Autor 15600 vizualizări


Un grup de profesori universitari, în frunte cu filozoful craiovean Constantin Barbu, a mers la Moscova pentru a obţine scanarea color a tuturor manuscriselor şi documentelor legate de Cantemir, care constituie cel mai mare tezaur rămas în Rusia. Este un proiect de o anvergură fără precedent, spun cei implicaţi în aducerea acasă a celei mai mari colecţii de manuscrise vechi de peste 300 de ani. Mâine, 15 iunie 2010, se împlinesc 75 de ani de la aducerea în ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir.

Se ştie că plecând din Constantinopol ca domn al Moldovei, la Iaşi, Cantemir a lăsat în capitala Imperiului Otoman cea mai bogată bibliotecă de incunabule (n.r.-exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului-înainte de anul 1500) şi colecţie de manuscrise vechi cunoscute în epocă. După pierderea bătăliei de la Stănileşti (1711), fiica sultanului şi-a însuşit biblioteca şi manuscrisele. Cantemir îşi luase cu sine manuscrisele cărţilor dragi lui. La Moscova şi Sankt-Petersburg au rămas după moartea lui Cantemir şi a copiilor săi o sumă impresionantă de manuscrise şi documente cu caracter politic, personal, administrativ etc.

rebuie să ne amintim, în 15 iunie 2010, că se împlinesc 75 de ani de la aducerea în ţară a osemintelor lui Dimitrie Cantemir, osemintele fiind mutate de la biserica „Sf. Constantin şi Elena” din Moscova la biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi.

Odiseea lui Cantemir

În epocă puteam citi în ziarul „Universul”:„Cu vaporul ce va aduce (...) de la Odessa lăzile cu arhiva românească adăpostită în Rusia în timpul refugiului [din 1917], vor fi aduse şi osemintele fostului domnitor al Moldovei, înţeleptul cărturar Dimitrie Cantemir. Membrii guvernului vor merge la Constanţa sâmbătă, când se va face primirea solemnă a osemintelor fostului domn, care vor fi înmormântate luni în cripta mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.Guvernul a luat hotărârea de a construi în Iaşi un mausoleum, unde vor fi strânse osemintele tuturor foştilor domnitori ai Moldovei”.

Racla a fost purtată de Tătărescu, Inculeţ, Angelescu, Manolescu-Strunga, I. Nistor, Costinescu, Lapedatu şi Iamandi, gen. Ilaşevici depunând o jerbă de flori din partea regelui Carol al II-lea, jerbe depunând şi Titulescu, Lapedatu şi Ostrowski, ministrul Rusiei la Bucureşti. Sicriul a fost deschis în prezenţa mitropolitului Moldovei şi a lui Nicolae Iorga. În sicriu se găseau osemintele domnitorului, în parte, şi craniul lipsind.

Privind manuscrisele lui Cantemir un prim inventar a fost făcut de Grigore Tocilescu în anul 1878. În afară de acest Raport, Tocilescu a copiat „de mână”, el însuşi, şi a plătit cu bani de la rege şi de la Academia Română o seamă de copişti ruşi care au transcris multe dintre paginile învăţatului domnitor.Recent, o delegaţie compusă din Constantin Barbu, Ion Deaconescu (preşedintele Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”), Paul Tudor (preşedintele Fundaţiei „Paul Tudor” şi preşedinte director general al SC Besta SA) a mers din nou la Moscova pentru a obţine scanarea color a tuturor manuscriselor şi documentelor legate de Cantemir.

Am stat de vorbă cu Constantin Barbu, care ne-a destăinuit următoarele:„Fascinanta poveste a manuscriselor lui Cantemir m-a obsedat încă din anii ’80, când am şi publicat primele pagini inedite în latineşte din Sacrosantae Scientiae Indepingibilis Imago, transcrise de Tocilescu în ms. lat. 76A, de la Academia Română. A trecut vremea şi în ziua de 28 octombrie 2008, cu prilejul acordării premiilor

