Cultele neoprotestante în România comunistă (1948-1960)

Instaurarea unui regim politic de tip comunist ce promova, în mod oficial, ateismul, la 30 decembrie 1947, a marcat începutul unei perioade de aproximativ 42 de ani de represiune religioasă îndreptată împotriva cultelor religioase minoritare. » citeste mai mult

Amintiri din Epoca de Aur: uniforma de pionier, carnetul de note, Porumbelul Păcii

Disciplina şcolară în anii comunismului însemna un control riguros al elevilor, profesorilor, dar şi al părinţilor, iar regulile veneau direct de la partid. Mărturii grăitoare ale vieţii de şcolar în Epoca de Aur vor fi expuse la Arhivele Naţionale Alba. » citeste mai mult

Ceauşescu sistează livrarea uraniului la ruşi

Nicolae Ceauşescu a pregătit o listă cu teme grave pentru vizita la Kremlin. Printre altele – sistarea livrării uraniului din România către ruşi. Din documentaţia pregătită aflăm unul dintre marile secrete ale epocii: cât minereu românesc de uraniu a trecut graniţa sovietică. » citeste mai mult

William Totok, fost disident anticomunist: „Voi avea talanga de gât toată viaţa“

Membrii Aktionsgruppe Banat (Grupul de Acţiune Banat), care au pus pe jar Securitatea, au revenit în Timişoara pentru a aniversa 40 de ani de la înfiinţare. » citeste mai mult

Cum a obţinut Ceauşescu diplomele de Bacalaureat şi licenţă în ştiinţe economice

Lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, i s-au făcut cadou  diploma de bacalaureat şi de licenţiat în ştiinţe economice. Nevasta i-o luase însă înainte. Elena Ceauşescu a intrat în noul an, 1966, ca membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. » citeste mai mult

Nicolae Ceauşescu cere restituirea Tezaurului românesc

Printre chestiunile spinoase puse în discuţie în anul 1965 a fost şi recuperarea Tezaurului românesc. Delegaţia se documentase temeinic cu citate din Vladimir Ilici Lenin. Degeaba, fiindcă Leonid Brejnev, liderul URSS, a trecut la ameninţări. » citeste mai mult

O decizie a Elenei Ceaușescu

Dezideratul românilor de a se integra in Occident s-a manifestat pregnant încă din secolul al XIX-lea. In mod paradoxal, o asemenea ofertă le-a fost făcută conducătorilor de la București într-un moment în care regimul politic românesc diferea total de cel din Occident. » citeste mai mult

Ceauşescu le impune cetăţenie română mireselor de import

Nicolae Ceauşescu a avut o documentaţie vastă ca să-şi susţină punctele de vedere la Moscova. Cerea şi reglementarea cetăţeniei sovieticelor aduse în România. » citeste mai mult

Iubirile şi patimile lui Lucreţiu Pătrăşcanu

Anchetatorii Securităţii au descoperit şi „exploatat“ idilele soţilor Elena şi Lucreţiu Pătrăşcanu cu prieteni de familie. Rămăşiţele pământeşti ale acestora au fost reunite pe fundul lacului Snagov. » citeste mai mult

Ceauşescu, zis „Ciocanul proletar“, la primul său Congres

Schimbările anunţate în vara lui 1965 au fost primite, în ţară, ca semne de bun augur. Noul secretar general a încălcat însă protocolul, tratându-i egal pe delegaţii chinezi şi sovietici. » citeste mai mult

„Primăvara de la Praga“: percepţii sovieto-române (I)

KGB a folosit ghizii şi traducătorii pentru a afla de la turiştii români ce cred cetăţenii de rând din dreapta Prutului despre invadarea Cehoslovaciei de către URSS, în 1968, criticată dur de Ceauşescu. » citeste mai mult

Culisele „alegerii“ lui Nicolae Ceauşescu

Cvintetul Gheorghe Maurer, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica şi Emil Bodnăraş a manevrat succesiunea. Ei au impus ultimul lider comunist al României. » citeste mai mult