Autor 1145 vizualizări


Cadavrele lui Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost deshumate ieri, pentru efectuarea unui test ADN, după 20 de ani de îndoieli privind locul în care îşi dorm somnul de veci. Cimitirul Ghencea Civil a fost ieri închis publicului timp de aproape trei ore, pentru a permite dezgroparea rămăşiţelor foştilor dictatori.

„Suntem mai aproape de a cunoaşte adevărul", a declarat ieri, pentru Associated Press, singurul copil rămas în viaţă al cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu.

În momentul în care Valentin făcea aceste declaraţii, la Cimitirul Ghencea Civil erau deshumate cadavrele părinţilor săi. Scopul acestei acţiuni este de verificare a identităţii rămăşiţelor pământeşti. Valentin nu a participat la dezhumare din cauza unor probleme de sănătate.

Pregătirile pentru deshumarea cuplului Ceauşescu, îngropaţi la 30 decembrie 1989, au început ieri în jurul orei  07.00. Toţi angajaţii Cimitirului Ghencea Civil şi 10 agenţi de pază ai unei firme private erau în „gardă".

Misiunea:deshumarea cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, prelevarea unor mostre pentru realizarea testului ADN şi reînhumarea cadavrelor. La 7.15, la cimitir, şi-au făcut apariţia ginerele celor doi,   Mircea Oprean (soţul Zoiei Ceauşescu), însoţit de doi cameramani şi un fotograf. Oprean a fost urmat de o maşină a Institutului Naţional de Medicină Legală din care au coborât mai mulţi medici legişti.

Primul mormânt dezgropat a fost cel al lui Nicolae Ceauşescu. Legenda plăcii de beton, turnată după îngroparea celor doi, la 30 decembrie 1989, a fost infirmată după jumătate de oră de muncă asiduă, atunci când muncitorii au lovit cu hârleţul în lemn. „Este sicriul adus în decembrie 1989 de  Gelu Voican Voiculescu, l-am văzut la televizor", a murmurat cineva din asistenţă.

Sicriul a fost aşezat pe o masă, iar specialiştii au început să preleveze probele ADN. Când au ridicat capacul, specialiştii au găsit celebrul palton negru al fostului dictator, pe care l-a purtat şi la proces, şi pantalonii: obiectele de îmbrăcăminte erau ciuruite de gloanţe, ca urmare a executării, la 25 decembrie 1989, a cuplului dictatorial. A fost găsită şi căciula cu care Ceauşescu a participat la procesul său.

 „O lacrimă din partea poporului român"

Simultan cu munca legiştilor, în jurul orei 8.45, groparii au trecut la deschiderea mormântului Elenei Ceauşescu, aflat la 30 de metri de cel al soţului său. În timp ce mormântul lui Nicolae are o cruce din marmură, impunătoare, pe care e inscripţionat „O lacrimă pe mormântul tău din partea poporului român", cel al Elenei este păzit de o cruce mai mică, din fier, ruginită.

Sicriul acesteia era în stare de putrefacţie, iar hainele erau degradate aproape în totalitate. „Locul este mai umed", au explicat groparii. Şi sicriul ei a fost aşezat pe o masă şi au fost recoltate probe biologice. La ora 9.30,   groparii aruncau ultimele lopeţi de pământ peste cele două morminte.

Identificat după căciulă şi fular

Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost executaţi prin împuşcare, la 25 decembrie 1989



La plecare, cu ochii în lacrimi, Oprean a declarat că, după vederea rămăşiţelor pământeşti, înclină să creadă că acolo sunt socrii săi. El a identificat căciula şi centura lui Nicolae, precum şi fularul Elenei. „După ce am văzut, înclin să cred că sunt ei. Până nu se face proba ADN nu am confirmare 100%", şi-a arătat îndoiala acesta.

Oprean a mai spus că vrea să completeze lista „criminalilor" socrilor săi cu alte nume, spunând că pe lângă cei pe care i-a nominalizat deja, respectiv Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Petre Roman, îi adaugă şi pe Virgil Măgureanu şi Victor Athanasie Stănculescu, care „s-au purtat cu nişte cadavre ca nişte păgâni, au pus sub ei nişte rumeguş".

