De ce românii din diaspora nu sărbătoresc Centenarul României? jpeg

De ce românii din diaspora nu sărbătoresc Centenarul României?

📁 Marea Unire
Autor: Marius Diaconescu
🗓️ 12 martie 2018

Dacă așteptăm ca funcționarii statului român să organizeze manifestări dedicate Centenarului României, sunt șanse mari ca să treacă anul 2018 fără să sărbătorim Unirea tuturor Românilor din 1918. Românii din Diaspora, care sunt cei mai întreprinzători, ar trebui să preia inițiativa și să sărbătorească Centenarul României. Ar putea da o lecție guvernanților care se bâlbâie și cu ocazia celei mai frumoase aniversări din istoria Românilor.

De ce Românii din Diaspora? A cincea parte din populația României a plecat în ultimele două decenii peste hotare ca să își caute un rost. Au plecat cu speranțe, au dovedit tenacitate și cei mai mulți au reușit.

Mulți dintre ei par a fi supărați pe țară, pentru că au fost nevoiți să își caute rostul peste hotare. Alții, mai ales cei cu preocupări intelectuale, consideră că e demodat sau chiar rău să îți afișezi dragostea de țară. Nu, ei nu sunt supărați pe România, ei sunt supărați pe politicienii români care au adus țara în această stare, încât o cincime din populație a emigrat.

Sunt sigur că toți românii care au plecat peste hotare au în inima și în sufletul lor un loc pentru țara lor, România. Dorul de casă, dorul de țară, se stinge doar când murim. Dar cât trăim, indiferent pe ce meridian al globului am fi, România are locul ei în inima fiecărui român. Trebuie doar să provocăm acel colțișor din sufletul fiecărui român să iasă la lumină și să se manifeste așa cum dorește el. A-ți iubi țara nu este o rușine! Ne este rușine de politicienii care jefuiesc această țară, dar nu trebuie să ne fie rușine de România. Cu bune și cu rele, România este țara noastră.

Avem un departament guvernamental dedicat Centenarului, care își schimbă mai des numele și locul în structura guvernului, echipa și șefii, decât să iasă în public cu acțiuni concrete. Lipsa de transparență și mai ales limitele intelectuale ale celor numiți politic să gestioneze aniversarea Centenarului – ultimul șef afirma în prima lui declarație de presă că „comemorează“ Marea Unire! – a făcut mult rău ideii de aniversare a Unirii tuturor românilor. Există un orizont de așteptare de la autorități, mai ales de la cei obișnuiți ca cineva să se ocupe de tot, iar noi doar să privim spectacolul... 

NU! Trebuie ca fiecare dintre noi, cei care simțim ceva pentru acest colț de lume, numit România, care respectăm memoria strămoșilor noștri care în 1918 la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia au hotărât Unirea tuturor românilor, să nu așteptăm ca „autoritățile“ să ne organizeze Centenarul.

Centenarul unirii tuturor românilor este sărbătoarea noastră a tuturor românilor, nu este sărbătoarea politicienilor. Nici nu trebuie să îi lăsăm pe politicieni să ne confiște Centenarul.

Sper ca primii care să preia inițiativa să fie românii din diaspora. De ce ei? Pentru că lor, fiind plecați de mult timp din țară, dorul de țară le este mult mai puternic. Pentru că ei tremură în sufletul lor când aud acolo, unde sunt ei, de România, fie de bine, fie de rău. Pentru că ei au dovedit în ultimii ani că le pasă de ceea ce au lăsat acasă. Pentru că sărbătorim Unirea tuturor românilor, așa că, măcar la 100 de ani de la Marea Unire, să încercăm să ne manifestăm solidaritatea de neam și să fin uniți la această aniversare.

Ce s-ar putea face pentru ca și românii din Diaspora să sărbătorească Centenarul?

În primul rând nu trebuie să așteptăm ca autoritățile statului să organizeze ceva. Pentru că dacă se ocupă de organizare funcționarii români, va ieși prost din cauza incompetenței lor.

