Cel mai vechi raport meteo din lume ar putea schimba cronologia faraonilor egipteni
O inscripție aflată pe un bloc de piatră vechi de 3.500 de ani din Egipt ar putea fi cel mai vechi raport meteo descoperit vreodată, și ar putea oferi noi indicii privind cronologia evenimentelor din perioada Orientului Antic, informează phys.org.
O traducere nouă a inscripției de 40 de rânduri ce se află pe blocul denumit de către arheologi ”Stela Furtunii” descrie ploi, întuneric și ”cerul fiind învăluit de o furtună fără sfârșit, mai zgomotoasă decât urletele maselor”.
Doi cercetători de la Institutul de Orient Antic din cadrul Universității din Chicago susțin că tiparele meteorologice neobișnuite descrise în inscripție ar fi fost rezultatul unei erupții vulcanice masive a vulcanului Thera – în prezent situat pe insula Santorini din Marea Mediterană. Deoarcele erupțiile vulcanice pot provoca dezastre meteorologice pe zone destul de extinse, este posibil ca efectele acesteia să fi fost resimțite până în Egipt.
Stela Furtunii datează din perioada faraonului Ahmose, primul din ce-a de 18-a dinastie. Domnia sa a coincis cu începutul perioadei Noului Regat, în care puterea Egiptului și-a atins apogeul.
Această nouă traducere ar putea ajuta la stabilirea mai exactă a domniei lui Ahmose, considerată în prezent a fi avut loc undeva pe la 1550 î. Hr. Dacă domnia sa a fost contemporană cu erupția vulcanului, asta ar însemna plasarea ei într-o perioadă anterioară cu 30-50 de ani.
”Această descoperire este importantă pentru cercetătorii Orientului Antic, deoarece cronologia folosită de arheologi este în prezent bazată pe listele regale egiptene, iar această informație nouă ar putea ajuta la corectarea și ajustarea acelor date” a declarat Nadine Moeller, profesor-asistent de arheologie egipteană din cadrul Institutului.
În 2006, o datare cu carbon radioactiv a unui măslin îngropat sub reziduu vulcanic plasează erupția vulcanului între 1621 și 1605 î. Hr.
Schimbarea perioadei de domnie a lui Ahmose ar putea însemna că alte evenimente din aceeași perioadă a Orientului Antic ar avea o potrivire mai logică-precum decăderea puterii canaaniților și disoluția Imperiului Babilonian-susține David Schloen, și el profesor la institut. Scăderea comerțului și a producției agricole ca urmare a catastrofei ar fi avut un efect negativ asupra Imperiului Babilonian, și ar putea explica de ce aceștia nu au putut respinge invazia hitiților, un alt popor al Orientului Antic ce s-a format pe teritoriul Turciei din ziua de azi.
”Această informație ne poate oferi o înțelegere mai exactă asupra rolului pe care mediul înconjurător l-a avut în construirea și decăderea imperiilor din Orientul Antic” a mai declarat el.
