HISTORIA, Nr. 194, Martie 2018

A te naște femeie în România sfârșitului de veac XIX nu părea să fie cea mai fericită soartă pe care ţi-o putea hărăzi Dumnezeu. Într-o societate încă subdezvoltată economic, cu o preponderenţă covârșitoare a ruralului asupra urbanului, cu reflexe sociale și comportamentale proprii Evului Mediu, femeia trebuia să se supună de-a lungul vieţii unui întreg set de constrângeri și prejudecăţi care făceau din ea, în cel mai bun caz, un cetăţean de rangul doi. Martha Bibescu a evitat această soartă printr-un extraordinar concurs de împrejurări. Nobleţea și bogăţia, premise ale împlinirii calităţilor sale native, au ajutat-o pe Martha Bibescu nu numai să nu devină un cetăţean de rangul doi în România, ci să ajungă unul dintre cetăţenii privilegiaţi ai lumii, un cetăţean care se mișca la fel de natural la Casa Albă, ca invitată a familiei Roosevelt, ca și în ermeticul apartament al lui Proust din Paris, să fie admirată și adulată de kronprinzul Germaniei și regele Spaniei, să-și legene pașii alături de Enescu pe sub bolţile brâncovenești de la Mogoșoaia, să fie confidenta Reginei Maria, a lui Clemenceau sau Churchill.

Citeste revista in format digital

 Cumpara Acum

""