„Am dezgropat neomenia celor care s-au erijat în conducătorii ţării după 1989", a mai spus acesta. Oprean a mai explicat că a făcut acest pas pentru a rezolva un mister-cine sunt îngropaţi în aceste locuri, deoarece a fost dorinţa fostei sale soţii, Zoia, de a-i îngropa creştineşte. El a declarat că familia va cumpăra un alt loc, tot la Cimitirul Ghencea, şi îi vor îngropa împreună. 

Probe-martor:saliva lui Valentin şi a lui Ioan Ceauşescu

Dacă rămăşiţele soţilor Ceauşescu sunt suficient de nealterate încât să furnizeze un ADN identificabil, se pune următoarea problemă:cu ce vor fi comparate? Potrivit unor surse judiciare, probele-martor vor fi prelevate atât de la fiul foştilor dicatori, Valentin Ceauşescu, cât şi de la fratele lui Nicolae Ceauşescu, Ioan (78 de ani).

Mai exact, de la cei doi vor fi recoltate mostre de salivă, din care se va extrage ADN-ul, care ulterior va fi comparat cu cel al soţilor Ceauşescu.
Un procuror criminalist familiarizat cu testele ADN ne-a declarat că, de regulă, este suficient ca ADN-ul părinţilor să fie comparat cu cel al fiului sau fiicei pentru a se stabili fără tăgadă filiaţia.

În cazuri sensibile, bunăoară când paternitatea nu este certă, se obişnuieşte să se preleveze probe şi de la rude colaterale-fraţi, surori etc. În cazul de faţă, prelevarea de ADN şi de la Ioan Ceauşescu ar fi de natură să acopere orice ipoteză de lucru şi să stabilească fără tăgadă că cel înmormântat în Ghencea este Nicolae Ceauşescu.

Testul ADN ar putea dura până la şase luni, conform directorului general al Institutului de Medicină Legală, Dan Dermengiu. Costurile legate de deshumare şi de analizele ADN se ridică aproximativ 5.000 de lei şi vor fi suportate de Valentin Ceauşescu şi de Mircea Oprean. În cazul în care rămăşiţele celor doi foşti dictatori sunt prea alterate pentru a fi prelevat ADN-ul cu tehnologia existentă la Bucureşti, acestea urmează să fie trimise la un laborator din Austria, caz în care costurile se vor ridica la 2.500 de euro.

Cimitir confiscat temporar

În timp ce soţii Ceauşescu erau deshumaţi, nimeni nu a avut voie să intre în Cimitirul Ghencea Civil. Mircea Oprean, fostul ginere al lui Nicolae Ceauşescu, a fost cel care a interzis accesul pe tot parcursul operaţiunii.

Reprezentanţii Administraţiei Cimitirelor spun că administratorul Cimitirului Ghencea nu are niciun drept să interzică accesul oamenilor înăuntru, pentru că este vorba despre un spaţiu public. „Administratorul nu are voie să închidă cimitirul pentru că sunt oameni care au plătit pentru înmormântări", ne-a declarat un reprezentant al Administraţiei Cimitirelor din Capitală.

Cu toate acestea, firma de pază a cimitirului, Total Serv, a avut o înţelegere cu Mircea Oprean pentru a nu lăsa pe nimeni să intre. O jurnalistă, reporter al Antenei 1, a încercat să intre în cimitir, dar a fost bruscată şi rănită cu bastonul de un paznic. Tânăra a spus că nu va depune plângere.

„Dacă vreun cetăţean ne va sesiza că nu i s-a permis accesul în Cimitirul Ghencea, atunci vom lua măsuri. Am aflat că acest acord de a bloca intrarea a fost făcut între Administraţia Cimitirelor şi firma de pază", a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan.

Administratorul Cimitirului Ghencea, Cristian Ionescu, a confirmat că accesul a fost interzis, dar a refuzat să comenteze legalitatea acestei decizii. „Da, l-am închis! Vorbiţi cu cei de la Administraţia Cimitirelor să vă clarifice în baza cărei legi. Mai multe nu vă pot spune", a declarat Cristian Ionescu.

