Două evenimente istorice care au avut loc la o distanţă de 125 de ani suscită controverse aprinse între istorici din pricina numeroaselor similitudini dintre ele. Poate fi comparată revolta din timpul lui Cuza, din Bucureşti, 3/15 august 1865, cu evenimentele care au avut loc în acelaşi oraş la 13-15 iunie 1990? Dosarul din luna februarie vă propune o analiză comparată a celor două evenimente.
Istoria patinajului de la Sonja Henie la Evgheni Pluşenko
Să punctezi în câteva pagini momentele cele mai importante din istoria patinajului artistic poate fi o întreprindere îndrăzneaţă. Te vezi asaltat de ani, de nume, de detalii tehnice, care fac prea puţin cu ochiul unui cititor neavizat. Dincolo de această perdea de fum, descoperi însă o istorie fabuloasă, cu băieţi care-au inventat sărituri astăzi extrem de cunoscute, cu fete care... » citeste mai mult
Ioan Mircea Paşcu: Venirea minerilor în 14 iunie 1990 a zădărnicit un plan bine stabilit
Consilier al preşedintelui Ion Iliescu în timpul primei mineriade, Ioan Mircea Paşcu explică pentru cititorii revistei „Historia“ de ce a ales ca în cea mai recentă carte a sa, Jurnal de... „Front“, să facă o paralelă între mineriada din iunie 1990 şi revolta din Bucureşti, din 3/15 august 1865. » citeste mai mult
Serviciile secrete şi «mineriada» lui Cuza
Două evenimente istorice care au avut loc la o distanţă de 125 de ani suscită controverse aprinse între istorici din pricina numeroaselor similitudini dintre ele. Poate fi comparată revolta din timpul lui Cuza, din Bucureşti, 3/15 august 1865, cu evenimentele care au avut loc în acelaşi oraş la 13-15 iunie 1990? Istoricul Tiberiu Tănase face o scurtă analiză a rolului pe care l-au... » citeste mai mult
Locul marilor decizii din Valahia: Palatul Voievodal
Curtea Domnească, astăzi Muzeul „Palatul Voievodal-Curtea Veche”, a polarizat timp de trei secole şi jumătate întreaga viaţă politică, socială, economică şi culturală a Bucureştilor. » citeste mai mult
Persecuţiile comuniştilor ruşi asupra basarabenilor
Când vorbim despre comunism, trebuie să distingem mai întâi între ideologie şi practică, cu alte cuvinte, între discurs (intenţii) şi politică (realizare). În cazul nazismului, atât discursul (purificarea rasială), cât şi practica politică (metodele) erau criminale şi acest lucru explică de ce astăzi – pe lângă faptul că a existat un proces al nazismului la Nürnberg –... » citeste mai mult
August 1865 vs. 13-15 iunie 1990: Diferenţe şi asemănări
Două evenimente istorice care au avut loc la o distanţă de 125 de ani suscită controverse aprinse între istorici din pricina numeroaselor similitudini dintre ele. Poate fi comparată revolta din timpul lui Cuza, din Bucureşti, 3/15 august 1865, cu evenimentele care au avut loc în acelaşi oraş la 13-15 iunie 1990? Răspunde la această întrebare istoricul Adrian... » citeste mai mult
Pe frontul din Coreea au fost şi români! FOTO
Ioana Cruceanu şi Elena Zeleniuc, două veterane ale Crucii Roşii, au fost martorele primei manifestări „calde“ a Războiului Rece şi au bandajat, la capătul celălalt al lumii, rănile unui conflict care nu le aparţinea nici lor, şi nici celor două state combatante: Republica Populară Democrată Coreea şi Coreea de Sud. După jumătate de secol de istorie care nu a adus prea... » citeste mai mult
„Mineriada“ lui Cuza: Preludiul unei abdicări anunţate
Penumbrele cu care adeseori istoria învăluie evenimentele trecutului incită imaginaţia amatorului şi stimulează spiritul critic al cercetătorului, primul încercând să descopere senzaţionalul şi misterul, al doilea, adevărul obiectiv. Şi, cel mai adesea, ambii rămân dezamăgiţi. Căci altfel cum ne-am putea explica de ce şi astăzi, la zeci sau poate sute de ani de la... » citeste mai mult
Parcurgeţi în „Historia“ câteva dintre însemnările faimosului Ludwig van Beethoven în perioada 1804-1818, atunci când auzul îi slăbise teribil, pentru ca, la finalul intervalului, compozitorul să fie cu desăvârşire surd. Publicate pe parcursul timpului în diverse culegeri, cele mai multe dintre note provin dintr-un manuscris aflat la Biblioteca din Berlin, „Manuscrisul Fischhoff“, unde... » citeste mai mult
Imaginea marginalilor nu a atras multă vreme atenţia istoriei. Consideraţi în afara statului, aceştia puteau să îndeplinească roluri pe care nimeni dintre cei vrednici nu ar fi fost dispus să şi le asume. Una dintre meseriile considerate indispensabile, însă impură şi nedemnă pentru un cetăţean, era cea de călău. Citiţi, în cele de mai jos, o scurtă istorie a călăilor din... » citeste mai mult
Victoria primului corespondent de război pe frontul din Crimeea
Aşa cum atentatele din 11 septembrie 2001 au schimbat lumea, deschizând porţile NATO inclusiv pentru România, Războiul Crimeii a creat condiţiile geopolitice favorabile Unirii Principatelor Române. Pentru prima dată între 1853 şi 1856, presa a jucat un rol activ într-un conflict armat, muşcând cu sete din blazonul, până atunci impenetrabil, al militarilor celei mai puternice armate... » citeste mai mult
Cum „a fentat“ Carol I comemorarea lui Ştefan cel Mare
Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare a fost un moment delicat al monarhiei de Hohenzollern în România. Şi aceasta, pentru că regele Carol I trebuia să menţină un echilibru între dorinţele revizioniste manifestate de o parte însemnată a opiniei publice şi angajamentele politice în care tânărul stat român intrase. » citeste mai mult
HISTORIA, Nr. 125, Mai 2012 -
17 Mai 2012
Mai 1812. Imperiul Ţarist ocupă jumătate din Ţara Moldovei, stabilind un hotar pe Prut. Teritoriul va rămâne şi astăzi în conştiinţa românilor sub numele de „Basarabia”. Dedicăm Basarabiei, în integralitate, acest număr al revistei „Historia”. De ce? În primul rând pentru că am obosit să tot ascultăm tocitele clişee despre Moldova de dincolo de Prut. Abordările de faţadă şi declaraţiile patetice, pretins compătimitoare şi parţial patriotice.
Vedeţi mai multe detalii