Se vor tipări primele 10 volume din Operele Principelui Cantemir

„Academiei Internaţionale Mihai Eminescu”, aflându-se printre laureaţi eminentul ambasador al Federaţiei Ruse, Excelenţa Sa Alexander Ciurilin, l-a rugat personal să mă ajute să obţin scanarea color, de pe originale, a tuturor manuscriselor şi documentelor Cantemir aflate în Rusia. Generozitatea Excelenţei Sale s-a materializat în luna mai 2010 când, împreună cu prietenii mei, domnii Paul Tudor şi Ion Deaconescu, am mers la Moscova. În fiecare zi domnul ambasador şi ataşatul cultural al Ambasadei, domnul Alexander Vasiliev au avut grija reuşitei noastre.Trebuie să adresăm mulţumiri şi învăţaţilor cărturari pe care i-am găsit în arhivele ruse:Olga Volkova, Natalia Cernicova, Evgheniy Rychalovskie, şi care ne-au ajutat enorm”.

L-am întrebat pe Constantin Barbu în ce constă Proiectul Cantemir, când vom fi în posesia scanărilor tuturor manuscriselor şi documentelor Cantemir aflate în Rusia. Barbu mi-a spus că, graţia generozităţii domnului Paul Tudor, misiunea aducerii fotocopiilor color ale manuscriselor şi documentelor Cantemir va fi îndeplinită până la ultima literă. „Statul român doarme, a adăugat Barbu, şi doarme prost”. Barbu ne-a mai declarat că în curând se vor tipări primele 10 volume din Operele Principelui Cantemir în facsimil color, şi anume:

1) Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman..., 193 de pagini (inedit, în italiană).
2) Adnotări la Creşterea şi descreşterea..., 253 de pagini (inedit, italiană).
3) Panegiricul lui Petru cel Mare (transcriere, facsimil, latină), 50 pagini.
4) Uimitoarele revelaţii (rusă, transcriere, traducere), 80 pagini.
5) Loca obscura in Catechisi..., 247 pagini (facsimil color, inedit).
6) Ioannis Baptistae Van-Helmont..., 820 de pagini (facsimil color inedit).
7) Sacro-sanctae scientiae..., 338 pagini (facsimil color inedit).
8) Institutio Logices, 293 de pagini (facsimil color inedit).
9) Jurnalul;scrisoare în latină, acte particulare etc.
10) Odiseea manuscriselor lui Cantemir (750 de pagini, comentarii, documente, interpretări, 2 lucrări în facsimil).

În privinţa ţelurilor propuse de Proiect, Barbu a enumerat patru direcţii principale:identificarea manuscriselor şi a documentelor Cantemir (într-una din arhive există 1.316 documente Cantemir identificate, iar în alta, până în prezent 50 de documente şi o lucrare inedită de aproximativ 180 de pagini), scanarea color direct de pe originale, completarea cu manuscrise din colecţii din alte ţări (a se vedea Tezaurul Cantemir, publicat de Barbu în 2008), editarea în facsimil color a Operelor Principelui Cantemir (ca în Proiectul editării Manuscriselor lui Eminescu), în vederea tipăririi ediţiei critice a Operelor lui Cantemir.

Constantin Barbu a ţinut să reamintească faptul că tot în „Sala oglinzilor” a Muzeului de Artă din Craiova s-a născut şi proiectul editării în facsimil a Manuscriselor lui Mihai Eminescu, proiect pe care Barbu îl preluase de la Noica şi tipărise deja 19 volume de manuscrise eminesciene în facsimil. Proiectul a fost preluat de Academia Română care, prin grija academicianului Eugen Simion, a fost dus la desăvârşire, într-o ediţie incomparabilă. „Numai manuscrisele lui Cantemir stau în dreaptă cumpănă cu manuscrisele lui Eminescu”, a spus Barbu.

„Şi dacă vă place şi dacă nu vă place trebuie să ţineţi minte că fără mine cultura română nu ar fi avut tipărite nici manuscrisele lui Eminescu şi nici manuscrisele lui Cantemir”, a mai adăugat cu orgoliu Barbu. Subliniind:„Fără ambasadorul Ciurilin şi excepţionalii mei prieteni Deaconescu şi Tudor, nimic miraculos nu s-ar fi întâmplat cu Cantemir”.Cât despre Proiectul Cantemir de la Parlamentul European, Barbu a spus că se pregăteşte un proiect de o anvergură fără precedent.

""