Artista vizuală Joana Vasconcelos, din Portugalia în România: „Politica este vremelnică, cunoştinţele şi meşteşugurile vor dăinui în veacuri“

Autor 510 vizualizări


Joana Vasconcelos, unul dintre cei mai importanţi artişti vizuali, a fost elogiată la nivel internaţional pentru participarea la Bienala de la Veneţia din 2005 cu lucrarea „A Noiva”/„Mireasa“. Artista a mai expus, la Palatul Versailles, fiind prima femeie şi, în acelaşi timp, cel mai tânăr artist invitat să-şi prezinte opera, în 2012, în celebrul spaţiu francez. Joana Vasconcelos s-a aflat în România în perioada 23-27 ianuarie.

Joana Vasconcelos a reprezentat Portugalia la Bienala de la Veneţia şi în 2013, cu pavilionul plutitor „Trafaria Praia”. În 2018, are programată o expoziţie personală la Muzeul Guggenheim din Bilbao, prima prezenţă a unui artist portughez la unul dintre muzeele Guggenheim. Prima vizită a artistei Joana Vasconcelos în ţara noastră s-a desfăşurat în cadrul unui program de mobilitate iniţiat de ICR în contextul împlinirii a 100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Portugalia, dar şi al Centenarului României Moderne.

Artista portugheză a fost prezentă la expoziţia „De la textil la tactil – o lume a visului” organizată de Institutul Cultural Român în Sala Mare a ICR. Au fost expuse lucrări ale artistelor Ana Bănică, Dorina Horătău şi Ioana Stanca. Curatoarea expoziţiei a fost Ioana Ciocan, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici. Expoziţia a cuprins instalaţii textile realizate în tehnici mixte, toate cele trei artiste fiind preocupate de subiecte legate de compoziţia spaţiului interior şi de integrarea gestului textil în viaţa de zi cu zi, sub formă simbolică. 

Joana Vasconcelos a vizitat Palatul Parlamentului, Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Satului, precum şi alte instituţii de cultură din Bucureşti şi din ţară. În programul vizitei au fost prevăzute întâlniri cu o serie de oficiali români, cu directori şi curatori din cadrul unor muzee, cu artişti din sfera industriilor creative, cu profesori şi studenţi de la universităţi de arte din Bucureşti şi din ţară. Cu ocazia acestei vizite, preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu, i-a acordat artistei Joana Vasconcelos o distincţie de excelenţă, în numele Institutului Cultural Român. 

„Adevărul“: Ce v-a impresionat cel mai mult în România pe perioada vizitei dumneavoastră? 

Joana Vasconcelos: Ce m-a impresionat cel mai mult a fost diversitatea şi asemănărea care sunt atât au legătură u ţara mea şi care sunt, totuşi, atât de diferite în acelaşi timp. E incredibil că suntem la mii de kilometri, dar noi suntem legaţi de contextul european, de istorie, de artă, de meşteşugurile de care sunt, într-adevăr, impresionată. Sunt foarte fericită că am venit în România, învăţ atâtea lucruri noi, sunt atâtea lucruri pe care nu le-am văzut înainte. E o plăcere şi un privilegiu să fiu aici. În acelaşi timp, avem în arta tradiţională o uimitoare paletă cu o diversitate de culori, ţesături, meşteşuguri. Sunt foarte fericită că v-am vizitat ţara. Preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu, aduce o foarte bună energie, am văzut că îi incurajează pe tinerii artişti. E foarte important acest lucru.

Ce elemente aţi regăsit din cultura portugheză în cultura românească?

Împărţim aceleaşi rădăcini. Am văzut, la Muzeul Satului din Bucureşti, cămăşi brodate, care sunt foarte asemănătoare unor cămăşi pe care le avem în nordul Portugalia. Sunt diferite, dar foarte similare într-un fel. Multe lucruri au legătură unele cu altele, sunt inspirate din aceleaşi rădăcini, dar au fost făcute diferit. Ceea ce e foarte interesant în Europa este cum recunoştem identităţile şi, în acelaşi timp, cum recunoaştem diversitatea care vine din aceste legături.

Cum credeţi că a influenţat perioada comunistă arta din România?

În România, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat şi în Portugalia. Ţara a fost "închisă" pentru o vreme şi, când închizi graniţele, eviţi ca lucrurile să se dezvolte şi să devină, într-un fel, internaţionale. Oamenii au nevoie să fie liberi. Tradiţia s-a păstrat în timp, cunoştinţele s-au păstrat în timp. Unele dintre tradiţii le regăsim în continuare lucrările pe care le facem.

Aveţi o cultură uimitoare în România. Oamenii au îndurat multă vreme dictatura şi asta i-a afectat. Oamenii au nevoie să fie liberi. Politica a fost şi este vremelnică, dar cunoştinteţe şi meşteşugurile vor dăinui peste veacuri.

Ce v-a impresionat la români în perioada vizitei dumneavoastră?