Unirea din 1918 nu au făcut-o politicienii statului român. Unirea au decis-o românii din Basarabia, din Bucovina și din Transilvania, organizați ei înșiși, fără „sprijinul“ guvernului român.

Unul din caracteristicile esențiale ale democrației este dreptul la asociere. Există numeroase asociații ale românilor din Diaspora, din Italia până în Statele Unite și aiurea pe tot globul.

Aceste asociații ale românilor din diaspora ar trebui să preia inițiativa și să vină cu idei, cu proiecte, să găsească surse de finanțare, care să nu fie limitate doar la cele oferite de statul român. Sunt sigur că acolo unde sunt comunități românești numeroase ar contribui financiar inclusiv autoritățile locale, pentru că o parte a bugetului local este asigurat și de românii stabiliți acolo. În Europa este o altă mentalitate, mult mai sănătoasă, despre rolul banului public în acțiuni culturale.

Desigur, nu trebuie ocolit statul român, care să susțină aceste acțiuni, nu neapărat să le organizeze. Statul român, fie prin departamentul Centenar, fie prin Ministerul de Externe sau Ministerul pentru românii de pretutindeni, ar putea finanța o parte a cheltuielilor necesare pentru organizarea unor activități de sărbătorire a Centenarului de către Diaspora română. De exemplu, ar putea plăti onorariile pentru artiștii români care ar putea concerta în mijlocul comunităților de români din Diaspora, pentru ca acele spectacole să fie cu acces gratuit și să adune cât mai mulți români.

Pentru că una dintre acțiunile care ar putea să îi adune pe români împreună ar fi organizarea de spectacole și concerte. Nu trebuie să le ocolim, pentru că noi sărbătorim Centenarul, așa că, în ciuda tuturor reticențelor față de lăutari și spectacole, avem nevoie de așa ceva.

Pot fi concepute diverse acțiuni, în funcție de publicul țintă. În fiecare comunitate de români există câte un public pentru fiecare tip de manifestare prin care se poate aniversa Centenarul României. În organizarea acestor concerte trebuie să se țină cont și de profilul majorității publicului român din regiunea respectivă. Adică, nu organizezi un concert simfonic pentru un public atras de muzică lăutărească.

Concerte de muzică clasică, fie simfonică, fie de cameră, prin care să fie promovate valorile românești în domeniu ar putea fi organizate în orașele în care ar fi români atrași de acest gen de spectacole. Ciocârlia sau întreaga Rapsodie Română a lui Enescu sau Balada lui Ciprian Porumbescu ar fi cel mai potrivit ambasador al Centenarului României, pentru că ar veni cu plăcere la aceste concerte nu doar românii din Diaspora, ci și băștinașii. Apropos, știați că în 25, 26 și 28 Martie 1918 George Enescu a susținut concerte la Chișinău? Încă un motiv să îl considerăm mesagerul Centenarului!

Sunt multe comunități românești în care muzica clasică ar trezi un interes redus. Pentru acești români ar avea succes concerte de muzică lăutărească. Taraful de la Clejani sau altele similare ar aduna în jurul lor sute și mii de români. Este suficient dacă toți acești români vor conștientiza că ei se adună pentru a sărbători Centenarul Unirii.

Probabil că în acest domeniu al spectacolului ar fi binevenite ideile și inițiativele celor cu experiență în organizarea unor astfel de spectacole. Știu că artiștii sunt exponentul de vârf al economiei de piață și ei nu scot un sunet fără a fi plătiți. Cred că se poate găsi un echilibru între pretențiile lor financiare și posibilitățile de finanțare ale acestor spectacole, care ar putea fi organizate în cinstea Centenarului. Artiștii noștri sunt și ei Români. Trebuie doar un pic de inițiativă.

