Amintiri de la Radio Europa Liberă
Facultatea de Istorie a găzduit azi, 28 noiembrie, un eveniment prilejuit de lansarea cărții Securitatea contra Radio Europa Liberă, semnată de autorul american Richard H. Cummings. La dezbaterea moderată de Ion M. Ioniță, redactor-șef al revistelor Historia și Foreign Policy România, au luat cuvântul însuși autorul cărții, Adrian Cioroianu, jurnalistul Ovidiu Nahoi și doi dintre cei care înainte de 1989 ne vorbeau din spatele microfoanelor Europei Libere:Liviu Tofan și Emil Hurezeanu.
Discuția invitaților s-a oprit asupra mai multor aspecte ale istoriei cu ”rezonanțe mitologice” ale fenomenului Europa Liberă, de la misiunea asumată a radioului de a reprezenta un mediu liber într-o lume neliberă, la generoasa finanțare americană de care a beneficiat acesta, și până la pericolele și amenințările ce planau permanent asupra vorbitorilor – s-a discutat intens pe tema atentatului cu bombă din februarie 1981, operă a Securității.
Liviu Tofan a subliniat că în România, o țară în care manifestările anticomuniste au fost insulare, necoagulate, Europa Liberă a fost ”singura formă de protest organizată și eficientă”. Ovidiu Nahoi și Adrian Cioroianu, studenți pe vremea când Europa Liberă era un simbol al rezistenței anticomuniste, și-au amintit nostalgic despre entuziasmul și religiozitatea cu care ascultau emisiunile Radioului.
Una din concluziile cărții lui Richard Cummings este că Securitatea românească a avut poziția cea mai dură, cea mai brutală vis-a-vis de Radio Europa Liberă, profesorul Ciorianu fiind de părere că acest fapt se datorează unei specificități a comunismului românesc, a laturii sale naționale foarte pronunțate. Autorul a venit cu o dezvăluire interesantă în cursul dezbaterii, povestind celor de față cum, după schimbarea regimului din România, foști agenți ai securității i-au mărturisit că exista în rândul lor o reținere, o frică față de misiunile de infiltrare la Europa Liberă, aceștia temându-se că vor fi ”contaminați” de spiritul și convingerile occidentale.
Dezbaterea a beneficiat de participarea activă a celor din sală, majoritatea studenți ai facultății de istorie, care au adresat mai multe întrebări invitaților. Una din problemele interesante ridicate în cursul schimbului de idei dintre invitați și public a fost aceea a rolului pe care Radio Europa Liberă l-ar fi avut în ”promovarea” lui Ion Iliescu în poziția de posibil succesor al lui Ceaușescu. Emil Hurezeanu a explicat că analiștii occidentali au fost primii care l-au descoperit pe Iliescu în lumina de reformator de factură gorbaciovistă, vorbitorii de la radio preluând informații deja existente în presa occidentală cu privire la schimbările ce puteau surveni în România.
La sfârșitul dezbaterii, Richard Cummings a mărturisit că se poate simți într-un fel victorios prin faptul că, după 1981, a reușit să protejeze Radioul de alte atentate ce au fost plănuite. În schimb, el, dar și restul invitaților, au încă nenumărate întrebări cu privire la relația tensionată dintre Securitate și Radio Europa Liberă, mai ales în condițiile în care documentele din arhiva Securității n-au fost nici până azi oferite spre cercetare. În privința acestui fenomen extrem de important din istoria recentă a României, suntem încă în căutare de răspunsuri.
