Autor 1379 vizualizări


Axul lumii spirituale româneşti, Coloana infinitului lui Constantin Brâncuşi, a fost inaugurată la Tîrgu Jiu în 1938, 27 octombrie. Sculptura reprezentativă geniului care ne-a purtat identitatea românească peste tot în lume are 29, 33 de metri în înălţime şi a fost gîndită pentru a comemora vieţile pierdute ale militarilor români ucişi în Primul Război Mondial. De aici şi imaginea ei sacră, de monument care urcă, neobosit, spre infinit, spre eternitate. Stare pe care Coloana lui Brâncuşi a cîştigat-o, înfruntînd planurile diabolice ale regimului comunist şi încăpăţînîndu-se să rămînă în picioare.

Încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși ar fi existat "trunchiuri și bârne, coloane truncheate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată "Proiect arhitectural", datează din 1918. Ulterior, în 1933, în expoziția sa personală de la New York, Brâncuși expune proiectul său sub numele devenit celebru, Coloană fără sfârșit. Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".

Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, proiectul de executie și calculele au fost facute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan iar execuția modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris  special pentru a supraveghea turnarea coloanei.