Sensul umorului, la români, e uimitor, la fel ca şi cel portughez. Apoi am simţit generozitatea oamenilor, oamenii sunt foarte generoşi şi primitori. Eu vin dintr-un loc, unde e la fel. M-am bucurat să fiu primită călduros. Mâncarea e minunată, aveţi o ţară foarte frumoasă.

La Bucureşti, v-aţi întâlnit cu ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu (foto). Ce înseamnă să faceţi diplomaţie culturală?

Făceam diplomaţie fără să ştiu că fac diplomaţie la început. Călătoresc peste tot în lume, am expoziţii peste tot, fac diplomaţie pentru că vorbesc prin ceea ce fac despre ţara mea, despre oamenii din ţara mea, despre meşteşugurile din ţara mea. Dacă fac asta, prin munca mea, oamenii învaţă să cunoască mai bine ţara mea. Ei văd toate meşteşugurile din ţara mea. Sunt oameni care fac artă tradiţională de secole şi secole. Să le aduc la viaţă obiceiurile prin lucrările mele şi să le răspândesc cultura este ceea ce fac prin munca mea. Prin lucrările mele amintesc că toţi oamenii, toate meşteşugurile şi arta tradiţională trebuie să fie mai bine cunoscute. Tradiţia trebuie păstrată şi transmisă mai departe.

Aveţi o angajare feministă în arta dumneavoastră?

Am o angajare feministă, sunt femeie şi lucrez cu o mulţime de femei. Meşteşugurile au trecut, în timp, de la bunici, către mame şi fiice. Aşa s-a transmis tradiţia păstrată în casă, arta s-a transmis, din generaţie în generaţie. Sunt feministă în acest sens. Viaţa mea e o călătorie. Călătorul nu ştie care e viitorul lui... Ideea este să continui, să adaugi noi lucruri călătoriei tale. De asta eu caut să descopăr noi ţinuturi, noi oameni, noi ţări, noi meşteşuguri în alte locuri. Arta e, de fapt, o călătorie. Am parcurs, în călătoria mea artistică, toate etapele: am fost elevă, studentă, am devenit profesor, apoi am decis să fiu un artist pe cont propriu. Mi-am făcut propriul atelier. Sunt în România pentru că e important să cunoşti alte culturi, e important să cunoşti oameni, să întâlneşti artişti de pe alte meridiane. şi eu învăţ de la voi, de la cultura voastră, de la arta voastră. La rândul meu, vreau să vă fac cunoscute arta şi meşteşugul meu. Doresc să revin, în România, ca să vă arăt ceea ce am făcut eu, ca artist, în ultimii 25 de ani. Încerc să aduc amprenta voastră artistică în lumea mea şi eu să vă prezint, la rândul meu, arta mea. 

E important să dezvoltăm legături unii cu alţii. Prin deschiderea acestor porţi de cultură, prin deschiderea noastră unii către alţii devenim, spiritual, mai bogaţi. Arta e o călătorie prin care ne îmbogăţim spiritual unii pe alţii.

Cât de mult contează spaţiul în arhitectura lucrărilor dumneavoastră?

E o mare legătură între lucrări şi arhitectura spaţiului. Eu fac lucrări instalaţie. Lucrările trebuie să aibă un sens în arhictectura spaţiului. Eu folosesc bucăţi din spaţiu ca să-mi exprim mai bine viziunea artistică.

Joana Vasconcelos s-a născut în 1971 şi şi-a început activitatea la jumătatea anilor '90. Prezenţă constantă la mari manifestări internaţionale, Joana Vasconcelos este stabilită în Lisabona, atelierul său fiind situat pe malul râului Tejo, în imediata apropiere a „Muzeului Orientului”. Cu o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, împărţiţi pe patru niveluri, atelierul este un spaţiu plin de energie şi culoare, în care lucrează peste de 50 de asistenţi de diverse naţionalităţi. Pe lângă multiplele expoziţii colective la care a participat, Joana Vasconcelos a avut expoziţii personale la ARoS Aarhus Art Museum, Danemarca (2016), a 56-a Bienală de la Veneţia (2015), la Waddesdon Manor - The Rothschild Foundation, Buckinghamshire, Marea Britanie (2015), Manchester Art Gallery (2014), Muzeul de Artă din Tel Aviv (2012), Ajuda National Palace, Lisabona (2013), CENTQUATRE, Paris (2012), Kunsthallen Brandts, Odense, Danemarca (2011), Es Baluard, Palma de Maiorca 2009), Palazzo Nani Bernardo Lucheschi, Veneţia (2007), The New Art Gallery Walsall, Marea Britanie (2007), CaixaForum, Barcelona (2006), Passage du Désir / BETC EURO RSCG, Paris (2005), Centro Andaluz de Arte Contemporáneo, Sevilia (2003), Electricity Museum, Lisabona (2001) şi Muzeul de Artă Contemporană din Serralves, Porto (2000).

Foto sus: Joana Vasconcelos, în vizită la Muzeul Satului FOTOGRAFII: Mihai Cratofil/ ICR


""