la Vilnius?

Dezbaterea Historia a pornit de la semnificaţia zilei de 25 octombrie, ziua Armatei şi Ziua Regelui. 

„Este o zi în care trebuie să ne amintim că încă sunt în uniformă militară zeci de mii de bărbaţi şi femei care îşi fac datoria. Armata României este garantul suprem al siguranţei României. În situaţii imprevizibile, românul poate conta pe Armata Română“, a spus analistul militar Ion Petrescu, blogger adevarul.ro

„Am intrat în NATO datorită sacrificiului militar român. Dintre soldaţii care au căzut la datorie în Afganistan, mulţi au fost ucişi mişeleşte“, a completat Petrescu. 

Peste o lună, summitul de la Vilnius este aşteptat pentru semnarea unor acorduri de asociere a Republicii Moldova a Uniunii Europene. 

„Summitul de la Vilnius poate să fie o chestiune istorică. Sperăm cu totii ca acele acorduri să fie semnate de Ucraina. Alte state nu vor fi prezente acolo, ele doar vor parafa aceste acorduri. Singura miză care există nu se referă la Republica Moldova, ci la Ucraina. (...) Temerile noastre este sa nu fie Vilnius 3012 un Bucureşti 2008 (summitul din 2008, din Capitala României – n.r.)", a spus Dan Dungaciu. 

„Dincolo de efoturile diplomatice care se fac, ne întrebăm care va fi semnalul trimis în cazul în care acorudurile nu vor fi semnate – ne putem trezi într-o situaţie în care politica de bloc nu va fi funcţională. În acest moment, nu cred că există cineva care poate spune cu prezicie ce se va întâmpla la Vilnius“, a mai punctat Dungaciu. 

Dincolo de efoturile diplomatice care se fac, ne întrebăm care va fi semnalul trimis în cazul în care acorudurile nu vor fi semnate – ne putem trezi într-o situaţie în care politica de bloc nu va fi funcţională. În acest moment, nu cred că există cineva care poate spune cu prezicie ce se va întâmpla la Vilnius.
Dan Dungaciu, profesor

„La Chişinău, temperatura începe să fie tot mai ridicată în preajma summit-ului. Multă lume nu întelege asocierea la UE, ce înseamnă parafarea acelor acorduri. Este rolul presei, dar şi al guvernanţilor. Asistăm la operaţiuni care să demonstreze că noi luptăm cu corupţia. Se creează o impresie ca e un pic de butaforie, de teatru. Pe de altă parte, comuniştii sunt într-o revoluţie «de catifea», care durează de câeva săptămâni. Se fac bancuri legate de această revoluţie“, a spus Alina Ţurcanu, redactor-şef „Adevărul“ Republica Moldova

Locuitorii Republicii Moldova sunt pentru UE

Basarabenii, întrebaţi care este părerea lor despre aderarea la UE, mulţi au răspuns că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. 

„Vox-pop-ul realizază o imagine sugestivă a societăţii Republicii Moldova. Poate nu ştiu ce înseamnă summitul de la Vilnius, dar este evident că oamenii au aşteptări în privinţa unui standard de viaţă pe care îl doresc şi vor să rămână acolo, indiferent de parcursul european al ţării“, a spus Florin Şperlea, redactorul-şef al publicaţiei „Observatorul Militar“.

Dungaciu contrazice această afirmaţie. „Acest eşantion nu e neapărat reprezentativ pentru Republica Moldova. Opiniile exprimate nu reflectă diversitatea opiniilor din Republica Moldova. Suntem într-o bătălie geografică, sociologică şi politică în Republica Moldova“.

„Dacă urmărim discursurile lui Vladimir Voronin, vom vedea o viziune destul de ambiguă. Săptămâna aceasta se împlinesc 10 ani de când Voronin a parafat memorandumul Cuza. Nici partidul comuniştilor nu transimte un mesaj clar că va milita împotriva aderari la UE“, a completat Dungaciu. 

Invitaţii dezbaterii au vorbit, de asemenea, despre marşurile pentru unirea Republicii Moldova cu România, care s-au desfăşurat în ultima perioadă.   

