Romanizarea

Autor: Iancu Moțu | 43969 vizualizări

Oricât de mult s-a discutat despre procesul istoric numit romanizare rareori s-a încercat o explicaţie logică, pe baza a ceea ce s-ar putea enumera drept factori ai romanizării. Din acest motiv s-a ajuns a se crede că un anume tip de convieţuire, căsătoriile mixte sau pur şi simplu impunerea valorilor tipice lumii romane au avut drept rezultat apariţia poporului protoromân. Este o eroare care trebuie, totuşi, corectată.

De la bun început trebuie spus că romanii n-au impus nimic. Romanizarea nu a fost un ţel, o ţintă urmărită de autorităţile imperiale sau de către cele provinciale. De altfel ultimele nici n-ar fi putut. Adminsitraţia romană a provinciilor dacice (cele trei) era extrem de puţin numeroasă. Cum se explică atunci rezultatul? În primul rând prin componenta absolut normală a factorilor care au influenţat o transformare atât de profundă. Ce ar trebui să înţelegem prin romanizare? Fără pretenţia de a da un gen de „ definiţie” se poate spune că romanizarea a fost, în primul rând, un proces de culturaţie/aculturaţie prin care s-au adoptat forme superioare de cultură materială şi de civilizaţie, inclusiv la nivelul a ceea ce noi numim drept spiritualitate. Desigur, formele cele mai vizibile au fost la nivelul instrumentarului şi obiectelor de zi cu zi, a modului de construire, a producţiei de bunuri, a exploatării unor resurse etc. Niciuna dintre aceste elemente ale culturaţiei/aculturaţiei nu ar fi fost posibile în lipsa factorilor purtători. Iar aceştia au acţionat absolut normal, în conformitate cu rolul şi rostul lor în Dacia.

Factorii romanizării

Primul dintre factorii pe care-i amintim a fost elementul militar. Atât partea sa pasivă (fortificaţiile) cât mai ales partea sa activă, trupele. Se ştie, de multă vreme, că în Dacia au staţionat pe parcursul existenţei provinciilor peste 70.000 de soldaţi. Lista unităţilor staţionate este extrem de lungă. În marea lor majoritate erau unităţi auxiliare celor două legiuni – XIII Gemina şi V Macedonica. Aceste unităţi auxiliare dar şi cele două legiuni au avut un rol imens în transformarea  fundamentală ce a avut drept rezultantă romanizarea. În primul rând prin ceea ce numim astăzi drept recrutarea locală. Altfel spus, soldaţii căzuţi în lupte sau din alte motive, cei lăsaţi la vatră au fost înlocuiţi cu bărbaţi din rândul populaţiei locale. Nimeni nu şi-a pus problema aducerii unor britani, gali sau din rândul altor populaţii, din rândul cărora se recrutaseră iniţial unităţile auxiliare, în momentul în care se simţea nevoia completării golurilor apărute din varii motive. Ca atrare într-o unitate, să zicem cohorta a II de hispani (cohors II Hispanorum) în locul celor lasaţi la vatră sau a celor căzuţi nu se aduceau bărbaţi din provinciile hispanice! Dincolo de faptul că încă din 107-109 existaseră chiar unităţi recrutate dintre daci imediat după încheierea războaielor. Ştim, de pildă că a existat o cohortă a III-a de daci (cohors III Dacorum). Logic trebuiau să existe, obligatoriu, prima şi a doua.Este adevărat aceasta, cohorta a III-a nu a staţionat în Dacia. După cum mai ştim că, la un moment dat a existat o cohortă a VI-a cea „ nouă” de al Cumidava (cohors VI Nova Cumidavensium) ceea ce implică faptul că existau alte cinci unităţi şi faptul că era o cohortă nouă, adică existase anterior alta mai veche.

Săpăturile arheologice în mediul militar roman au demonstrat, fără nicio îndoială, prezenţa dacică. Iar prezenţa unor daci în cadrul unităţilor militare ale armatei romane implica un serviciu militar de lungă durată ( 22 -25 de ani)  învăţarea, am spune obligatorie, a comenzilor în limba latină, a modului de viaţă tipic, a folosirii instrumentarului cotidian. Iar la final, obţinerea celei mai de preţ recompense, cetăţenia romană pentru fostul soldat şi pentru familia sa în cazul în care avea o familie. Pe lângă un gen de „pensie” sau, după caz a impropiretăririi cu un lot destul de mare. Al doilea element demn de remarcat este apariţia şi dezoltarea unor aşezări civile pe lângă castrele romane (kanabae în limbajul de specialitate) care au devenit, în timp, sate. O listă a celor mai vechi sate româneşti de astăzi este foarte strâns legată chiar de existenţa fortificaţiilor romane, iar acestea nu erau chiar puţine. Până acum cunoaştem cel puţin 107-108 fortificaţii certe. Să nu uităm că unităţile militare auxiliare aveau între 500 şi 1000 de oameni! Adică tot atâţia purtători ai civilizaţiei romane tipic provinciale. Nu excludem nici prezenţa legiunilor care au generat, cel puţin pentru Dacia apariţia a trei oraşe. În primul rând cele două care au ajuns mai apoi Apulum ( Alba Iulia) şi, mai apoi, după 160 Potaissa ( Turda) Dacă adăugăm şi prezenţa unor foşti militari colonizaţi în zona Ulpia Traiana tabloul începe să prindă contur.

Un al doilea element de bază au fost coloniştii. Ştim, cu siguranţă, că elementele colonizatoare au venit în Dacia odată printr-un program (politică) oficial, fiind încurajată de stat, dar n-au fost opriţi nici cei care au sosit „ pe cont propriu”. Prima măsură, cea oficială a fost remarcată prin însăşi lăsarea la vatră şi fixarea celor care au locuit în zona Ulpia Traiana, după cum trebuie amintiţi coloniştii aduşi din zona dalmată, specialişti în minerit. Ultimii au fost cei care au creat nucleul aşezărilor de profil din zona auriferă. Poate că şi în alte zone în care se exploatu diferite minereuri sau a carierelor de marmură, piatră etc. Fără îndoială că şi-au găsit un bun loc de viaţă diferiţi meşteşugari sau colonişti care au început exploatarea sistematică şi foarte modernă pentru acele vremuri a pământului în aşa numitele „ferme agricole” (villa rustica). Ultimele trebuie văzute inclusiv la nivelul prelucrării primare a produselor pământului. Altfel spus, unităţi de microproducţie ce aveau ca scop deservirea pieţei, mai puţin subzistenţa proprietarilor. Deci asiatăm la o deschidere a pieţei, o potenţare a producţiei agrare şi nu numai.

Un alt element, insuficient cunoscut astăzi, a fost urbanizarea. Adică a unei lumi total necunoscute în Dacia înainte de cucerire. Apariţia şi mai apoi creşterea oraşelor a atras un număr de locuitori printre care s-ar putea să fi existat şi autohtoni. Nu ştim exact care a fost prezenţa dacică în mediul urban. Dar ştim că oraşele, ca fenomen tipic lumii romane, au atras mase destul de importante de populaţie,atât ca mod de viaţă, cât şi pentru oportunitîţile economice pe care le ofereau. Iar evoluţia oraşelor, cel puţin din punct de vedere juridic, dacă nu şi economic, ridicarea la rangul de municipium sau în unele cazuri chiar de colonia arată o evoluţie crescătoare a importanţei economice. Iar acordarea rangului de colonia implica şi unele scutiri de taxe şi impozite. 

Oraşele, ca unităţi administrative, erau, în principiu, copii ale Romei, dispunând de teritoriu propriu (un gen de mici oraşe-stat), de o lege de fundare şi funcţionare şi ofereau posib ilităţi de afirmare reale. Nu mai pomenim aici faptul că lumea urbană a fost una producătoare de marfuri şi o piaţă de desfacere pentru produsele lumii rurale. Or, locuitorii de origine dacică în cazul în care s-au stabilit în oraşe aveau un anume statut juridic, erau interesaţi să se „ topească” în lumea în care s-au stabilit. Cum am putea explica, spre exemplu, adoptarea unor nume tipic italice – cele trei nume (tria nomina) în mediul ne-militar, dar cu păstrarea unui element autohton? Sunt foarte mulţi care au un prenume şi un nume de origine italică iar cel de-al treilea (cognomen) de origine dacică sau de altă natură? Se ştie că până la 211 d. Hr. acest fenomen a fost destul de amplu. După 211 odată cu legea prin care toţi locuitorii liberi ai imperiului au devenit cetăţeni, fenomenul nu mai are aceiaşi amploare.