Lupta cu Justiţia a urmaşilor foştilor dictatori

Zoia Ceauşescu, cea care a deschis seria proceselor pentru deshumarea Ceauşeştilor, a murit în noiembrie 2006 



Zoia Ceauşescu a cerut Judecătoriei Sectorului 5, la 14 martie 2005, să oblige Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) să facă dovada că părinţii săi, Elena şi Nicolae Ceauşescu, sunt îngropaţi în Cimitirul Ghencea Civil. Ea a arătat magistraţilor că, după execuţia părinţilor săi, la 25 decembrie 1989, cadavrele acestora au fost transportate prin grija MApN la Cimitirul Ghencea, unde ar fi fost înmormântaţi.

„Nu am certitudinea că părinţii mei au fost înmormântaţi acolo", a explicat Zoia Ceauşescu. Ea a prezentat magistraţilor mai multe inadvertenţe:locurile de veci unde MApN a pretins că sunt înmormântaţi erau concesionate altor persoane;deşi soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi la Târgovişte, în ambele certificate medicale constatatoare ale decesului se menţionează că au murit în Sectorul 1 din Bucureşti.

Totodată, fiica foştilor dictatori a mai arătat că medicul Vladimir Beliş-cel care a constatat decesul-nu se afla la Târgovişte în momentul morţii Ceauşeştilor. De altfel, Vladimir Beliş a declarat ieri că a semnat certificatele de deces, la cererea generalului Victor Athanasie Stănculescu, la cinci zile după executarea Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu, la 30 decembrie 1989, fără a avea posibilitatea să vadă cadavrele celor doi. 

Cerere, parţial admisă

La 30 septembrie 2005, Judecătoria Sectorului 5 a admis parţial cererea Zoiei Ceauşescu şi a decis că MApN trebuie să facă dovada în scris că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi la Cimitirul Ghencea şi a obligat Administraţia Cimitirelor să-i concesioneze cele două locuri de veci.
La 3 mai 2006, Tribunalul Bucureşti a decis rejudecarea acestui dosar, făcând precizarea că Zoia Ceauşescu trebuia să stabilească modul în care MApN să confirme dacă cei doi Ceauşeşti sunt îngropaţi la Cimitirul Ghencea.

La 20 noiembrie 2006, Zoia Ceauşescu a decedat, iar procesul a fost continuat de soţul său, Mircea Oprean, şi de fratele ei, Valentin Ceauşescu. Cei doi au cerut judecătorilor ca MApN să deshumeze cadavrele presupuse a fi ale soţilor Ceauşescu şi să efectueze o expertiză medico-legală, pentru a  dovedi dacă acolo sunt sau nu îngropaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu, şi să oblige ACCU să le concesioneze loturile.

La 11 aprilie 2007,   Judecătoria Sectorului 5 a respins ambele cereri.  La 5 februarie 2008, Tribunalul Bucureşti a admis în parte apelul făcut de Valentin Ceauşescu şi de Mircea Oprean şi a obligat MApN să prezinte dovada certă, „prin orice mijloace legale", că cei doi Ceauşescu sunt îngropaţi la Ghencea. De asemenea, judecătorii au respins cererea prin care Valentin Ceauşescu şi Mircea Oprean au solicitat concesionarea locurile de înhumare. 

La 30 iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a decis respingerea recursului făcut de Valentin Ceauşescu şi de Mircea Oprean. Judecătorii au arătat că MApN trebuie să facă dovada certă a înhumării Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu în Cimitirul Ghencea. Magistraţii au subliniat  că „MApN a gestionat atât executarea pedepsei, cât şi înhumarea soţilor Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena, aspecte care datorită protocoalelor militare, chiar pe timp de război ori situaţii excepţionale, nu aveau cum să nu fie consemnate şi arhivate întrucât ar fi atras încălcarea regulamentelor militare".

Declaraţii olografe, ca probe

În noiembrie 2008, MApN a obţinut declaraţii olografe, de la generalul Mugurel Florescu şi de la colonelul (r) Trifan Matenciuc, participanţi la înhumarea dictatorilor. Valentin Ceauşescu şi Mircea Oprean au acceptat ca probe aceste declaraţii şi, astfel, în baza documentelor, în mai 2009 au obţinut concesionarea locurilor de veci în care se presupune că sunt înmormântaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu. Astfel, cei doi au obţinut dreptul de deshumare.