Românii trăiau în acea vară a anului 1941 ultimele zile liniştite înaintea marilor furtuni. Dezastrele de pe frontul de răsărit, bombardamentele aeriene, ocupaţia sovietică şi instalarea regimului comunist vor face din ziua de 22 iunie o amintire a ceea ce ar fi putut fi o zi de glorie a neamului românesc, dar nu a fost decât preludiul fericit al unei suferinţe de jumătate de veac.
A bea, bere - Geografia alcoolurilor în lumea antică
În cele mai multe texte de până acum am vorbit despre hrană, despre feluri de mâncare şi despre ospeţe mai cu seamă în sensul de consum în comun al hranei. Este o temă pe care nu o voi părăsi prea curând, dar care se cere neapărat întregită încă de pe acum cu detalii privitoare la complementul obligatoriu al hranei – băutura. A mânca dar şi a bea împreună sunt cele două... » citeste mai mult
De acum puteţi găsi o nouă carte despre diplomaţia românească
Discursul ţinut de Micaela Catargi (1888-1976) la Conferinţa de la Cercul Analelor Române se regăseşte în cartea Diplomaţia românească, apărută la Editura Institutul European. » citeste mai mult
A apărut volumul «Europa după Tratatul de la Lisabona»
După ani de negocieri, la 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, care formulează noile baze constituţionale ale Uniunii Europene. Cum şi de ce s-a ajuns la adoptarea Tratatului? Ce legătură există între acesta şi fosta Constituţie a Europei? Cum va arata Uniunea Europeană peste 10 sau 20 de ani? » citeste mai mult
Expozitia «Prunariu, omul» vă aşteptă până finele lui septembrie
Expoziţia „Dumitru Prunariu-omul” e deschisă până la sfârşitul lunii septembrie la Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I” din Bucureşti; ea aduce în atenţia publicului, prin intermediul fotografiilor din arhiva personală a cosmonautului român, imagini inedite din copilăria, adolescenţa, anii studenţiei, selecţionarea şi pregătirea pentru zborul cosmic, dar şi aspecte ale... » citeste mai mult
A apărut cartea «Cantemir şi Mavrocordat, rivalităţi politice»
Cartea Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat. Rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII, de Tudor Dinu, apărută la Editura Humanitas, repovesteşte, dintr-o nouă perspectivă, vieţile celor mai însemnaţi principi cărturari pe care i-au cunoscut ţările române. » citeste mai mult
Întoarcere în timp: istoria scrisului
Expoziţia „În memoria timpului, instrumente în arta scrisului“, deschisă până la 31 august la Muzeul Naţional Cotroceni, prezintă instrumente de scris, celebre prin faptul că au aparţinut unor personalităţi importante din viaţa politică, socială şi culturală românească. » citeste mai mult
Recomandare de carte: Japonia tradiţională
În volumul bine documentat, Civilizaţia japoneză tradiţională, Octavian Simu îl poartă pe cititor din Japonia preistorică până la restauraţia imperială Meiji, în 1868, vorbind despre performanţele acestui popor în artă, despre valorile tradiţiei (sărbători, festivităţi, obiceiuri), despre importanţa familiei, despre religie, limbă şi caligrafie, despre poezie, proză,... » citeste mai mult
Există în viaţa unei naţiuni clipe pe care atât de inspirat Ştefan Zweig le numea „astrale”. Clipe în care istoria pare că-şi trage răsuflarea, înainte de a-şi urma tumultul vijelios, care-i transformă pe oamenii simpli în eroi sau victime, pe politicieni în bărbaţi de stat sau anonimi ai cronicilor oficiale, care transformă colectivităţile umane în naţiuni sau... » citeste mai mult
«Strategii naţionale de re-românizare a Basarabiei»
În iulie 1942 – adică la un an după ce trupele române, aliate cu cele germane, eliberaseră Basarabia de sub ocupaţia sovietică impusă prin ultimatumurile din iunie 1940 – a apărut, în condiţii grafice deosebite pentru standardele epocii, la preţul de 750 de lei, ediţia a II-a a unei monografii dedicate Basarabiei. A » citeste mai mult
Discursul lui Stalin din 3 iulie 1941: Sunt trupele germane de neînvins?
La 1 iulie 1941, după câteva zile petrecute în singurătate la dacha sa din Kuntsevo, Stalin a hotărât să se întoarcă la Kremlin, de unde avea să conducă poporul sovietic în lupta împotriva agresorului german. În discursul radiodifuzat din 3 iulie 1941, folosind cuvinte pline de emoţie, Stalin a făcut apel la sentimentul patriotic al „fraţilor şi surorilor”... » citeste mai mult
Adevărul despre Războiul Rece: Imperialismul stalinist contra imperialismului american
O dată cu lansarea atacurilor aeriene asupra teritoriului sovietic, în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, Hitler îşi ducea la îndeplinire cel mai preţios obiectiv: începea războiul total, cel care ar fi trebuit să îi supună întregul glob. Führer-ul, înşelat de aparenta bunăvoinţă a partenerului sovietic, nu înţelesese, însă, că liderul de la Kremlin nu era tocmai un adversar... » citeste mai mult
«Plecam la războiu, drum de pe care nu se mai întorc toţi cei plecaţi»
Angrenarea României în cea de-a doua mare conflagraţie mondială avea să influenţeze nu numai viitorul ţării, ci şi viaţa unor oameni obişnuiţi ale căror decizii luate în preajma anului 1941 au schimbat destinul lor într-un mod dramatic, cu repercursiuni pentru ei şi pentru cei dragi lor. Un astfel de caz este cel al lt.col. (r) Dumitrescu H. Marin, preot militar, confesor în... » citeste mai mult
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii
