Autor 22685 vizualizări


Judecătorii de la Curtea de Apel București au dispus începerea procedurilor de verificare a averilor deținute de Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, și foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, acuzați de complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității în dosarul disidentului Gheorghe Ursu, în vederea identificării bunurilor și sumelor de bani pentru plata despăgubirilor.

Pe 1 august 2016, George Homoștean (decedat), fost ministru de Interne, și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, au fost trimiși în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. De asemenea, au fost trimiși în judecată și foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceștia fiind acuzați de infracțiuni contra umanității, relatează Agerpres.

În perioada ianuarie — noiembrie 1985 inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Udor Stănică, pe atunci șeful Miliției din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, și Marin Clită, colegul de celulă al disidentului, fiecare primind câte 20 de ani de închisoare.

Turnătorii lui Gheorghe Ursu

Supliciul lui Gheorghe Ursu a început în decembrie 1984, când a fost denunţat de mai mulţi colegi de serviciu, care voiau să intre în graţiile Securităţii, relatează Adevărul.

„La data de 22.12.1984 prin «nota de semnalare în cadrul S.I» nr. 865 din 22.12.1984 a fost transmisă informaţia că o lucrătoare din cadrul Institutului pentru Sistematizare Locuinţe şi Gospodărire Comunală, desenatoarea Croitoru Pârguţa, «împreună cu colegi de serviciu Petre Elena, Şerban Liviu, Mihai Viginia, Stănciulescu Maria, Bobei Remus, au observat că şeful de colectiv, numitul Ursu Gheorghe, aproape zilnic, făcea însemnări într-un registru cu coperţi cartonate, pe care îl ţinea în sertarul biroului său, printre dosare. În una din zile, în lipsa acestuia, subalternii i-au luat registrul, curioşi, să vadă ce conţine şi au constatat următoarele: majoritatea însemnărilor se refereau la viaţa sa intimă, precum şi la caracterizarea membrilor colectivului pe care îl conduce, caracterizări calomnioase. La mijlocul registrului au găsit mai multe pagini în care numitul Ursu Gheorghe Emil avea făcute însemnări calomnioase la adresa conducătorului partidului şi statului nostru”, au arătat procurorii în actul de sesizare a instanţei, citând din dosarul întocmit de Securitate pe numele lui Gheorghe Ursu.

Ulterior, s-a aflat că disidentul era vizat şi de alţi informatori, la ordinul ofiţerul de obiectiv aparţinând de Direcţia a II-a a Departamentului Securităţii Statului.

„În cursul urmăririi penale, în prezentul dosar s-au stabilit identităţile reale ale informatorilor care au activat în cadrul institutului, respectiv Alteliu Şerban alias «RACOPCEANU», Enescu Cristian alias «ENE», Gheorghiu George alias «ALECU»“, au arătat procurorii.

Ucis în bătaie

La 17 noiembrie 1985, disidentul a murit în chinuri groaznice în arestul Rahova al Miliţiei Capitalei. Cei care l-au ucis în bătaie au fost ofiţeri de Securitate, dar şi colegi de celulă, care au acţionat la ordinul primilor. Până în prezent, în legătură cu moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate doar trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu disidentul, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitale.

Foto: Gheorghe Ursu, alături de familie

""