HISTORIA, Nr. 117, Septembrie 2011

Tema paralelei dintre mareşalul Ion Antonescu şi mareşalul finlandez Carl Mannerheim este una dintre cele mai seducătoare existente în discursul public de nuanţă istorică din România. Multe clişee şi multe legende sunt amestecate – şi toate alimentează sentimentul de regret al multor români că Antonescu a sfârşit în faţa unui pluton de execuţie, în timp ce Mannerheim a terminat Războiul ca erou naţional. De ce această diferenţă, din moment ce – cred unii dintre români – „cei doi au acţionat similar”?

Carpaccio, mâncarea cu nume de pictor

Simplu spus, carpaccio este nici mai mult nici mai puţin decât o sumă de felii de carne (crudă) de vită peste care s-au pus câteva linguri de dressing. Dar asta e ca şi cum ai spune că Brâncuşi e doar un cioplitor în pietre, Messi, doar un fotbalist sau Cesaria Evora, doar o cântăreaţă. » citeste mai mult

O cultură aristocratică a banchetului

În ultimele trei decenii, istoria socială şi culturală a cetăţilor greceşti în epoca arhaică şi clasică a acordat o importanţă crescândă instituţiei banchetului, symposion, mai ales de când istoricul britanic Oswin Murray, de la Oxford, a deschis o dezbatere devenită repede internaţională şi foarte productivă. » citeste mai mult

Mareşalul învingător

Cum poate o ţară mică, fără resurse şi cu slabe capacităţi militare să facă faţă unui colos ca Uniunea Sovietică în vremea lui Stalin? Finlanda a reuşit acest lucru timp de aproape trei luni în teribilul război purtat în iarna 1939-1940.  » citeste mai mult

Prin Balcanii de acum spre Europa de altădată

Toată lumea ştie cum se iese, cu maşina, din Bucureşti spre Giurgiu. Mai ales vara. Aglomeraţie, căldură, praf şi multă neamprostie, adunate laolaltă în trafic. Dar dacă pleci în concediu, toate devin suportabile la gândul că "scapi", fie şi pentru o săptămână. Vei fi alt om, te vei gândi la ale tale şi le vei pune în ordine. Niciodată nu se întâmplă chiar aşa, dar... » citeste mai mult

Cine ne-au fost duşmanii în „Cruciada contra bolşevismului”

Jean Lopez şi Lasha Otkhmezuri au publicat recent la editura pariziană Seuil volumulGrandoarea şi mizeria Armatei Roşii. Mărturii inedite. 1941-1945. Primul autor e un specialist al conflictului germano-sovietic, binecunoscut în Franţa, autor al unor cărţi ca Berlin.  » citeste mai mult

Campania din Răsărit - Răniţii se întorc acasă

În iulie 1941 vin la Bucureşti, în gara Mogoşoaia, primii răniţi români de pe Frontul de Est. La puţină vreme după, intră în scenă artiştii Capitalei, mai mici sau mai mari, care iau la rând spitalele, oferind "clipe de veselie" ostaşilor schilodiţi în cea de-a doua conflagraţie mondială.  » citeste mai mult

Mareşalul dormea şi acasă în patul de campanie

"În această încăpere nu este nimic de văzut, decât priveliştea pe care o am de la fereastră“, spunea Mannerheim celor care îi solicitau să vadă camera, pe care nu o arăta nimănui – cu excepţia adjutantului său şi a doctorilor când era bolnav. „Dar această privelişte o avem şi din camera verde de oaspeţi“, adăuga el, dirijindu-şi acolo curioşii.... » citeste mai mult

Stalin: A ştiut inamicul la ce ora serveau ceaiul piloţii noştri?

În aprilie 1940, comandanţii Armatei Roşii îi împărtăşesc lui Stalin experienţele lor de pe frontul finlandez. Analiza activităţii soldaţilor sovietici din războiul cu Finlanda va duce la o rapidă îmbunătăţire a capacităţii militare sovietice. » citeste mai mult

Mannerheim despre Armata Română: Slabă atât numeric, cât şi ca pregătire şi dotare

Pentru o periodă scurtă de timp, Carl Gustav Mannerheim a luptat ca ofiţer în armata ţaristă şi pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Iată ce şi-a amintit Mannerheim în Memoriile sale despre perioada petrecută în România. » citeste mai mult

Scandal româno-sovietic la Mormântul Mareşalului

Erou naţional în Finlanda, Mareşalul Mannerheim a fost văzut în URSS şi, prin asta, în lagărul socialist, ca un duşman de moarte al ruşilor. Situarea mormântului său lângă Mormântul Eroului necunoscut a dat naştere, până în 1989, la scandaluri interne şi externe prilejuite de vizitele unor înalţi oficiali de peste hotare. Unul dintre aceste scandaluri a avut loc la finele lui... » citeste mai mult

Cum i-au spus finlandezii „Nu!” lui Stalin

Războiul sovieto-finlandez rămâne şi astăzi una dintre multele lacune din istoria URSS. Făcea parte cucerirea Finlandei dintr-un plan secret al lui Stalin de refacere a Imperiului Rus sau evenimentele din 1939-1940 au fost rezultatul unei comunicări defectuoase între cele două guverne? A sperat Stalin că „aurul baltic” îl va feri de un atac al Germaniei asupra statului pe care îl... » citeste mai mult

Antonescu-Mannerheim: asemănări de carieră, diferenţe de destin

Tema paralelei dintre mareşalul Ion Antonescu (1882-1946) şi mareşalul finlandez Carl Gustav Mannerheim (1867-1951) este una dintre cele mai seducătoare existente în discursul public de nuanţă istorică din România. Multe clişee şi multe legende sunt amestecate aici – şi toate alimentează sentimentul de regret al multor români că Antonescu a sfârşit în faţa unui pluton de... » citeste mai mult

Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

Acum la chioşcuri
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012

HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012

Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.

Vedeţi mai multe detalii

Spune-ţi părerea
Cum poate fi catalogat Matia Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara?
Popular content

Soluţie implementată de Tremend
SATI