Autohtonii – şi nu doar în Dacia – îşi luau primele două nume după cele ale unor imperatori (!) iar cel de-al treilea era cel din lumea din care făceau parte. Uneori se vede că au renunţat la numele autohton, dar posesorii noii identităţi rămân, prin multe elemente de viaţă cotidiană între vechea civilizaţie şi cea nouă. Uneori fenomenul este vizibil şi în interiorul spaţiului pe care-l aveau fermele agricole. Evident, a fost pus în evidenţă mai ales în cimitirele oraşelor sau a altor aşezări, odată cu adoptarea elementelor de spiritualitate de tip roman. Monumentele funerare ne arată evoluţia unor nume iar inventarul unora dintre morminte ne pun în evidenţă adevărata origine şi evoluţia individului sau a familiei sale. Necopolele sunt adevărate „cărţi de identitate” din păcate puţin cunoscute din  lipsa unor cercetări  de amploare şi mai ales de durată. Nici oraşele nu sunt foarte bine cunoscute dat fiind faptul că fie sunt sub actualele aşezări – ceea ce limitează drastic posibilităţile de cercetare- fie, cazul Ulpiei Traiana, lipsa fondurilor împiedică dezvoltarea cercetării.  Penătrunderea şi răspândirea . lentătru cine are dubii în privinţa romanizării sugerez o vizită la unul dintre cele ami importante puncte romane din România: complexul roman de la Porolissum (la cca 12 km) de Zalău. Vor putea vedea, cu ochii lor, atât elementele civilizaţiei de tip roman provincial cât şi prezenţa autohtonilor în mediul roman. Nu mai pomenesc aici zeci de sate care se suprapun unor situri de valoare mare! Dar, din nefericire tot necercetate.

Un ultim element pe care-l am în vedere în ceea ce se numeşte procesul de romanizare este legat de pătrunderea şi răspândirea lentă a creştinismului. Un creştinism primitiv (în sesnul de primar, începător!) care s-a răspândit în limba latină! Suntem singurul popor neolatin care ne denumim instituţia de bază – biserica – după o construcţie tipic romană (basilica) nu după formula derivată din limba greacă eclesia, formulă ce denumea adunarea tuturor credincioşilor, cu sau fără existenţa unei clădiri dedicate cultului. De altfel denumirile de bază ale elementelor cultului creştin derivă direct, fără intermediar, din limba latină. Or, a predica, a face operă pastorală într-o limbă necunoscută unei populaţii era ceva de-a dreptul absurd! O serie de descoperiri arheologice vin să completeze elementele de limbă. În provinciile dacice sunt multe elemente tipice saecolelor IV-V, de la monograma christică (chrismonul) la aşa numitele „vase cu peşte”, de la micul instrumentar liturgic (linguriţe euharistice, cruciuliţe, vase liturgice) la elemente de mobilier al unor locuri de cult, cum ar fi candelabrul – fragmentar – de la Biertan cu celebra inscripţie „ ego Zenovius votum posui”. Nu mai amintesc aici multele pietre tombale, şi nu numai, „creştinate”. Să mai spunem că expresia „ să-ţi fie ţărâna uşoară” vine direct din limba latină (sit tibi terra levis)?

Că place sau nu romanizarea a fost un fenomen care a schimbat în provinciile dacice tot sau aproape tot. A schimbat o lume înlocuind-o cu alta. În ultimă instanţă a dus la apariţia unei romanităţi la limita dintre lumea barbară (germanică, slavă) şi cea greacă. Puţini ştiu că la sud de provinciile Dacia elementul de civilizaţie de bază a fost cel grecesc! Romanii nu numai că n-ar fi putut înlocui cultura şi civilizaţia elenă, dar nici măcar n-au încercat.

O problemă care persistă, dar care este falsă, este aceea a relaţiilor cu aşa-zişii „daci liberi”. Am  ai spus-o: liber faţă de cine, faţă de ce? Numai că mulţi ingnoră faptul că în mediul dacic „ liber” abundă atât instrumentar de tip roman, au existat pentru lungi perioade de tip aşezări ale unor colonişti. Deci aşezări de tip roman în afara „frontierelor”. Printre ele celebra aşezare de la Medieşul Aurit (Maramureş), aşezări pe văile Crişurilor, pe Barcău etc. după cum au fost descoperite multe elemente ale civilizaţiei romane în Moldova atât în mediul germanic al bastarnilor cât şi în cel sarmatic. Altfel spus, influenţa romană nu s-a manifestat doar în teritoriul provinciilor.

Cât a durat acest proces pe care-l numim romanizare? Se afirmă că la 271/75 romanii au abandonat teritoriile nord-dunărene. Parţial real, parţial fals. Real în ceea ce priveşte retragerea unităţilor militare cantonate în spaţiul ardelean. Fals dacă privim prezenţa militară la nord de Dunăre în Oltenia, Banat şi foarte probabil şi în Muntenia. Unii privesc retragerea romană ca pe un gen de cataclism, o catastrofă. Nici vorbă de aşa ceva! De altfel romanii s-au retras dintr-o zonă relativ liniştită, având nevoie de trupe în locuri cu mult mai periclitate. S-au retras şi din zona occidentală în unele locuri, din Delta Nilului etc. În unele din zonele din care s-au retras au revenit. În Dacia nu. Numai că pentru teritoriile Banat-Oltenia-Muntenia prezenţa romană a fost pentru încă aproape 70-80 de ani. Enumerarea „dovezilor” prezenţei romane este prea lungă pentru a fi prezentată aici. Amintim numai şi faptul că în vremea lui Constantin cel Mare romanii au mai construit un pod peste Dunăre, în zona de vărsare a Oltului, au costruit un drum militar de peste 50 km, au refăcut un oraş etc. Ceea ce demonstrează, printre altele, că teritoriile în cauză nu erau abandonate. După cum arată că nu au fost cedate unor migratori. Faptul că, de pildă, fortificaţia romană de la Mehadia ( Praetorium) a fost refăcută după modelul tipic secolului al IV-lea vine să întărească prezenţa romană în zonă, nu retragerea la sud de Dunăre. Mai sunt şi multe alte elemente din păcate necunoscute şi mai ales neexplicate marelui public.

Momentul de criză a survenit abia odată cu marele atac hunic, dar şi atunci doar prin despărţirea, pentru cca. 50-60 de ani de zona sud-dunăreană, nu prin pătrunderea temuţilor călăreţi asiatici în spaţiul dacic. De altfel până astăzi cel mai sudic punct al prezenţei hunice la noi este cel de la Simleul Silvaniei. Elementele de armament ( mai ales vârfuri de săgeţi) de pe linia Dunării, din anumite fortificaţii nu spun mare lucru.

Într-o încercare de concluzie putem spune că romanizarea a fost un proces istoric ireversibil şi a avut profunzimea necesară creării unui nucleu al ceea ce a devenit, mai apoi, poporul român.



Ziare.com
Comentarii

Sorin

@plictisit

Ovidius a scris cat se poate de clar ca latina e total straina pentru daci.Ei nu il intelegeau, el nu ii intelegea.Dupa cativa ani, a invatatl limba si, in acord cu ce spune el insusi, a compus niste poeme in limba daca ("barbara", cum o numea el) despre imparatul Augustus.Nu a avut nici o revelatie in momentul ala de genul "geeee, dar eu scriu de fapt tot in latina".Ironic e faptul ca daca acele Poeme s-ar gasi, singurele scrieri in Limba daca ar veni tot de la un roman, asa cum mare parte din ce stim despre daci vine tot de la ei sau de la greci...cel putin tot ce tine de documente scrise.Pentru ca din pacate dacii nu ne-au lasat nici o carte, nici macar marele Deceneu...ceva despre Dacia Mare, Burebista sau despre interpretarea semnelor ceresti .Stiu, acuma or veni unii cu teoria conspiratiei mondiale ( nu se cauta, nu se arata, se ascund bla...bla...bla).

Nu e de asemenea al dracului de ironic ca germanii, care nu pot emite nici o pretentie de descendenta romana, au fondat Sfantul Imperiu German al Natiunii Germane, iar noi, desi avem pe langa obarsie daca si descendenta romana, suntem gata sa o aruncam la cos?E de neinteles, criminal chiar.

