Ambasadorul Republicii Moldova a prezentat marți harta Moldovei și Basarabiei de la 1769 la Muzeul Național al Hărții și Cărților Vechi

Un nou concert al Stagiunii „Cartografii sonore” a avut loc în seara zilei de marți, 28 martie, la Muzeul Național al Hărții și Cărților Vechi. Harta în jurul căreia s-a desfășurat evenimentul a fost Tabula Geographica - despotatus Wallachiae, atque Moldaviae, Provinciam Bessarabiae ... - editată la Nuremberg în anul 1769 de către moștenitorii faimosului cartograf J.B. Homann. La eveniment au luat parte numeroși reprezentanți ai Corpului Diplomatic și ai instituțiilor de cultură, alături de pasionați ai colecțiilor de artă veche, istorie și muzică clasică. 

Excelența Sa Mihai Gribincea, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, a prezentat, în prima parte a evenimentului, harta Moldovei și Basarabiei dintr-o perspectivă comparată din punct de vedere istoric și geo-politic. La eveniment au luat cuvântul doamna Cristina Toma, Directorul Muzeului Național al Hărții și Cărților Vechi, domnul Adrian Năstase, a cărui colecție donată Statului român constituie nucleul central al Muzeului, și domnul Sebastian Gheorghiu din partea UCIMR.

Tabula Geographica... a fost realizată prin tehnica gravurii în metal și pictată pe hârtie. Ilustrează delimitarea fizică şi politică a Valahiei, Moldovei şi Basarabiei, în perioada în care acestea se aflau sub dominația Imperiului Otoman. De asemenea, harta cuprinde Polonia, Podolia şi regiunile adiacente, iar granițele Munteniei şi Olteniei apar prezentate eronat, apărând mai mici decât Moldova, față de realitatea epocii. Harta cuprinde fortăreţe, capitale, cetăţi, sate, oraşe şi ruine și se remarcă printr-un cartuş ornamentat cu motive vegetale în ghirlandă, în stil baroc. În urma evenimentului, harta va beneficia de o expunere specială pe tot cuprinsul următoarelor săptămâni, sub denumirea de „Harta VIP a lunii aprilie”, așteptând cât mai mulți vizitatori curioși să descopere povestea acestei hărți.

Într-un discurs introductiv despre istoria cartografiilor Moldovei și Basarabiei, Excelența Sa a susținut o prezentare a hărții în contextul istoric al epocii, evidențiind erori cu privire la delimitările geo-politice precum și detaliile stilistice caracteristice reprezentării artistice. Excelența Sa a menționat că harta Homann este una dintre ultimele hărți empirice cu privire la Basarabia istorică, fiind marcată de o anume „naivitate” și cu multe erori în ceea ce privește toponimia și amplasarea localităților pe hartă. Lucru firesc, în opinia ambasadorului, fiindcă aflându-se de peste două secole sub turci și tătari, Basarabia era un teritoriu aproape inaccesibil pentru călătorii străini. Populaţia majoritară era musulmană, orăşelele – împânzite de moschei, iar stepele Basarabiei – colindate de cămile. Ca un ţinut al cămilelor era văzută Basarabia şi de cartograful Johannes Hoffmann, care a publicat în 1688, la Nürnberg, harta Bessarabia. Podolia. Lithuania.

Dacă după Pacea de la Bucureşti toponimul Basarabia a început să desemneze întregul teritoriu dintre Prut şi Nistru anexat de Rusia, în perioada de dinaintea anului 1812 acesta desemna doar „pământul între Nistru și Dunăre asupra Mării Negre”, după cum specifica în „Descrierea Moldovei” Dimitrie Cantemir și, la fel ca multe alte regiuni de frontieră, a avut hotare fluctuante, desemnând teritorii ce au variat ca suprafaţă, cu „margini” nu întotdeauna precise. În fond, toate hărțile editate până la 1781 sunt marcate de aproximații. Odată cu apariția hărții „Carte de la Moldavie” de Freidrich Wilhelm von Bawr, care a efectuat primele ridicări topografice, la faţa locului, ale Munteniei şi Moldovei, inclusiv ale Basarabiei, situaţia se schimbă, a subliniat Excelența Sa Mihai Gribincea.”

Pentru aceste detalii și multe alte lucruri ce așteaptă să fie descoperite în colecțiile MNHCV, doamna Cristina Toma a menționat în discursul său câteva modalități prin care poate fi privit un obiect de patrimoniu, din perspectiva mai multor paliere de înțelegere și cunoaștere:

„(…) La un prim nivel se află informațiile generale legate de ceea ce reprezintă, cine l-a făcut, la ce era folosit, din ce materiale este confecționat și în ce perioadă. Apoi, un următor nivel de interes privește informația pe care o deține sau o oferă obiectul de patrimoniu; este, de fapt nivelul de cunoaștere care intră în atenția cercetătorilor, al specialiștilor. Nu în ultimul rând, un al treilea nivel este dat de istoria obiectului și a modalității în care a ajuns să facă parte din patrimoniul muzeului. Sunt detalii nenumărate care, într-un muzeu, dau savoare și cresc interesul publicului pentru un anumit obiect.” Cristina Toma

Adrian Năstase a vorbit din perspectiva colecționării și studiului hărților vechi, prilej cu care a anunțat apariția unui album intitulat „Descriptio Bessarabiae” care va cuprinde hărți din colecțiile MNHCV, un proiect la care a lucrat îndeaproape cu Excelența Sa Mihai Gribincea. Albumul va apărea în curând și va fi dedicat cercetătorilor și pasionaților de istorie, cartografie și artă.

În a doua parte a evenimentului, au fost invitate cele două violoniste din Republica Moldova, Iolanta Eremie și Diana Ciudin care au susținut un recital cu un program de J.S. Bach, Eugène Ysaÿe, George Enescu, proiectul Stagiunii urmărind să redea povestea unei hărți și „prin Cheie Sol”, cu un concert inspirat de regiunile descrise de hartă.

Pentru completarea experienței, seara s-a încheiat cu o invitație la degustare de vinuri din Republica Moldova.