Autor 3214 vizualizări


Firma care se ocupă de montarea conductelor şi a branşamentelor în Bacău a sistat lucrările după ce a forat printr-un perete gros din cărămidă, construit în secolul al XIX-lea de armeni. Direcţia de Culte şi Patrimoniu şi Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu“ trebuie să efectueze o expertiză, dar nu are arheologi.

Zidurile unor beciuri boiereşti au fost descoperite de muncitorii care lucrau la montarea noilor conducte de gaz metan. După ce au săpat aproape trei metri adâncime, aceştia au descoperit un perete din cărămidă.

Istoricii bănuiesc că este vorba despre beciurile caselor boiereşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Strada Ioniţă Sandu Sturdza, fosta Uliţă Armenească, este una dintre puţinele zone care mai păstrează clădiri istorice.

„În această zonă erau casele celor mai bogaţi armeni. Există mai multe beciuri din cărămidă, unele din piatră de râu, care au şi opt metri adâncime“, a precizat istoricul Eugen Şendrea. În imediata apropiere a zidului subteran se afla şi primul cinematograf pus în funcţiune după Al Doilea Război Mondial.
„Aici ştiu că era Cinematograful Flamura Roşie. Era în aceeaşi linie cu primul bloc vechi de pe Sandu Sturdza. A fost demolat prin 1980“, a spus Gabriel Popescu (72 de ani), care locuieşte în apropiere. Situaţia este confirmată şi de istoric. „Era primul cinematograf construit de ruşi după război. Încălzirea se făcea la sobă“, a mai spus Şendrea.

Firma nu a anunţat descoperirea

Societatea responsabilă de modernizarea reţelei de gaz încă nu a apucat să notifice instituţiile abilitate. „Conform avizului pe care l-am dat, E.ON-ul era obligat să ne anunţe imediat dacă au descoperit aşa ceva. Vom trimite o echipă să vedem ce e acolo“, a precizat Petre Cimpoieşu, şeful Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu. Acelaşi lucru îl spun şi reprezentanţii principalei instituţii care se ocupă de verificarea vestigiilor. Mai mult, firma ar fi trebuit să plătească la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu“ eforturile de cercetare.

„În mod normal, societatea trebuia să aibă o descărcare de sarcină arheologică. Ei trebuie să ne dea bani pentru expertiza pe care o vom face. Totodată, dacă ceea ce s-a descoperit este important, se poate ajunge şi la modificarea proiectului. Ceea ce ar presupune alte costuri“, a declarat Feodosia Rotaru, directorul Muzeului „Iulian Antonescu“.

Lipsesc arheologii

Atât Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu, cât şi Muzeul „Iulian Antonescu“ nu au în momentul de faţă niciun arheolog care să verifice despre ce descoperire este vorba.

„Noi nu avem niciun arheolog acum. Singurul specialist este în concediu de maternitate pentru doi ani. Oricum, partea ştiinţifică trebuie asigurată de cei de la Muzeul de Istorie“, a spus Petre Cimpoieşu.

De cealaltă parte, singurul arheolog de la muzeu este prins într-o altă acţiune. „Am aflat şi eu astăzi. Nu putem trimite arheologul deoarece este acum plecat să organizeze situl arheologic de la Fulgeriş, comuna Pânceşti, unde sunt vestigii neolitice. Voi încerca să ajung chiar eu“, a mai spus Feodosia Rotaru.
Specialiştii de la E.ON Gaz sunt îngrijoraţi de întârzierea lucrărilor şi aşteaptă acum expertiza arheologică. „E prima oară când întâlnesc aşa ceva. De obicei, noi săpăm la mică adâncime, la maxim 90 de centimetri. Acum am făcut gaura mai adâncă, să putem fora pe sub stradă“, a spus Gabi Baiciu, inginer în cadrul E.ON Gaz. Deşi au stat aproape jumătate de oră lângă groapă, nu a venit nimeni.

„Ni s-a spus de la muzeu că arheologul e plecat din localitate. Lucrarea este dată peste cap. Avem nevoie de avizul lor, dar nu sunt de găsit“, a mai spus Baiciu.
 

""