„Moştenirea“ geto-dacă a devenit pentru mulţi egală cu mândria de a fi român. Exagerările voite din perioada Epocii de Aur şi nu numai nu doar că au prins rădăcini adânci în mentalul colectiv, dar au făcut ca în concepţia comună naţionalismul românesc să fie strâns legat de o populaţie a cărei moştenire o „păstrăm“, semnificativ diluat, în ADN-ul nostru, ignorând realităţile istorice. Aşadar sunt dacii stămoşii noştri?
„În noaptea de 26 spre 27 decembrie au îngheţat circa 60-70 de oameni, stivuiţi dimineaţa...
Decembrie 1941. Trupele Armatei 3 române sunt în ofensivă în Peninsula Crimeea, însă, pentru mare masă românilor, „războiul e departe”, iar efectele acestuia sunt încă slab resimţite. Apropierea sărbătorilor de iarnă animă brusc viaţa cotidiană a populaţiei, dar şi a soldaţilor români aflaţi pe front care trebuie să reziste unei contraofensive... » citeste mai mult
Ion Antonescu: „Război impopular? Este mentalitatea defetiştilor şi a celor care pescuiesc...
După cucerirea Odessei, la 16 octombrie 1941, atât opinia publică, cât şi o parte a factorilor de decizie de la Bucureşti considerau că operaţiunile Armatei Române pe Frontul de Est, chiar dacă nu se vor încheia definitiv, cu siguranţă se vor reduce considerabil. Mareşalul Antonescu avea, însă, alte planuri. » citeste mai mult
Terciul şi virtuţile strămoşeşti
Istoria hranei omeneşti dovedeşte cu prisosinţă că ne hrănim în egală măsură cu alimente şi cu simboluri. Încă acum vreo 40 de ani, istoricii secolului al XIX-lea observau un lucru ciudat: în spitalele şi azilele de săraci ale marilor oraşe, „pensionarii” primeau adesea o hrană mult mai consistentă decât cea a familiilor sărace care îşi duceau, cum-necum, viaţa în propriul... » citeste mai mult
Prezentarea la Curte în epoca reginei Victoria şi nu numai era cu siguranţă una dintre cele mai importante experienţe din viaţa unei tinere care se lansa în societate. Rochia pe care o tânără de 17 sau 18 ani o purta cu acest prilej era foarte importantă şi multe debutante se căsătoreau în aceeaşi ţinută, uşor modificată. De altfel, debutul în înalta societate însemna, în... » citeste mai mult
În patrimoniul Muzeului Banatului din Timişoara se află, începând din 1990, un semn de casă aparte, sub forma unui copac de fier. Copacul fusese instalat în 1828 în colţul unei locuinţe aflate la intersecţia a două străzi din oraş, devenind, în timp, unul dintre simbolurile urbei. » citeste mai mult
Dacismul literar-filosofic Blaga, Eliade, Eminescu
Miturile fondatoare au o importanţă colosală în conştiinţa oricărei comunităţi, care întrebuinţează originile pentru a se legitima. Aceste origini nu sunt însă obiective, ele se creează şi se reînnoiesc permanent, ca mod de conectare a prezentului de trecut şi de asigurare a unui viitor luminos prin glorificarea începuturilor. Trecând peste romanomanie şi sinteza daco-romană,... » citeste mai mult
Cântecele celor de la The Beatles şi ale lui John Lennon fac parte astăzi din patrimoniul mondial; le ascultăm cu bucurie, nostalgie, încântare. Acum 40 de ani însă, ele stârneau în rândul tinerilor din lumea întreagă şi un entuziasm mobilizator de energii şi conştiinţe. Lennon revoluţiona muzica, iniţiind un puternic cutremur social şi civic: dintr-un refren melodic, „Give Peace... » citeste mai mult
Arenele sportive ale României: De la maidane şi improvizaţii, la Stadionul ANEF şi Parcul...
România are de anul acesta „arene” de fotbal noi. Dar acum o sută de ani, când sporturile de echipă îşi făceau începuturile timide, dar brave, un teren viran pe care se trasau liniile de tuşă şi se amplasau două porţi era suficient. Spectatorii stăteau în picioare iar un automobil sau un butoi reprezentau vestiarul. Echipele ai căror jucători aveau venituri modeste porneau spre... » citeste mai mult
Anna Pavlova, balerina absolută
Anna Pavlova era deja o balerină cunoscută a Teatrului Mariinski din Sankt Petersburg atunci când Mihail Fokin a creat pentru ea, în anul 1905, solo-ul „Moartea lebedei“, pe muzică din „Carnavalul animalelor“ de Camille Saint-Saëns. Iar baletul acesta incredibil de trist, despre viaţă, în ultimele ei clipe, despre moartea căreia i te predai, a devenit emblema Annei. Şi-apoi a devenit... » citeste mai mult
Doi aşi ai aerului îşi dispută supremaţia pe cerul Franţei
În vara anului 1916, Primul Război Mondial îşi consumase pe Frontul de Vest cele mai sângeroase bătălii. Numărul mare de victime înregistrate la Verdun şi pe Somme îi aruncase pe soldaţi, odată cu venirea toamnei, în uzura războiului de poziţie. Într-un singur loc lupta continua cu înverşunare: pe cerul Franţei. La 23 noiembrie, doi dintre cei mai buni aviatori ai momentului,... » citeste mai mult
Sintagma «strămoşii noştri daci» ar trebui discutată
Domnule profesor, cine sunt dacii? Ce ştim despre ei? Putem să îi considerăm strămoşii noştri? Sintagma aceasta, „strămoşii noştri daci“, ar trebui discutată. Sigur, dacii pot fi consideraţi dintr-un anumit punct de vedere strămoşii noştri. Dar s-a exagerat teribil mult. Ei sunt strămoşii noştri cu siguranţă din punct de vedere genetic, biologic. Toate popoarele care... » citeste mai mult
„Niciunul dintre compatrioţii noştri nu are un stră-străbunic dac de care să-şi...
„Moştenirea“ geto-dacă a devenit pentru mulţi egală cu mândria de a fi român. Exagerările voite din perioada Epocii de Aur şi nu numai nu doar că au prins rădăcini adânci în mentalul colectiv, dar au făcut ca în concepţia comună naţionalismul românesc să fie strâns legat de o populaţie a cărei moştenire o „păstrăm“, semnificativ diluat, în ADN-ul nostru. E foarte greu azi... » citeste mai mult
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii
