A murit Nicolae Stroescu-Stânișoară, una dintre cele mai marcante personalități ale exilului românesc

Gazetar, eseist, memorialist, om de radio, binecunoscut ascultătorilor din România pentru mai bine de două decenii pentru prezenţa sa constantă la postul Europa Liberă, dar şi pentru activitatea sa publicistică de după 1989, Nicolae Stroescu-Stânişoară se prezintă drept una dintre cele mai importante figuri ale exilului românesc.

Născut la Târgu Jiu, la 1 noiembrie 1925, a absolvit studiile liceale la Colegiul „Carol I" din Craiova. A urmat studii de Drept și Filosofie la Universitatea din Bucureşti, continuate apoi la Universitatea din München. Tatăl său, Ion Stroescu, a făcut parte din Armata Regală, având gradul de colonel.

În perioada 1952-1964 Nicolae Stroescu-Stânişoară a trăit în clandestinitate, schimbând peste 10 domicilii, fiind urmărit intens de Securitate în legătură cu apartenența la o organizație studențească anticomunistă, cu caracter conspirativ. În septembrie 1964 se predă Procuraturii Generale Militare din Bucureşti pentru reglementarea situaţiei sale. A fost arestat şi anchetat, însă intrând sub incidenţa decretelor de graţiere a deținuților politici din primăvara anului 1964, dar şi urmare a stării de sănătate precare, a fost eliberat.

Cinci ani mai târziu a emigrat în R.F. Germania și s-a stabilit la München, devenind cetățean german (cetăţenia română a fost redobândită după 1989). Ajuns în Germania îşi continuă studiile, obţinând în 1983 titlul de doctor în filosofie al Universităţii Ludwig Maximilian din München.

La începutul anilor 70 se implică în combaterea comunismului mai întâi din postura de colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă, angajat din 1975 ca redactor, realizând emisiunea „Lumea creştină". Din 1988 a fost numit director la Departamentul românesc al Europei Libere într-un moment crucial pentru soarta României, în care a coordonat comentarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Timişoara şi Bucureşti. A deținut această funcție până în anul 1994, când postul de radio a fost mutat la Praga.

După anul 1990 începe să scrie și să publice volume de memorialistică.

A publicat• Pe urmele revoluţiei, Bucureşti, 1991;• În zodia exilului, Bucureşti, 1994;• La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă şi în „Jurnalul literar”, Bucureşti, 1996;• În zodia exilului. Întrezăriri, Bucureşti, 1998;• Vremea încercuirii, I-II, Bucureşti, 2001-2002.

Sursa:www.iiccmer.ro