• Lumea intră în era Trump. Un viitor incert

    La puține zile după apariția primei ediții „Historia” din 2017, Donald Trump va intra în exercițiul mandatului său la Casa Albă. Este 20 ianuarie un moment care va marca istoria? Fără îndoială. Instalarea administrației Trump reprezintă mult mai mult decât o schimbare de ștafetă la Washington. Mai vocali sau mai reținuți, mai intervenționiști sau...

  • Din culise. Programul ceremoniei de învestire a lui Donald Trump

    Cel de-al 45-lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, va depune jurământul în cadrul unei ceremonii tradiţionale care va avea loc la Washington, în faţa clădirii Capitoliului. Pentru americani, acest eveniment este un adevărat proces, fiecare etapă având semnificaţia sa. Toată lumea s-a întrebat de ce este distanţa atât de...

  • Lambada, dansul senzual care a marcat ieşirea din comunism

    Vara anului 1990 rămâne în amintirea românilor drept primul sezon estival liber, fără restricţiile comunismului, când în pauzele Campionatului Mondial din Italia, dansau cu plăcere pe ritmurile exotice ale melodiei Lambada. Şi astăzi, cântecul senzual brazilian ridică lumea de pe scaune, dansând în amintirea primei veri de după comunism. Lambada...

  • Fascinații roboți de dinaintea apariției roboticii - automatonii

    Pe când noțiunea de robot încă nu se inventase, existau niște mecanisme complexe care produceau multă uimire celor care îi urmăreau. Automatonii, căci despre ei este vorba, sunt mecanisme complexe, care reproduc fie oameni, fie animale și care se mișcă activate de mecanisme ascunse de tipul celor de ceasornic. Mașinăriile ce pot fi considerate...

  • Dupa Calendarul Holocen, am fi in anul 12017, nu in 2017

    Suntem în anul 2017? Reprezintă faptele unor profeţi  antici nişte evenimente importante pentru istoria globală a omenirii ce au dus la crearea unor religii regionale? Am putea avea vreun calendar comun care să aibă la bază un eveniment ce a avut un impact cu adevărat global şi pe care l-am putea folosi în viitorul îndepărtat atunci când omenirea...

  • VIDEO Dezbatere „Historia”: Trump, la ora învestirii. Cum se va schimba lumea?

    Cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, îşi va prelua oficial mandatul astăzi, în cadrul unei ceremonii de anvergură ce va avea loc la Washington. La evenimentele dedicate învestirii se aşteaptă participarea a aproximativ un milion de persoane. Însă, Europa este încă sub şocul declaraţiilor date de Donald Trump,...

  • O lume nouă: o poveste de familie din Transilvania în Pennsylvania și înapoi

    În toamna lui 2013 am scris și produs, alături de regizoarea Luiza Pârvu, O lume nouă, un film de ficțiune inspirat din poveștile primilor emigranți români în Statele Unite. Povestea din spatele filmului pornește de pe Târnava Mică, ajunge între dealurile din vestul Pennsylvaniei și se materializează la New York. Despre primul val de emigrație...

  • FOTO: De la McKinley la Obama. Ceremoniile de învestire şi poveştile din spatele lor

    Despre ceremoniile de învestire se spune că sunt pregătite în cel mai mic detaliu. Nu mereu a fost aşa. Unele dintre ele au fost regizate în grabă, date fiind anumite situaţii extreme, precum asasinarea preşedintelui JFK. Anumite ceremonii au fost spectaculoase, altele simple şi modeste, precum preşedinţii.  1.jpg...

  • Wyatt Earp, o viaţă de westman, de o parte şi de cealaltă a legii

    Fascinanta lume a Vestului Sălbatic... Cu cowboys şi indienii ei. Cu bandiţii – desperados – care atacau din goana cailor diligenţe şi trenuri totodată, pentru a le jefui. Cu hoţii de vite, cu şerifii apărători ai liniştei şi ordinii, cu vânătorii de recompense şi cu celebrii ei pistolari – gunmeni. Cu căutătorii de aur, fie în California anilor...

  • FOTO: Haz de necaz. Fotografii amuzante de pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial

    Tragedie, dramă, moarte. Războiul este un lucru teribil, asta o ştim cu toţii. Asta nu înseamnă că oamenii uitau să mai fie ei înşişi, iar în momentele de răgaz dintre gloanţe, o glumă sau o mică farsă erau binevenite.  1.jpg 2.jpg 3.jpg...