Postat de: Anonymous, 02 Iunie 2014 |

Scrieri pierdute

In mare sunt de acord cu ce ai scris, dar ai facut un salt in logica presupunand ca,
daca azi nu avem scrieri de la daci,
dacii nu s-au invrednicit sa scrie!

Nu asta e problema adevarata, ci pastrarea peste veacuri a scrierilor.

Putina lume stie ca scrierile antice pe materiale biodegradabile (hartie, pergament, papirus etc.) nu ni s-au transmis in manuscrisul original decat in cazuri extrem de rare.
In fapt scrierile antice au fost copiate si rascopiate in scriptoriile manastirilor occidentale si in cele grecesti de la Muntele Athos si din alte parti.
Istoria a facut ca Vaticanul si alte manastiri occidentale sa fie mai ferite de navaliri si distrugeri, iar acei copisti medievali au preferat sa selecteze pentru copiere documente din zona lor de interes (despre Iuliu Cezar si cucerirea Galiei, de exemplu, ni s-au transmis 75 de manuscrise)

In partea noastra de Europa de Sud-Est navalirile popoarelor migratoare, cat si Imperiul Otoman au distrus manuscrise antice (in limba greaca, de cele mai multe ori) si nu au permis o viata religioasa mai sustinuta prin care calugarii sa fi copiat manuscrise antice.

Iar despre scrierile dacilor, daca au fost pe hartie nu aveau nici o sansa sa supravietuiasca cuceririi romane,
iar daca au fost in piatra iarasi romanii au distrus sistematic cetatile dacice din Muntii Orastiei si putinele scrieri ce s-ar fi gasit acolo.

Ca elitele dacilor stiau sa scrie (in limba greaca sau in latina) avem marturii ale cronicarilor antici:
- despre Burebista ni s-a transmis ca a dus tratative cu regele Mitridate pentru o alianta impotriva romanilor (deci e de presupus ca solii lui Burebista duceau cu ei scrisori diplomatice intr-o limba internationala de atunci, probabil greaca)
- despre razboaiele lui Traian cu Decebal ni s-a pastrat o relatare cum ca Decebal a trimis o solie cu un mesaj scris pe o ciuperca uriasa cu litere latine prin care Decebal le spunea romanilor sa plece ca el are armata mare

Asa era in antichitate:
- doar o minoritate (din randul elitelor civile sau religioase) stia sa scrie, dar aceia stiau si limba ca greaca si latina

Postat de: Anonymous, 05 August 2014 |

Sorin

Dupa cum a decurs primul razboi Dacic, putem afirma cu destula certitudine ca aurul Dacic nu a fost in topul listei de prioritati al lui Traian, ba chiar putem suspecta ca nici macar nu a vrut neaparat sa ocupe Dacia, ci mai degraba doar sa repare orgoliul Roman ranit de pacea lui Domitian. La capatul primei campanii a lui Traian, Decebal, invins, a cerut pacea, iar Traian a acordat-o.Ocuparea Daciei in acel Moment ar fi fost o formalitate, armata lui Decebal era subtiata rau, Traian ajunsese la Sarmisegetusa.Putea deci ocupa atunci Dacia, putea lua aurul Dacic si putea sa-l ia captiv pe Decebal.I-a acordat insa lui Decebal pacea, a retras inginerii Romani si instructorii militari, a cerut dacilor sa darame niste fortificatii si a retras armata in sud.Atat.Nici macar nu e cert daca a recuperat sumele de bani cu care Domitian l-a platit pe Decebal.A doua campanie a inceput ca urmare a incalcarii de catre Decebal a termenilor de pace.Sa ne inchipuim ca nu ar fi facut-o niciodata...putea trai in continuare, putea domni in continuare, avea Dacia lui in continuare...si tezaurul.

Postat de: Anonymous, 02 Iunie 2014 |

rectificari

Ai gresit in cateva puncte:
- "... a cerut dacilor sa darame niste fortificatii si a retras armata in sud.Atat."
De fapt Traian nu a retras armata in sud (presupun ca te gandesti la sud de Dunare), ci pastrat legiuni romane in Oltenia si Muntenia unde romanizarea a inceput din 102 e.n.
La adapostul legiunilor romane s-a construit podul peste Dunare al arhitectului Apolodor din Damasc.

