Administrația Roosevelt a știut de la bun început că sovieticii sunt vinovați de masacrul de la Katyn
Recent au ieșit la iveală noi dovezi care susțin o idee vehiculată deja de ceva vreme, anume că administrația Roosevelt a fost implicată în tăinuirea masacrului comis de sovietici la Katyn, scrie BBC.
Arhivele Naționale americane au făcut publice unele documentecare, potrivit istoricilor, susțin vechea ipoteză conform căreia americanii nu au contestat faptul că masacrul din 1940 ar fi fost comis de naziști pentru a nu compromite relațiile cu Stalin, valorosul aliat din timpul războiului. Aceste documente arată că americanii au primit mai multe mesaje codate potrivit cărora sovieticii, și nu naziștii, erau responsabili de moartea celor 22.000 de polonezi.
Rusia Sovietică nu și-a recunoscut vina decât în 1990, după ce timp de cincizeci de ani a susținut că naziștii ar fi fost de vină pentru ce s-a întâmplat la Katyn în 1940.
Potrivit unei analize a acestor documente, analiză realizată de Associated Press, ele arată că prizonierii de război americani capturați de naziști au trimis mesaje codate la Washington în 1943, mesaje prin care susțineau că fuseseră duși să vadă cadavrele din pădurea Katyn, aflată în apropiere de Smolensk.
Un grup de prizonieri de război americani și britanici au fost duși de nemți, împotriva voinței lor, la Katyn, pentru a vedea starea înaintată de descompunere în care se aflau cadavrele. Doi soldați americani – Donald B. Stewart și John Van Vliet – s-au convins, în urma celor văzute, că masacrul trebuie să fi fost comis de sovietici, nu de naziști, căci aceștia din urmă ocupaseră zona abia în a doua jumătate a anului 1941.
O declarație a lui Donald B. Stewart din 1950 confirmă că acesta a trimis un mesaj codat la Washington spunând că, în opinia sa și a lui Van Vliet, ceea ce susțineau germanii în privința crimelor de la Katyn era adevărat.
Cei doi soldați și-au dat seama că starea avansată de descompunere a cadavrelor sugera că acei oameni au murit înainte de august 1941, adică înainte ca germanii să fi ocupat regiunea. De asemenea, cei doi au văzut asupra cadavrelor diverse obiecte, precum scrisori și jurnale, dintre care niciunul nu era datat mai târziu de primăvara lui 1940. De asemenea, starea bună a hainelor și cizmelor celor morți sugera că aceștia nu au mai trăit mult după ce au fost capturați de invadatorii sovietici.
Cele aproape 1000 de pagini de documente îi vor ajuta pe specialiști să determine exact ce informații au ajuns la americani și în ce moment. Suspiciunea că Roosevelt nu a vrut să pună la îndoială cele susținute de Stalin în privința masacrului de la Katyn pentru a nu compromite alianța cu URSS nu e deloc nouă.
Allen Paul, expert în problema masacrului de la Katyn, a declarat pentru AP că o parte a acestor documente scoase la iveală acum nu au fost făcute publice în 1951-1952, când Congresul american a investigat crimele din 1940, fapt ce sugerează că ele au fost ascunse în mod intenționat. Astfel, informațiile cu privire la crimele comise de sovietici au fost ascunse la cel mai înalt nivel al administrației americane.
Printre aceste documente se numără și un raport trimis lui Roosevelt de către Churchill – care, la rândul lui, nu a pus oficialla îndoială varianta lui Stalin – prin care era sugerată vinovăția sovieticilor. Raportul a fost scris de ambasadorul britanic pentru guvernul polonez din exil, Owen O'Malley. Acesta scria că există multe dovezi care pun la îndoială spusele rușilor cu privire la responsabilitatea pentru masacrul de la Katyn.
