Aliaţii pregăteau un război bacteriologic împotriva Germaniei naziste jpeg

Aliaţii pregăteau un război bacteriologic împotriva Germaniei naziste

📁 Al Doilea Război Mondial
Autor: Redacția
🗓️ 3 iunie 2010

Aliaţii au instalat un laborator militar ultrasecret în Canada, în cursul celui de al Doilea Război Mondial, pentru a fabrica o armă biologică de distrugere în masă, potrivit unui documentar difuzat marţi seara de postul public de televiziune, Radio-Canada, citat de AFP şi Mediafax.

Oameni de ştiinţă canadieni s-au adunat în mare secret, în 1943, pe Insula Mare de pe fluviul Sanit-Laurent, situată în provincia Quebec, pentru a produce cantităţi importante de antrax şi de cărbune bacterian, care urmau să fie utilizate, ulterior, la fabricarea de bombe.

Crearea unei arme biologice, numită Proiectul N, era unul dintre cele trei mari secrete de război, alături de cercetări privind bomba atomică şi decriptarea mesajelor germane, potrivit documentarului.

În perioada respectivă, Aliaţii se pregăteau pentru un război bacteriologic împotriva Germaniei naziste, iar premierul britanic, Winston Churchill, dorea să obţină o jumătate de milion de bombe cu antrax.

Însă laboratorul candian s-a confruntat cu probleme de producţie a bacteriei, cercetările de pe Insula Mare fiind încheiate în august 1944, iar misiunea fiind preluată de laboratoare americane. Doar 5.000 de bombe cu antrax vor fi trimise, ulterior, în Anglia, până la sfârşitul războiului.

În pofida dificultăţilor, laboratorul canadian ar fi produs aproximativ 70 de miliarde de doze mortale, suficient de puternice pentru a distruge de 30 de ori întreaga populaţie a lumii din acea perioadă.

Referitor la produsul de laborator, "ei l-au dus în mijlocul fluviului Sanit-Laurent, iar din câte îmi amintesc au amestecat antraxul cu un solvent şi au lăsat acest amestec deopate, pentru o vreme. Ulterior, au aruncat totul pe fundul apei", a declarat, în cadrul documentarului, un cercetător din acea perioadă, Thomas Stovell.

Insula Mare este locul unde au fost ţinuţi în carantină zeci de mii de imigranţi, mai ales irlandezi, în secolul al XIX-lea.