  • Viaţa în Nord. Oamenii frigului şi istoria lor

    Speranţa şi introspecţia sunt elementele definitorii ale vieţii omului în nordul planetei. Întinderile de zăpadă şi frigul aproape cosmic fac greu suportabilă chiar şi modernitatea, cu tot cu înlesnirile ei tehnologice.  Imaginaţi-vă cum au rezistat, mii de ani, amerindienii şi inuiţii (eschimoşii, cum le mai zicem noi, deloc măgulitor pentru ei)...

  • PROGRAM OVERVIEW, “TRUMP versus Trump” VIDEO

     "Trump versus Trump" [versiune internațională: "Trump: Ce înseamnă pentru Europa"] va fi difuza pe19 ianuarie 2017, la PRO TV, de la 00:15, cu o zi înainte de inaugurarea lui Donald Trump, care depune jurământul său în funcția de al 45-lea președinte al Statelor Unite în 20 ianuarie 2017 la Washington DC. Documentarul reunește actori cheie și...

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12

Istoria Filmului

Propagandă şi manipulare în filmul românesc

În 1922, Lenin considera filmul drept cea mai importantă artă, poate pentru că mai mult decât oricare dintre celelalte şase, filmul este în mod natural predispus la propagandă: este foarte...

Istoria Recentă

Legitimarea religioasă a terorismului şi islamului

Din momentul în care societatea umană a început confruntarea cu acţiunile teroriste organizate la adresa membrilor ei,s-a optat pentru găsirea unor explicaţii ce să interpreteze actul terorist în...


Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian Marina - portret

Pro Memoria - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian Marina – Un apostol neînfricat, un apologet neînfrânt, un propovăduitor dinamic, un mărturisitor neînduplecat, un apărător nemitarnic, un...



  • Ianuarie
  • Februarie
  • Martie
  • Aprilie
  • Mai
  • Iunie
  • Iulie
  • August
  • Septembrie
  • Octombrie
  • Noiembrie
  • Decembrie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18
  • 19
  • 20
  • 21
  • 22
  • 23
  • 24
  • 25
  • 26
  • 27
  • 28
  • 29
  • 30
  • 31

Preşedinţi Americani

Istoria Inchiziției


Casa în care s-a ascuns Al.I. Cuza în timpul alegerilor din 24 ianuarie...

În București există o stradă numită Constantin Bosianu. Aparent o străduță mică ce face legătura dintre Piața Regina Maria și Mitropolit Filaret, între Parcul Carol și Palatul Parlamentului, și ca multe altele din zonă  păstrează aspectul Bucureștiului de odinioară. Este una dintre bucățile orașului vechi care au scăpat de demolările ceaușiste, dar regimul a lăsat un alt măr otrăvit: rechiziționări, evacuări forțate, folosirea unor locuințe luate pe nedrept pe post de locuințe sociale pentru chiriași care le-au distrus.Pe vremea când organizam aceste evenimente în strada Bosianu nu m-am gândit că atât de aproape de această stradă este și o foarte frumoasă Casă Bosianu. Comoara în stil neogotic a aparținut lui Constantin Bosianu, primul decan al Facultății de Drept din București. Casa, al cărei arhitect este Luigi Lipizer (același arhitect care a proiectat Casa Librecht-Filipescu, actualul restaurant Casa Universitarilor), a fost construită între anii 1853 și 1859. La vremea respectivă Parcul Carol nu exista.Constantin Bosianu provine dintr-o familie boierească, este fiul paharnicului Andrei Bosianu. Urmează cursurile scolii Sfantul Sava, apoi merge la Anvers și Paris pentru a-și desăvârși pregătirea în științe jurdice. Este unul dintre marii susținători ai lui Alexandru Ioan Cuza. Ocupă numeroase funcții în conducerea noului stat român (premier al României, director al Ministerului Justiției şi decan al Facultăţii de Drept din Bucureşti) și în 1879 ajunge să fie primit ca membru în Academia Română.Click aici pentru continuare pe turismistoric.ro

