Crematoriul «Cenuşa» din Bucureşti a devenit monument istoric de categoria A jpeg

Crematoriul «Cenuşa» din Bucureşti a devenit monument istoric de categoria A

📁 Patrimoniu
Autor: Redacția
🗓️ 8 august 2011

Crematoriul "Cenuşa" din Bucureşti a fost clasat ca monument istoric de categoria A, potrivit unui ordin al ministrului Culturii, publicat în Monitorul Oficial.

Pe de altă parte, Ministerul Culturii dispune prin ordin al ministrului declasarea parţială din Lista monumentelor istorice a imobilului Cinema Doina (Terra) din Bucureşti. Imobilul are statutul de monument istoric din grupa valorică B, care se păstrează pentru faţada principală a clădirii, situată pe Strada Doamnei.

Alte două ordine ale ministrului Culturii, publicate pe 1 august în Monitorul Oficial, prevăd clasarea în Lista monumentelor istorice, la grupa valorică B, a Bisericii "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril", din Chilia Veche, judeţul Tulcea, respectiv, a imobilelor din Piaţa Libertăţii şi Strada Republicii, din municipiul Salonta, judeţul Bihor.

Imobilele clasate în Lista monumentelor istorice la categoria A sunt considerate de interes naţional, intervenţiile asupra acestora necesitând avizul Ministerului Culturii, în timp ce cele din categoria B sunt considerate de interes local, intervenţiile asupra lor fiind avizate de direcţiile de cultură judeţene sau cea a municipiului Bucureşti, din subordinea ministerului.

În scopul protejării monumentelor istorice, conform legii nr. 422/2001, republicată în anul 2004, s-a întocmit Lista monumentelor istorice, care s-a aprobat prin ordin al ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, s-a publicat în Monitorul Oficial al României partea I şi se actualizează la fiecare cinci ani. Lista monumentelor istorice a fost publicată prima dată în 2004.

Situat în Parcul Tineretului, Crematoriul "Cenuşa" a fost inaugurat în 1928, deschiderea sa fiind un subiect controversat între biserică şi stat la momentul respectiv. Construcţia edificiului a început în 1925, după proiectul arhitectului Duiliu Marcu. Realizată într-un stil eclectic cu elemente de inspiraţie bizantină, siriană şi egipteană (în stilul monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu), construcţia a fost finalizată abia la sfârşitul anului 1934.

Se spune că la Crematoriul "Cenuşa" ar fi fost incinerat generalul Ion Antonescu, mai mulţi legionari din perioada interbelică, dar şi Anna Pauker, în perioada comunistă.