„Basarabia 1918-2018: provocări la adresa României la un secol de la Unirea Basarabiei cu Țara” la Universitatea din București

Autor 4052 vizualizări



Conf. univ. dr. Marius Diaconescu va susține vineri, 17 Noiembrie 2017, la ora 12, o conferință publică despre Unirea Basarabiei: ”Basarabia 1918-2018: provocări la adresa României la un secol de la Unirea Basarabiei cu Țara”. Conferința se va desfășura în Amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultății de Istorie a Universității din București, Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, etaj 1. 

Conferința propune o dezbatere despre provocările la adresa României cu ocazia Centenarului Unirii Basarabiei, care pot fi identificate atât pe plan intern, cât și extern.

Politicienii din România ezită să adopte o declarație fermă referitoare la dreptul Republicii Moldova de a se uni cu România, refuză să adopte o strategie oficială, asumată de Parlament și de toate partidele politice, pentru Reunire. În ciuda declarațiilor patriotarde prilejuite de diverse manifestări publice, majoritatea politicienilor din România dau dovadă de lașitate în abordarea subiectului Basarabiei.

În schimb, politicienii din Moldova preferă să profite în interes personal din pendularea între Uniunea Europeană și Rusia, ceea ce contribuie la criza identitară a locuitorilor din Republica Moldova. Susținerea oarbă a taberei declarat proeuropene, vizibil coruptă, de către România și Uniunea Europeană s-a dovedit un eșec.

Marea problemă este criza identitară care încă persistă în Republica Moldova după 26 de ani de independență. În acest moment nu dorința de Unire este adevărata problemă, ci identitatea moldovenistă, care are încă un suport foarte larg. Spre comparație, românii din Transilvania, în marea lor majoritate, nu s-au gândit la Unire până după intrarea României în Război în 1916, liderii lor politici militau pentru drepturile politice ale românilor în cadrul Imperiului Austro-ungar. Dar toți românii din Transilvania se socoteau români, nu ardeleni. Acesta a fost fundamentul identitar care le-a permis în Octombrie – Decembrie 1918 să adopte decizia de a se uni cu România. Însă în cazul Basarabiei de azi, identitatea românească este încă minoritară în favoarea moldovenismului. Indiferent de rolul rușilor în propaganda care a creat moldovenismul, este un fapt care nu poate fi contestat și a cărui efecte se văd incluisv în ponderea redusă a unioniștilor din Republica Moldova.

Pe plan extern, România trebuie să preia inițiativa atât pe plan diplomatic, cât și propagandistic. Rolul Moscovei în problema Reunirii Basarabiei este indiscutabil. Există o abordare directă a subiectului pe linia București – Moscova? Trebuie să aducem Rusia la masa dialogului, inclusiv pentru a oferi garanții privind minoritatea rusă.

Ucraina este la fel un actor important. Kievul trebuie să înțeleagă că reunirea Basarabiei nu implică un atentat la frontierele sale, adică nu vom revendica nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, pentru că nu este fezabil.

Ungaria este foarte preocupată de subiectul Reunirii Basarabiei, pe care îl folosește în interesul minorității maghiare din România și a planului de autonomie a secuilor. Cum contracarează România acțiunile și propaganda Budapestei?

Probabil că pentru prima oară în discursul public despre Basarabia este invocat rolul Turciei. Indiferent de poziția UE față de președintele Turciei, România nu trebuie să uite că Turcia joacă un rol cheie în Regiunea autonomă Găgăuzia.

România are sau trebuie să aibă un obiectiv clar de țară: Reunirea Basarabiei. Ce face concret România pentru a-și atinge acest obiectiv? Este o direcție asumată de diplomația românească? Cât de implicați sunt cetățenii României sau Moldovei? Care este rolul istoricilor? Ce facem după 2018?

Acestea sunt principalele idei și întrebări pe care conferențiarul Marius Diaconescu vrea să le aducă în discuție. Vor comenta și răspunde Ion Negrei, Vlad Bilețchi și George Simion.

Conferința este organizată de Alianța pentru Centenar prin Asociația Studenților de la Istorie Dacia. 


""