Locuința țăranului moldovean, așa cum a fost

În comuna Suhurlui (fostă Ferdinand), aflată la o distanţă de aproximativ 45 km de Galaţi, se găseşte Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu”, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. Denumirea locaţiei este în legătură directă cu cel care a fost părintele spiritual, dar şi material al acestui loc, judecătorul şi omul de cultură, cu preocupări şi realizări notabile în domeniul literar şi artistic, Ion Avram Dunăreanu. Acesta a strâns tot ce a considerat că poartă o amprentă reprezentativă pentru cultura tradiţională românească, atât din punct de vedere istoric, cât şi artistic.  În 1997, Ion Avram Dunăreanu deschide, cu ceea ce adunase, la casa părintească de la Suhurlui, un muzeu cu caracter etnografic intitulat „Casa Rurală Suhurlui – Amenajare etnoculturală”. Zece ani mai târziu, în 2007, din dorinţa ca aceste bunuri să facă parte din patrimoniul cultural naţional şi astfel să fie valorificate la o altă scară, Ion Avram Dunăreanu şi soţia sa Elisabeta donează casa împreună cu toate obiectele Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, urmând ca la 10 octombrie 2009 să fie inaugurată Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu” Suhurlui.[[{"fid":"74299","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":427,"width":640,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]] O casă cu o compartimentare bine definită. Cei care trec astăzi pragul muzeului pătrund într-o atmosferă caldă și primitoare, desprinsă parcă din picturile realizate de Ion Avram Dunăreanu. Dacă organizarea gospodăriei ţărăneşti de altă dată se înscria cumva în linia generală a ordinii săteşti, locuinţa reprezenta în schimb expresia dorinţelor şi trăirilor ţăranului român, de la construcţia casei până la amenajarea interioară.Casa Rurală de la Suhurlui se înscrie în tiparul obişnuit al zonei, cu o compartimentare bine definită, cu două camere mari în faţă şi alte două mai mici în spate. Proiectarea locuinţei a urmărit o dublă funcţionalitate: practică şi decorativă. Cea practică deservește cât mai bine nevoile casnice şi gospodăreşti ale familie, iar cea decorativă relevă fantezia şi creativitatea femeilor din casă.Camera bună, cea mare şi frumoasă, precum şi camera de zi cu zi, sunt două dintre încăperi, amenajate în stilul tradiţional moldovenesc, unde alături de piese de mobilier (pat, masă, şifonier, ladă de zestre) se regăsesc şi o serie de ţesături cu rol decorativ (levicere, prosoape, „prostiri” de pat şi de culme) precum şi obiecte de cult cum sunt icoanele, aşezate în partea de răsărit. Chilerul cu vatră și chilerul cu război de ţesut. Încăperile mici, chilerele din spate, au fost spaţii deosebit de importante în cadrul casei. Chilerul cu vatră era un loc special în care familia se strângea seara în jurul mesei rotunde şi joase, pe scaune mici de lemn, povestindu-şi întâmplările de peste zi, depănând amintiri, precum femeile depănau firul de lână sau cânepă, cu care mai apoi ţeseau şi cuseau.[[{"fid":"74300","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":960,"width":640,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]Chilerul cu război de ţesut era un alt spaţiu cu rol esenţial pentru gospodine. Aici erau realizate felurite obiecte, de la piese folosite pentru decorare, până la costume populare executate cu o fină măiestrie, oglindind astfel caracteristicile materiale şi estetice ale acestui popor, trainic cimentate de-a lungul vremurilor.Alături de amenajarea interioară, în cadrul expunerii de bază se regăseşte şi un atelier de fierărie şi tâmplărie, unde vizitatorul poate vedea unelte specifice acestor meşteşuguri ca: foale, cleşti, nicovale, robanc, fierăstrău, marea lor majoritate provenind chiar din comuna Suhurlui.[[{"fid":"74301","view_mode":"default","fields":{"format":"default","field_file_image_alt_text[und][0][value]":"","field_file_image_title_text[und][0][value]":"","field_descriere[und][0][value]":""},"type":"media","attributes":{"height":427,"width":640,"class":"media-element file-default"},"link_text":null}]]Începând cu anul 2011, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în parteneriat cu Asociaţia Culturală pentru Tradiţie, Istorie şi Justiţie Socială „Casa Rurală Ion Avram Dunăreanu”, organizează aici două festivaluri, dedicate sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, în care copiii din comună precum şi cei din comunele învecinate, împreună cu cadrele didactice, încearcă să readucă în faţa publicului datinile şi obiceiurile specifice acestor sărbători creştine, în forme cât mai nealterate de timp.  Casa Rurală „Ion Avram Dunăreanu”,secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi Program de vizitareAprilie – OctombrieMiercuri - Duminică: 10 00 – 18 00Noiembrie - MartieMiercuri - Duminică: 9 00 – 17 00 Preț bilet:  adulţi: 4 lei; copii, elevi, studenţi: 1 leu;