Cetatea medievală Brassovia va fi scoasă în curând la lumină

Autor 4608 vizualizări


Lucrările de îndepărtare a vegetaţiei de pe locul unde se află vechea cetate de pe Tîmpa vor începe în cel mult trei săptămîni, crede Alexandru Stănescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură.

Proiectul anunţat în primăvară de municipalitate, pentru scoaterea la lumină a vechii cetăţi Brassovia, de pe muntele Tîmpa, va fi pus în practică în cel mult trei săptămîni, potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Alexandru Stănescu. „Există un grup de lucru condus de deputatul Gabriel Andronache, format din specialişti ai unor instituţii publice, respectiv
DJCCPCN, Primărie, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, Agenţia Judeţeană de Mediu, Agenţia Metropolitană Braşov. Pînă acum s-a realizat evaluarea teoretică a potenţialului arheologic al sitului. S-a întocmit un proiect privind scoaterea în evidenţă a ruinelor cetăţii Brassovia şi organizarea unui circuit turistic, odată ce lucrările vor lua sfîrşit. S-au obţinut avizele pentru prima fază a proiectului, care va fi unul multianual, fază care înseamnă degajarea tufărişului şi arboretului crescut necontrolat pe zidul din latura sudică a cetăţii. Lucrările vor începe la sfîrşitul acestei luni, începutul lunii viitoare şi vor dura cîteva săptămîni. Aşteptăm eliberarea autorizaţiei de săpătură de la Primărie, dar aceasta nu este o problemă, întrucît primăria sprijină şi va sprijini în continuare acest proiect“, a declarat Alexandru Stănescu.

Aproape la fel de mare ca cetatea Rîşnovului

Atît la decopertarea zidului, cît şi în fazele ulterioare ale proiectului se va lucra cu muncitori zilieri şi cu voluntari, supravegheaţi de specialişti în arheologie, spune directorul DJCCPCN. Coordonatorul sitului arheologic va fi profesorul Adrian Andrei Rusu, de la Universitatea Babes Bolyai şi Institutul de Istorie Medievală din Cluj-Napoca. Suprafaţa totală a sitului este de aproximativ 23.000 mp, cetatea fiind de dimensiuni asemănătoare celei de la Rîşnov. După scoaterea la lumină a zidului sudic, vor începe cercetări arheologice preventive, pentru descoperirea zidului de nord şi apoi a celui de est, precum şi a celui mai bine păstrat turn. În cele din urmă, întreg perimetrul cetăţii va fi degajat de vegetaţie şi pămînt. „Zona va putea fi vizitată încă din acest an, însă proiectul se va desfăşura pe o perioadă de doi-trei ani“, a precizat Alexandru Stănescu.

Brassovia l-a adăpostit pe Mircea cel Bătrîn

Originea cetăţii Brassovia nu se cunoaşte, cert este că fortificaţia exista încă dinaintea venirii teutonilor în Ţara Bîrsei. Poziţia dominantă a Tîmpei, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din cetatea Brassovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi totodată „cheia“ stăpînirii Braşovului. Cetatea Brassovia se înălţa semeaţă deasupra Braşovului medieval. Cetatea se întindea pe o suprafaţă de circa 2, 3 hectare, iar zidurile sale aveau o grosime de 1, 70-1, 80 m. „Începuturile fortificaţiei sînt prea puţin cunoscute, însă în literatura de specialitate se discută despre datarea cetăţii de pe Tîmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bîrsei, adică înainte de 1211. Ridicarea în piatră a cetăţii de pe Tîmpa atestă din plin rolul ei strategic şi rangul de cetate regală, deoarece numai regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi din piatră. Prima atestare documentară a cetăţii datează din 1241, cînd cîteva familii s-au adăpostit între zidurile sale pentru a scăpa de invazia tătarilor. În această cetate a fost găzduită familia domnitorului Mircea cel Bătrîn, în condiţiile în care Ţara Românească fusese invadată de oştile otomane (1395), iar Mircea însuşi fusese nevoit să se retragă în munţi“, explică istoricul Alexandru Stănescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură. Cetatea avea o incintă de piatră, de formă aproape triunghiulară, cu un bastion poligonal pe latura vestică, bastion care domina actuala aşezare a Braşovului şi care se afla în actuala zonă a panoramei de pe Tîmpa.

Dărâmată din ordinul lui Ioan de Hunedoara

Greu accesibilă din oraş, dificil de întreţinut din cauza mărimii şi devenită un pericol pentru oraşul deja înconjurat de ziduri în cazul în care ar fi fost capturată de duşmani, cetatea a fost demolată din ordinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, la mijlocul secolului al XV-lea. În primăvara anului 1455, din cetate nu mai rămăsese decît capela cu hramul Sf. Leonhardt, ameninţată cu surparea din cauza părăsirii. De aceea, arhiepiscopul Strigoniu a încuviinţat şi demolarea capelei, hotărînd ca în locul ei să fie ridicat un altar dedicat Sf. Leonhardt în biserica parohială. Potrivit site-ului DJCCPCN Braşov, amintirea cetăţii Brassovia s-a păstrat în toponimia oraşului, prin Strada Castelului. În 1712, pe vîrful Tîmpa a fost construita o capelă catolică, după care muntele s-a numit un timp Kapellenberg. În anul 1896, pe acelaşi loc a fost ridicat monumentul mileniului, dinamitat în 1916, ale cărui ruine au fost amenajate ca belvedere în anul 1966. În anul 1933, Muzeul Săsesc al Ţării Bîrsei a efectuat în cetate săpături arheologice, care au dus la degajarea fundaţiilor capelei Sf. Leonhardt, din apropierea porţii principale a cetăţii. Săpăturile au fost continuate în 1937 de către Alfred Prox, care a cercetat „cisterna“ din incinta capelei, sursa de apă a vechii cetăţi, avînd un diametru de 6, 8 m şi care a fost adîncită în stîncă pînă la 5 m, unde s-a dat de un strat de apă, surprinzător la această înălţime. Cu ocazia amenajărilor legate de construcţia telefericului pe Tîmpa şi a restaurantului „Panoramic“, în 1970, s-a făcut un nou drum de acces, demolîndu-se o parte din bastionul porţii principale.

""