„Prima extindere a UE şi a NATO a fost atunci când s-a expandat frontiera euro-atlantică, prin unirea celor două Germanii. Preţul plătit de Germania a fost trecerea la euro. Există, deci, un precedent care spune că acest tip de extindere se poate face şi poate fi acceptat. Republica Moldova se poate întâlni cu România cand va intra în UE, sau se va uni cu România şi va ajunge în UE? Asta este o discuţie teoretica. Practic, lucrurile sunt diferite:ideea de reunificare are două aspecte. În 2007, pe când Băsescu era amic cu Voronin, datele de sondaj arătau o creştere de trei ori a celor care doreau unirea Republicii Moldova cu România. A doua chestiune, pentru a pune tema asta în discuţie, cred că este nevoie de cineva care să aibă o anumita credibilitate în spaţiul public. Există un partid la Chişinău care vorbeşte numai despre unire – la alegeri, nu a luat niciodată mai mult de 1%. Problema în politică nu e ce se spune, ci mai degrabă cine o spune“, a explicat profesorul Dungaciu. 

Există o retinceţă a moldovenilor de a nu fi folosiţi în alte scopuri, prin intermediul acestor marşuri.
Alina Ţurcanu, redactor-şef "Adevărul" Moldova

„La Chişinău există mulţi susţinători ai unirii cu România. Această idee va prinde în societate atunci când nu va mai fi nicio implicare egoistă a partidelor politice. Există o retinceţă a moldovenilor de a nu fi folosiţi în alte scopuri, prin intermediul acestor marşuri“, a oferit Alina Ţurcanu, din capitala Republicii Moldova, o imagine asupra realităţii de peste Prut.  

Petrescu a fost de acord cu această afirmaţie:„A fost iniţiativa unor tineri care nu au idee de utilitatea aceste uniri“. 

„În momentul de faţă, România nu poate merge la Comisia Europeană să strige ca vrea unirea cu Republica Moldova. Nu putem, însă, nici să nu vorbim despre acest lucru. Trebuie să păstrăm flacăra vie, până la un moment prielnic, aşa cum a fost acela cu cele două Germanii“, a mai spus jurnalista.

Alternativa la eşecul aderării UE este uniunea asiatică, însă aceasta este falsă. Va apărea o categorie de populaţie în Republica Moldova care va spune ca alternativa este unificarea cu România. Posibilitatea unui elan politic explicit pentru unire va fi când se va exclude şansa de a adera la UE.
Dan Dugaciu, profesor

„Marşul părea un răspuns al lui Băsescu către basarabeni. Răspunsul a venit:2000-3000 de oameni care s-au plimbat pe străzi, ceea ce înseamnă că nu îşi doresc aşa mult unirea, fiindcă ar fi ieşit mai mulţi. E o speculaţie, pe bună seamă. Purtătorul de torţă la momentul respectiv nu era credibil. Ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova e o iluzie pozitivă care poate că se va concretiza pe 3 noiembrie, cu marşul din Piaţa Adunării Naţionale. Alternativa la eşecul aderării UE este uniunea asiatică, însă aceasta este falsă. Va apărea o categorie de populaţie în Republica Moldova care va spune ca alternativa este unificarea cu România. Posibilitatea unui elan politic explicit pentru unire va fi când se va exclude şansa de a adera la UE“, a adăugat Dungaciu.  

Analistul Ion Petrescu a adăugat:„Preşedintele Băsescu este perceput ca un încurajator al mişcării de unificare cu Republica Moldova. Interlocutorul său de la Chişinău rămâne Vlad Filat care, la un moment dat, când era în concediu, şi-a lăsat familia în Grecia şi a venit la o discuţie la Iaşi, chemat de Băsescu“. 

Revenind la problema summitului de la Vilnius, Alina Ţurcanu a punctat:„După summit, urmează o parte mai importantă:semnarea. Acolo se va întâmpla doar parafarea acordurilor. Eu mă opun faţă de acţiunile reporbabile ale actualei guvernări. Vreau să văd mai multe eforturi de asanare pe interior a clasei polticie, pentru ca oamenii să aibă mai multa încredere că UE este unica optiune bună a Republicii Moldova“.