„Adevărul“ vine cu „Adĕverul“ din 1914: Cum a fost relatat cel mai important atentat terorist al secolului XX, care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial

,,Adevărul“ vă oferă joi, 15 iunie, în exclusivitate, reproducerea integrală a unui ziar-document: „Adevĕrul“ de marţi, 17 iunie 1914. Era ziua în care ajungea în România vestea asasinării lui Franz Ferdinand, la Sarajevo, pe 15/28 iunie. În paginile ziarului veţi descoperi primele relatări de la tragedia de la Sarajevo, precum şi modul în care înţelegeau contemporanii români acest eveniment crucial.

 Pe 15/28 iunie 1914, într-o dimineaţă liniştită de vară, două gloanţe au şuierat pe o stradă din Sarajevo şi au întrerupt brutal şi sângeros vizita cuplului princiar de la tronul austro-ungar. A fost probabil cel mai titrat atentat terorist al epocii moderne – un grup de tineri din „Mâna Neagră“, o organizaţie naţionalistă din Regatul Serbiei, care a fost categorisită mai târziu drept o societate secretă de tip terorist, au comis o crimă politică, din convingere că numai astfel se va elibera ţara din imperiu şi se va face Serbia Mare. Acele două gloanţe, care au atins ţintele printr-un joc al hazardului, au fost rădăcina celor mai ample conflicte mondiale din istorie, căci au fost pretextul pentru declanşarea Primului Război Mondial, într-o Europă tensionată şi resentimentară – dar au fost şi prima scânteie a celui de-Al Doilea Război Mondial şi, mai departe, a Războiului Rece, dacă este permis un asemenea exerciţiu de privire cât mai de sus a istoriei contemporane. Orişicât, în acea vară a lui 1914, întâmplarea a declanşat o reacţie în lanţ în Europa. A urmat „luna neagră“ a lui 1914, vreme în care toate puterile europene şi-au declarat război, după alianţele politico-militare pe care le aranjaseră. A urmat dezlănţuirea leilor. Au urmat cei patru ani de război mondial, de război total, cum nu se mai văzuse vreodată.

Ultimele cuvinte ale arhiducelui

La Bucureşti veştile au sosit pe 17 iunie – România era încă pe calendarul iulian. Ziarul „Adeverul“ dedica întreaga primă pagină actualităţilor, în care analiza din toate punctele de vedere incidentul dramatic din ţara vecină: ce s-a întâmplat la Sarajevo, pas cu pas, cine sunt asasinii, ce înseamnă moartea arhiducelui şi a soţiei sale pentru succesiunea la tronul Imperiului Austro-Ungar, ce efecte ar putea avea loc în imperiu şi pentru România. „Tipograful Kabrilovici aruncă o bombă asupra automobilului. Bomba atinse numai acoperişul vehiculului şi zbură apoi în mulţime unde explodă cu o puternică detunătură. (...) Automobilul arhiducelui se opri un moment în apropierea podului Dulovici şi porni apoi imediat mai departe spre primărie. Când ajunse acolo şi primarul voi să ţie o alocuţiune, arhiducele îi spuse pe un ton iritat: „Vine cineva aici să facă o vizită şi este primit cu bombe! E revoltător! Aşa, domnule primar. Şi acum, puteţi vorbi!“, relatau redactorii ziarului prima încercare eşuată de asasinare a moştenitorului la tronul Austro-Ungariei. Acestea s-ar putea să fie chiar ultimele vorbe ale arhiducelui care au fost înregistrate public. La următoarea intersecţie, automobilul s-a oprit preţ de numai o secundă în faţa lui Gavrilo Princip. Aceasta a fost neşansa şi aici a lucrat hazardul. Gloanţele au ţâşnit din revolverul Browning direct în pântecele arhiducesei şi, respectiv, în gâtul lui Franz Ferdinand. Reportajul crimei din Sarajevo se încheiea brutal: „Colonelul medic n’a putut decât să constate moartea“.

Citeşte continuarea pe Adevărul.ro