O navă militară turcă a deschis focul în apele teritoriale ale Greciei jpeg

O navă militară turcă a deschis focul în apele teritoriale ale Greciei

📁 Istorie recentă
Autor: Redacția
🗓️ 17 februarie 2017

O navă militară turcă de patrulă a efectuat vineri dimineață tiruri în apele teritoriale elene, în largul insulei Farmakonisi, din sud-estul Mării Egee, a anunțat Statul Major grec. 

Fregata turcă a părăsit zona după intervenția fregatei elene Nikiforos, care i-a transmis toate avertismentele obișnuite, a precizat o sursă din Statul Major de la Atena, relatează adevarul.ro.  

”Este vorba de un incident grav, diferit din punct de vedere calitativ“ de ceea ce Grecia denunță ca încălcări recurente turce ale regulilor din zonele de suveranitate din Marea Egee.  Marina militară elenă era, vineri dimineață, în stare de „monitorizare consolidată“ după incident, a spus oficialul. 

În pofida normalizării lansate la sfârșitul anilor ’90 și a cooperării bilaterale pentru reducerea fluxurilor migratorii în Egee, relațiile greco-turce sunt marcate adesea de escaladări ale tensiunilor. 

Disputa egeeană 

Disputa referitoare la platoul continental a fost problema principală care a dominat relațiile dintre Grecia și Turcia între 1974 și 1999. 

Deși divergența teritorială din Marea Egee a apărut la 1 noiembrie 1973, când guvernul turc a acordat un număr de douăzeci și șapte de autorizații de prospecțiuni petroliere companiei petroliere naționale turce, în zone aflate în apropierea insulelor grecești Lesbos, Chios și Lemnos, junta de la Atena a reacționat cu o întârziere de trei luni. 

La 7 februarie 1974, guvernul condus de Adamantios Androutsopoulos a transmis autorităților turce o notă în care se preciza că „în baza drepturilor ei suverane, Grecia a eliberat încă din 1961 autorizații de prospecțiuni petroliere în Marea Egee, în aceleași zone menționate de guvernul de la Ankara în harta publicată în Monitorul Oficial al Turciei”.

Însă această neînțelegere nu a fost singura care avea să marcheze relațiile Atenei cu Ankara. Pe lângă problema platoului continental, Turcia mai aducea în prim-plan și pe cele legate de distanța mării teritoriale și cea a spațiului aerian elene. Astfel, la 4 aprilie 1974, un reprezentant al Ministerului de Externe al Turciei i-a transmis ambasadorului grec că, dacă Grecia își va extinde marea teritorială la 12 mile marine, așa cum urma să se stabilească la lucrările celei de-a Treia Conferințe a Dreptului Mării de la Caracas, „poporul turc va respinge această acțiune unilaterală”. 

Citește aici mai multe amănunte despre relațiile diplomatice tensionate greco-turce între 1974 și 1999