Autor 1082 vizualizări


Un document valoros

Mergând pe filonul istoric, prof. dr. Constantin Rezachevici a inserat în pledoaria sa despre originea Bucureştiului un document valoros, emis de Vlad Ţepeş la 20 septembrie 1459. „Este considerat cea mai veche atestare documentară a Bucureştilor, în realitate «Cetăţii Bucureştilor». Documentul se încheie:«S-a scris în septembrie 20, în Cetatea Bucureşti, în anul 6968 (1459). Io Vlad Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn»“, notează Rezachevici.

Cercetătorul Adrian-Silvan Ionescu vorbeşte despre moda în Bucureştii de odinioară:„Timp de un secol, cât au domnit principii fanarioţi, moda constantinopolitană era la mare preţ. Întreaga societate aderase la costumul specific, de influenţă orientală, cu profuzie de blănuri şi mătăsuri fine“. Silvan Ionescu aminteşte de „anteriul de cetareá (stofă fină, vărgată), care se punea peste cămaşa bărbatului, în nuanţe de roşu, vernil, bleu, violet, galben-auriu;de pantalonii cu denumirea de „şalvari“ sau „ceacşiri“, care erau de obicei roşii, largi şi comozi;de „meşii“ sau „mestii“, un soi de cizme din piele subţire, fără toc, purtate în chip de ciorapi de oamenii înstăriţi, sau de „testemelul“ doamnelor (năframă, basma).

Istoricul de artă Cezara Mucenic şi-a intitulat textul din album „Case, palate, biserici, străzi mari şi mici în Bucureştii secolelor XIX şi XX“. La mijlocul secolului al XIX-lea au apărut primele parcuri publice, gândite de peisagistul german Wilhelm Mayer, fost director al grădinilor imperiale ale Austriei.

Primul dintre ele a fost Parcul Kiseleff, urmat de Cişmigiu. În anul 1852 a fost ­inaugurată Grădina Cişmigiu, „locul vessel de adunare a tuturor plimbătorilor, punctul de unire a iubitorilor de viaţă“. În continuarea acestei teme vine articolul lui Emanuel Bădescu:„Grădinile vechiului Bucureşti“ – Alcazar, Bellu, Belvedere, Blanduziei, Bordei, Grădina cu Cai, Castrişoaia, Giagoga, Icoanei, Oteteleşanu, Grădina la Şapte nuci sau Union.

În lucrarea „Bucureşti – 550 de ani de la prima atestare documentară“ se regăsesc peste 400 de fotografii şi stampe vechi din colecţiile Bibliotecii Academiei Române, ale Muzeului Municipiului Bucureşti, ale Muzeului Militar Naţional, ale Arhivelor Naţionale, din colecţiile particulare ale lui Alexandru Gâlmeanu, Simion Câlţia, Adrian Bejenaru, dar şi din cărţi, reviste şi ziare de epocă. De asemenea, în album apar reproduse artefacte din colecţiile de artă veche ale Muzeului Naţional de Artă a României, ale Muzeului Municipiului Bucureşti şi ale Muzeului Militar Naţional.