Există un Avram Iancu ştiut de mulţi români doar din manualele şcolare şi din articolele propagandistice de gazetă. Imaginea lui a încremenit în clişee care blochează tentativele de descoperire a personajului complex şi contradictoriu care a fost Avram Iancu. Adeptă a dezbaterilor pasionante în domeniul istoriografiei, revista „HISTORIA” deschide discuţia asupra imaginii lui Avram Iancu.
O fiţă devenită obicei aristocratic - Ceaiul de la ora 5
Apărut prima dată în Asia, prin secolul al XV-lea (Coreea a exportat planta în China, unde se pare că a prins rădăcini foarte adânci), ceaiul a fost adus ca marfă exotică de către exploratorii portughezi cu a lor „armada“. » citeste mai mult
Strobe Talbott, ziarstul care a împins graniţele NATO spre Est
În vara fierbinte a lui 1968, un tânăr ziarist, prototip – prin seriozitatea comportamentului şi idealismul convingerilor – al „americanului liniştit”, imaginat, într-un alt context (războiul din Vietnam), de Graham Greene, asista neputincios la înăbuşirea sub şenilele tancurilor sovietice a Primăverii de la Praga. Marcat profund de cele întâmplate, tânărul de odinioară ajungea, la... » citeste mai mult
Cuvântul lui Brătianu valora mai mult decât o sută de ambasadori
În noaptea de 3 spre 4 mai 1891, la Florica, la finalul unei zile cu „furtună şi cutremur”, închidea ochii Ion C. Brătianu. Acela al cărui cuvânt – afirma Bismarck – „valora mai mult decât o sută de ambasadori”. La 120 de ani de la dispariţia „monumentului” Brătianu, „Historia” vă propune o trecere în revistă a celor mai importante momente ale agitatei sale vieţi politice; începem cu... » citeste mai mult
Comunismul reconstituit din cioburi
În ochii celor care l-au observat şi analizat, comunismul a părut întotdeauna simplu. Cu o singură excepţie, cea a momentului, aproape instantaneu, al prăbuşirii sale. Nimeni n-a prevăzut-o, puţini s-au încumetat să o lămurească. A rămas oarecum enigmatică. Tot restul pare însă să nu ridice probleme majore de cunoaştere. » citeste mai mult
Cum se tundeau românii în Evul Mediu
Tunsoarea, lungimea şi modul de aranjare al părului sunt nu doar indicatori de modă, ci au un cuvânt de spus şi despre stilul de viaţă din epocă, despre alimentaţie şi sănătate; iar în anumite cazuri exprimă şi ataşamentul faţă de o anumită putere politică externă. Concret, tradiţia şi moda se împleteau în felul în care românii din Evul Mediu îşi purtau podoaba capilară... » citeste mai mult
Blugii au o istorie de mai bine de 500 de ani
Confecţionaţi dintr-o ţesătură rezistentă numită denim, care-i făcea greu de murdărit, dar, în acelaşi timp, uşor de spălat, pantalonii indigo concepuţi iniţial pentru muncitori i-au cucerit pe adolescenţii anilor 1960. Elvis Presley, Marlon Brando sau James Dean au fost printre primii „derbedei” care au purtat pe marile ecrane aceste obiecte de... » citeste mai mult
Cârnaţii de la Apaturii şi cimbrul lui Teofrast
Comedia Acharnienii, compusă şi reprezentată de Aristofan în 425 a. Chr., acordă un loc deosebit de important diferitelor ospeţe, începând cu cina Marelui Rege al Persiei, unde se pun pe masă măgari şi struţi fripţi întregi la cuptor, şi încheindu-se cu masa rustică, modestă dar sărbătorească, pe care eroul comediei, Dikaiopolis, şi-o oferă sieşi în finalul... » citeste mai mult
O altfel de carte despre Revoluţie
Cine a tras în noi?“ sau „Cine au fost teroriştii?“ – iată nişte întrebări care nu-şi găsesc răspuns în volumul Tânăr student caut revoluţionar, coordonat de Zoltán Rostás şi Florentina Ţone. Lucrarea nu se ocupă, astfel, nici de dilema „revoluţie sau lovitură de stat“, ci este, efectiv, o altfel de carte despre Revoluţia din... » citeste mai mult
Cândva România făcea legea la fotbal în Balcani. Balcaniada lui 13 - 0
Balcaniada lui „13-0”. „13:0” înseamnă 7:0 cu Bulgaria, 1:0 cu Grecia şi 5:0 cu Iugoslavia, adică rezultatele cu care România câştiga Balcaniada de fotbal desfăşurată în iunie 1933 pe stadionul O.N.E.F. din Bucureşti. » citeste mai mult
Marele Foc şi alte poveşti din Bucureşti, o nouă lucrare despre istoria Capitalei
Prima imagine reală şi realistă a Bucureştilor datează din 1794, totul datorându-se pictorului Luigi Mayer. La jumătatea secolului al XIX-lea au apărut şi primele fotografii, unul dintre artişti fiind Ludwig Angerer. Emanuel Bădescu, cercetător şi documentarist la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, este autorul cărţii Marele Foc şi alte poveşti din Bucureşti, un... » citeste mai mult
A apărut cartea «Misterele Templierilor. Sfântul Graal şi societăţile secrete»
„Până în ziua de azi, amintirea cavalerilor templieri a rămas o enigmă istorică învăluită în mister. Pe de o parte, templierii au fost cunoscuţi ca războinici religioşi şi loiali ai cruciadelor – cavalerii albi ai creştinismului medieval. » citeste mai mult
Povestea capsula navei Soiuz 40 sau «garsoniera» lui Prunariu FOTO
În urmă cu aproape trei decenii intra în patrimoniul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din Bucureşti, în baza actului de primire (AP) nr. 0385445, emis la 12 februarie 1982, un exponat cu totul deosebit, pe care orice altă instituţie similară din lume ar fi oferit bani grei ca să-l deţină: „capsula navei spaţiale Soiuz... » citeste mai mult
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii
