Bombardarea Bucureştilor în ’44: mii de morţi şi sute de clădiri făcute praf (Fotografii şocante)

Autor: Emilia Sava | 8751 vizualizări
Calea Griviței după bombardamente (Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române)

Marţi, 4 aprilie 1944, ora 13.45. Alarmele încep să răsune în întreg Bucureştiul. Oamenii nu le-au luat prea în serios, crezând că au de-a face cu încă un exerciţiu de alarmare. În scurt timp, însă, peste 200 de bombardiere au întunecat cerul. Din păcate, mulţi bucureşteni n-au mai ajuns la adăposturile antiaeriene, îngroşând nevinovaţi rândurile morţilor.

Câteva ore mai târziu, începeau să se numere victimele şi pagubele: mii de morţi şi sute de clădiri distruse. Iar asta n-a fost: până în august, au urmat alte 16 bombardamente ale forţelor aliate asupra Capitalei.

Mărturiile martorilor despre Bucureştiul fumegând sunt cutremurătoare.

"Cînd am ieşit în curte am văzut plutind nenumărate hîrtii colorate (manifeste probabil) şi am crezut că într-adevăr avioanele nu aruncaseră altceva decît manifeste…Primele zvonuri venite din oraş (o bombă pe Brezoianu, una pe Strada Carol) mi s-au părut născociri. Cînd am ieşit spre centru, o stranie agitaţie nervoasă însufleţea străzile, parcă mai mult din curiozitate decît din groază. Abea mai tîrziu ne-am dat seama de întinderea dezastrului”,

Mihai Sebastian, Jurnal

În bombardamentele din aprilie 1944 asupra Capitalei, ţinta principală  a fost Gara de Nord. SUA şi Marea Britanie îşi doreau ca astfel să împiedice transporturile militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică, aliatul lor, forţa înaintarea spre vest.

Gara de Nord, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Distribuția Mogoșoaia

Potrivit arhivelor româneşti, „obiectivul strategic fundamental era distrugerea în Bucureşti, ca şi în alte oraşe româneşti, a sistemului de transporturi feroviare, a industriei de război, în ultima instanţă a tot ce ţine de economie, inclusiv populaţia civilă”.

Gara de Nord, bombardată de şase ori

Astfel, Gara de Nord a fost lovită de şase ori, triajul de patru ori, gara Chitila de opt ori, gara Băneasa de patru ori. Bombardamentul din 4 aprilie 1944 nu a vizat doar Bucureştiul, ci şi rafinăriile prahovene, aflate la aproximativ 60 de kilometri de Capitală.

În triajul Bucureşti, 1.000 de vagoane au fost distruse prin incendiere.

„Fără îndoială, reţeaua feroviară şi nodurile de comunicaţii pe timp de război sînt obiective militare, dar la 4 aprilie şi în continuare până în august, distrugerea acestora de către aviaţia americană şi engleză este însoţită de atacuri de o violenţă fără precedent a zonelor populate”, se arată în arhivele militare puse la dispoziţie reporterilor „Adevărul de Seară”de către cercetătorul istoric Dan Antoniu.

Bilanţ tragic

Bilanţul atacurilor de atunci a fost unul tragic. „Această barbarie americană împotriva capitalei ţării, care avea să se repete de încă 14 ori până la ieşirea României din alianţa cu Germania (23 august 1944) s-a soldat cu însemnate pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri”, se mai arată în arhivele militare.

Aproape 3.000 de bombe brizante au fost aruncate atunci, din care 166 nu au explodat, iar o mulţime au fost incendiare.

Hoteluri făcute praf

Grave consecinţe ale bombardamentelor au suferit atunci hotelurile Athenee Palace, Ambasador, Splendid, Papadopol, blocurile „Generala”, „Mica”, „Kapriel”, „Băicoianu”, Moara Românească şi Banca de Credit.

„Se vedea arzând Athénée Palace, fum se ridica din alte părţi ale oraşului. Am ieşit cu Lena din hotel şi cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athénée Palace care tot ardea, flăcări ieşeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor. În spatele Ateneului devastat, mai fumega locul expoziţiei Comitetului de Patronaj. În sus pe Calea Victoriei, pe stânga şi pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str.Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme; călcam cu prudenţă şi ocoleam grămezile. Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngrozitoare ravagii. Gara de Nord, Gara Basarab Mărfuri, Calea Griviţei grav lovite. Am văzut un tramvai surprins în mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe”,

Acad. Gheorghe Zane, economist

Cele mai afectate zone din București afectate de bombardamente Infografie: Dana Donciu

Zona Universitate, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Mulţi bucureşteni surprinşi de bombardamente şi-au pierdut viaţa sub dărâmături. Potrivit istoricilor, în bombardamentele din 1944 şi-a pierdut viaţa şi compozitorul şi actorul de revistă Vasile Vasilache.

Victimă pe strada Mărțișor, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Străzile atinse de bombe ofereau o privelişte îngrozitoare: cadavre carbonizate, bălţi de sânge, oameni prinşi sub dărâmături.

Atacuri-fulger

Atacurile avioanelor durau aproximativ o oră, dar nimiceau totul în cale. Distrugeri au fost şi în zilele de 15 aprilie, 21 aprilie, 24 aprilie.

În acele zile, Capitala a fost crunt lovită în zona Chitila, Triaj, Gara de Nord, în zone central şi periferice locuite. Sunt distruse în întregime Depoul Bucureşti, Centrul Autobazei Griviţa, Halta Griviţa, Halta Domenii, Spitalul 2 CFR, Metropola Societăţii de Gaz şi Electricitate.

Piloţii britanici atacau Capitala doar noaptea

Infernul din Capitală a continuat şi în noaptea de 2/3 mai, între orele 01,10 şi 01,30, când 70 de avione plecate din sudul Italiei au ajuns pe cerul Bucureştiului.

Istoricii spun că britanicii bombardau România numai pe timp de noapte. Atunci a fost înregistrat primul atac nocturn executat de englezi care au revenit cu o sută de bombardiere grele în noaptea de 6/7 mai.

Pe 7 mai 1944, între orele 10,49 şi 12,06, un număr de 700 de avioane dintre care 500 de bombardament de tip B-24 şi 200 de aparate de vânătoare s-au năspustit asupra Capitalei, la doar zece ore de la atacul nocturn britanic.

Piața Buzești, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Atacurile s-au concentrate asupra zonei Chitila, Griviţa, Giuleşti, Gara de Nord, în continuare spre central oraşului pe o fâşie cuprinsă între Dâmboviţa şi Biserica Caşin, având ca limită Biserica Sfânta Vineri.

Arhivele notează acest moment ca unul dintre cele mai barbare fiind distruse şcoli, licee, spitalul Militar, Regina Elisabeta, Viting, depozitul sanitar al armatei Ministerul Sănătăţii, Crucea Roşie, biserica Sfânta Vineri, Inspectoratul General Financiar, Judecătoria din strada Roma, oficii poştale, ateliere din zonă. La fel de grav afectate au fost reţelele de telefonie, garniturile de tramvaie, dar şi gările.

Ultimul raid

Documentele istorice consemnează faptul că în ciuda intervenţiei prompte a celor 75 de avioane de vânătoare româneşti şi 64 germane, a artileriei antiaeriene, inamicul îşi atinge obiectivele, provocând distrugeri de o amploare fără precedent în capitala ţării.

„La aproximativ zece ore după atacul englez nocturn, greu s-a putut organiza şi conduce acţiunea de intervenţie a pompierilor, care intrau primii în luptă către incendii, din cauza blocării căilor de acces.

Un alt atac este înregistrat în noaptea de 9/10 august, când cele 100 de avioane de bombardament greu, britanice ce bombardează Ploieştiul, la întoarcere către baze, se descarcă de bombele nelansate, în Capitală, distrugând o casă la periferie şi ucigând doi locuitori. Cu acest atac, încetează ofensiva aeriană strategic aliată asupra Bucureştiului, în cel de-al doilea război mondial”, se mai arată în arhive.

Cifrele morţii

Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi.

Victime în cartierul Tei, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române


Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numeric, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane.

Eroilor americani....

Chiar dacă multe clădiri au dispărut, iar altele au fost reconstruite, un monument dedicat piloţilor americani încă mai aminteşte despre bombardamentele din 1944 asupra Bucureştiului. O vreme a stat în curtea Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I” din Bucureşti, ulterior fiind mutat în Parcul Cişmigiu. Acolo se află şi în ziua de astăzi.

Monumentul închinat soldaților americani din Parcul Cișmigiu

„Pentru americani sunt eroi, pentru noi, nu. Nu este o glorie faptul că au bombardat şi au ucis civili. Nu putem să-i glorificăm după acele bombardamente”, a declarat istoricul şi colonelul în rezervă Ion Dănilă.

Monumentul este asemenea unei cărţi deschise pe care stă inscripţionat faptul că 378 de soldaţi americani „au murit la datorie în România pentru libertatea Europei şi gloria SUA”. În bombardamentele din ‘44 şi-au mai pierdut viaţa 22 de piloţi români, dar şi 24 de piloţi germani.

Între 23 şi 26 august, Bucureştiul a mai fost victima unei noi serii de bombardamente, de data aceasta pornite de nemţi.

"Palatul Regal a fost în repetate rânduri lovit de bombele inamicilor. Aripa dreaptă este încă în flăcări…, Cişmigiul (…) a fost oribil mutilat de bombele aruncate din avioanele germane…, Opera Română a fost arsă…, Întreaga Stradă Regală era la un moment dat o mare în flăcări", notează Narcis I. Gherghina.

Atacurile nemţilor s-au soldat şi ele cu sute de morţi şi mii de răniţi.

Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române. Material realizat şi ilustrat cu sprijinul cercetătorului istoric Dan Antoniu.



Ziare.com
Comentarii

Americanii

Nu ei nu omoara ei elimina tinte ,nu provoaca razboaie deschid teatre de operatiuni ca sa elibereze state,OARE ??????Ne-au vandut ca pe niste vite la targ la rusi si dupa 90 au avut grija ca sa ne faca cu ajutorul FMI ,mirajul NATO si UE sa ne distrugem sau sa vindem tot ce aveam mai scump mai ales resursele de energie.Scopul sa nu ne putem intretine singuri si sa depindem de imprumuturi FMI cu dobanzi pe masura.Vrem nu vrem asta e noul razboi si ei se pricep de minune.

Postat de: Anonymous, 27 Februarie 2014 |

LINGAII

Doamne ......Oare cum putem sa fim o natie asa de CURVA... I-am tradat pe nemti si i-am imbratisat pe rusi... si i-am descreditat pe americani...Dupa 90 ne-am intors cu CURU la rusi si-i pupam in cur pe americani....VEDETI CE NE-AU FACUT AMERICANII...Acu umblam cu limba scoasa dupa ei.....Imi este scarba de asa conducatori pe care i-am avut si-i avem....

Postat de: Anonymous, 12 Iunie 2011 |

Ai dreptate

Asta am vrut sa scriu si eu.

Postat de: Anonymous, 27 Februarie 2014 |

mick

va fut in inima pe cei care interesat sau sunteti prosti nu iubiti libertatea si judecati voi si blamati USA si UK .

Postat de: Anonymous, 01 Mai 2011 |

esti un

slugoi imbecil!

Postat de: Anonymous, 27 Februarie 2014 |

Dan Horea

slugoi imbecil!

Postat de: Anonymous, 27 Februarie 2014 |

Razvan

Sistemele de ochire erau foarte bune.
In alte cazuri aviatia americana a omorat cu banastiinta populatie civila pe principiul decat sa distrug fabrica mai bine omor muncitorii. Principiu pe larg aplicat. Au preferat sa omoare copii si femei decat sa-si riste pielea in zone aparate.

In alte cazuri pilotii "eroi americani comemorati in Cismigiu" erau lasi si lasau bombele la intamplare in zona celei mai inalte cladiri.
Bunicii imi povesteau ca un avion american a lansat o bomba asupra bisericii satului facand stanga imprejur in mare viteza. Din fericire aceasta nu a explodat si nu a omorat pe nimeni. Satul Baba-Ana jud Prahova.

Postat de: Anonymous, 05 Aprilie 2011 |

Ai dreptate. Pe americani nu

Ai dreptate. Pe americani nu ii intereseaza decat sa ucida la intamplare si multi civili. Asa au facut in toate tarile unde au intrat. Acel monument ar terbui distrus.

Postat de: Anonymous, 27 Februarie 2014 |

Cristian

Pentru faptul ca au decis sa bombardeze Romania in ziua de 4 aprilie 1944 (prima zi de Paste din acel an ) in timp ce majoritatea civililor nevinovati stateau la masa sau poate iesisera la plimbare intr-o zi de sarbatoare, nu le pot spune americanilor de atunci (inclusiv "ero(r)ilor" cazuti la datorie) decat un mare: FUCK OFF ! YOU HEART LESS BASTARDS , I HOPE YOU ALREADY ROT IN HELL !!! I

Postat de: Anonymous, 26 Martie 2011 |

Istoria scrisa de invingatori

Anul acesta cifrele victimelor bombardamentului de la Dresda au coborat la 50.000. Ce mi se pare foarte ciudat este ca de la sfarsitul razboiului pana astazi cifrele victimelor bombardamentelor aliatzilor au tot scazut iar cifrele victimelor holocaustului au crescut enorm. Asa se-ntampla cand istoria este scrisa de invingatori si ne este bagata cu fortza pe gat. In Germania elevii tuturor scolilor erau obligatzi sa mearga-n grup la filmul "Schindlers List".

Postat de: Anonymous, 02 Martie 2011 |

tyr

Asa se intampla cand sionistii castiga un razboi, adevarul e acoperit imediat de acest cancer al omenirii. Schindler List e regizat de evreul Steven Spielberg iar faptul ca multi copii au fost obligati sa mearga in grup la film e o marturie incontestabila ca masina de propaganda este unsa frecvent pentru a infasura adevarul intr-o mantie a minciunii extreme.

Postat de: Anonymous, 06 Martie 2011 |

eroi americani ????

la nurenberg trebuiau JUDECATI TOTI sunt la fel de criminali . au ucis civili , femei , copii , NEVINOVATI si NECOMBATANTI .

Postat de: Anonymous, 24 Februarie 2011 |

Puneti in perspectiva

Discutarea bombardamentelor nu poate fi facuta decit din perspectiva actiunilor militare ale timpului. Romania era principalul aliat posesor de petrol al Germaniei si Gara de nord/triajul era nodul de comunicare cel mai important din tara. Desi orasul a fost bombardat in intregime, acest lucru a fost facut nu pentru a intimida populatia, ci pentru ca sistemele de ochire nu erau bune. Desigur, aliatii se fac vinovati de maceluri groaznice, mai ales Dresda, dar acel atac este comple diferit de cel de la Bucuresti. Nu putem pune totul pe acelasi plan.

Postat de: Anonymous, 24 Februarie 2011 |

Publică un comentariu nou

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

Te abonezi la Historia şi câştigi
Realitatea.net

HISTORIA, Nr. 150, Iulie 2014

HISTORIA, Nr. 150, Iulie 2014 -
14 Iulie 2014

La mai puţin de patruzeci de ani de la publicarea Ocolului pământului în 80 de zile al lui Jules Verne, Dumitru Dan, unnecunoscut, face, cu resurse proprii, o remarcabilă călătorie de ocolire a pământului pe jos, pe o distanţă de 100.000 de kilometri. La concursul iniţiat în 1908 de Touring-Club de France, menit să stimuleze cunoaşterea lumii şi turismul, românul se înscrisese alături de alţi trei colegi şi prieteni, Paul Pîrvu, Gheorghe Negreanu şi Alexandru Pascu, cu toţii studenţi la Paris; însă în 1916, când Primul Război Mondial întrerupe cursa, Dumitru Dan rămăsese singur – şi parcursese 96.000 de kilometri din total, după ce traversase continente, mări şi oceane (pe punţile vapoarelor, călătorii români mărşăluiau câte 10-12 ore pe zi, cu pedometre rudimentare montate la picior).

Vedeţi mai multe detalii

Credeţi că achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1925 a fost justă?
Popular content
Soluţie implementată de Tremend
SATI