Sunt anumite comunități în care ar putea să fie de succes organizarea unor conferințe publice despre istoria Unirii. Există un public căruia i-ar face plăcere să îi asculte pe academicienii români cu un discurs naționalist despre Marea Unire, în timp ce în alte comunități există un public interesat de o istorie fără mituri. Important este să comunicăm despre Unire, indiferent dacă o face academicianul Ioan Aurel Pop sau istoricul Lucian Boia, pentru că adevărul istoric este unul singur: în 1918 românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania au hotărât să se unească cu România.

Ar putea fi organizate expoziții cu fotografii despre Unire în toată lumea, de la Bruxelles până la Los Angeles sau aiurea. Există fotografii de la adoptarea rezoluțiilor de Unire, fotografii de la diverse ceremonii în perioada imediat următoare, fotografii cu o mare valoare istorică, adevărate lecții de istorie. Dintre documentele despre Unire pot fi expuse sub formă de fotografii cele mai importante dintre ele. De exemplu, Rezoluția de Unire de la Alba Iulia ar putea fi expusă alături de semnăturile și sigiliile delegației maghiare pe Tratatul de la Trianon, care recunoștea pe plan internațional Unirea Transilvaniei cu România. Ar mai fi ziare, hărți și multe altele. Cu un text explicativ și în limba țării gazdă, pentru publicul băștinaș, aceste expoziții pot fi organizate fără prea mari costuri în toată lumea. Ce frumos ar fi ca vernisajul fiecărei expoziții să se încheie cu o horă a Unirii!

Ar mai putea fi organizate proiecții de film românești. În timp ce unii români din diaspora ar fi atrași de filme de epocă despre România anilor 1920, alții ar fi mai interesați de Nea Mărin miliardar sau poate seria despre ardeleni în America. Important este să găsim cea mai bună cale să ne întâlnim și să sărbătorim Centenarul.

Nu știu câți români lucrează în Silicon Valley. Dar m-aș bucura dacă artiștii noștri în programare – eu îi consider pe programatori adevărați artiști în acest domeniu al calculatoarelor – i-ar povesti așa, la o cafea, colegului de birou: „Știi, prietene, că anul acesta România, țara mea, sărbătorește 100 de ani de la unirea tuturor românilor într-o singură țară?“. Iar colegul lui, american sau indian sau orice altă nație o fi fiind el, să îl întrebe: „Și nu vrei să sărbătorim împreună?“. Iar cel mai frumos mod de a sărbători ar fi ca pe 9 Aprilie (sau 27 Martie pe stil vechi), 28 Noiembrie și 1 Decembrie, oricine deschide Google să citească „La mulți ani România!“ în limba în care utilizează calculatorul! Știu, e un vis frumos!

Nu trebuie să așteptăm ca totul să fie făcut de autorități

Ai o idee, încearcă să o pui în practică, fără să depinzi de stat. Sunt activități în care implicarea statului român ar facilita organizarea lor, ca de exemplu organizarea de concerte sau expoziții. Statul ar trebui să se rezume doar la finanțarea corectă a acestor manifestări și cel mult, acolo unde este nevoie, să fie instrumentul de conexiune între diversele părți implicate. Dar multe manifestări dedicate Centenarului pot fi organizate de românii din Diaspora fără nicio implicare a statului.

Dacă vrei să aniversezi 100 de ani de la Unirea tuturor românilor într-o singură țară și ai o idee despre cum ai vrea să sărbătorești, pune în practică această idee! Centenarul României este sărbătoarea noastră, a tuturor românilor, indiferent pe unde ne-am afla pe glob. Hai să nu îi lăsăm pe politicieni să ne confiște această sărbătoare! Gândește-te că ai șansa, care apare odată la trei sau patru generații, de a sărbători Unirea tuturor românilor, o unire pe care au decis-o singuri românii la Chișinău, la Cernăuți și la Alba Iulia în 1918. O Unire pentru care au luptat și bunicii sau străbunicii tăi!