Bineinteles ca simpla constructie a podului reprezenta in mintea lui Decebal si a oricarui alt om de stat intentia romanilor de a continua razboiul in urmatorii ani, dupa consolidarea pozitiilor lor la nord de Dunare.

Asadar Decebal incercat sa se pregateasca de razboiul pe care il considera inevitabil, doar ca romanii au mituit si au amenintat pe sefii de triburi care s-ar fi putut alia cu Decebal (si care l-au salvat de la dezastru in timpul razboaielor cu Domitian: quazii si marcomanii au patruns in Imperiul Roman prin Panonia in timp ce Domitian lupta cu dacii la Tapae).
Decebal s-a gasit parasit de unii sefi de triburi dacice, dar si de triburile (ne-dacice) vecine cu el.

Pe columna lui Traian sunt scene cu delegatii de sefi de triburi care vorbesc cu Traian, iar costumele purtate de delegatii indica etnia lor: daci, sarmati si altii.

Postat de: Anonymous, 20 Iulie 2014 |

LIMBA LATINA VECHE A VENIT DIN DACIA

Unul scolit, de la Vatican a recunoscut de curand ca Limba LATINA a venit cu Triburi Tracice invadatoare in V_Italia populata de (prea) civilizatii etrusci (molesiti ...).

Ca Limba DACILOR, Tracilor este mama latinei vulgare.
Deci, Romanii NU aveau nevoie de talmaci pentru a se intelege cu Dacii.
De altfel, existau in Europa de atunci cateva mari grupuri etnice.

Germanii
Celtii, Galii
Tracii si
Slavii

Celtii, Galii, Tracii aveau multe elemente comune lingvistice.
De o pilda, Vercingeto_RIX are ca sufix pe RIX, REX, REGE ...

lar Vaticanul nu permite accesul la arhivele sale.

Lectura in cheie critica a "Daciei Preistorice" a lui Nicolaie Densusianu ar lamuri suficient multe chestiuni, de altfel destul de clare pentru ... Minti NORMALE si in stare de functioanare buna.

Cel mai bine a lamurit chestiunea Ion Coja cu a sa
"Invincibile Argumentum", adica Limba Romana.
Toate denumirile muntilor, apelor, locurilor, obiectelor, sunt stravechi, de dinainte de Romani ...
Slavii le-au TRADUS, uneori.
"Bistrita", "Apa IUTE", etc.

Postat de: Anonymous, 17 Aprilie 2014 |

dovezi ascunse!

Aha!

Sa-l credem pe cuvant pe vaticanezul acela care a citit el in arhiva secreta ca dacii i-au invatat latina pe romani si nu invers!

Dar de ce nu prezinta dovada sub forma documentelor secrete ca sa le analizeze si comunitatea stiintifica si sa le vedem si noi?

Pai de-aia e arhiva secreta, ca o tine Papa incuiata si nu da voie sa iasa documente din ea, deci sa nu mai punem intrebari din astea precum Elena Ceausescu la proces:
"- Dovada!"

Postat de: Anonymous, 20 Mai 2014 |

Maaaaaaaai sa fieeeee !! Esti matale/Cel mai tare din parcare

Mai nea "Macaharie" un mic amanunt : romanii au ocupat numai o parte din Dacia .Cum iti explici ca fara sa fie ocupati dacii au fost romanizati .In moldova in bucovina si etc. Pai cat au fost turcii peste noi ,nu ne-am turcit... si numai in putinul timp cat au ramas imperialistii din jurul columnei ne-am fii romanizat, adica peste noapte .Nu vezi ca esti mai tare ca "maghiarii" care se cred ei de-ai lu Gingis Han? Adica mongoloizi de rasa! Ori maghiarii sunt clar europeni nu asiatici mai putin daca nu or fi mutanti ... Ca in filmele sf. Istoria cu romanizarea e ca si cea in care romanii au fugit din ungaria la plecarea imperialistilor ,dar cu o "mica" intarziere ca sa lase terenul liber hunilor... Uitee asa cu logica ta si a altor "intelighentia extremis" se mai scrie un "roman istoric " din seria apa chioara + imaginatie bolnava (ca de obicei la surzi si la istorici primii nu le aud iar cei din urma nu le "vad" dar cu totii le potrivesc )

Postat de: Anonymous, 09 Iunie 2014 |

Raspandirea limbii romanesti

Arunci niste idei si lasi sa se inteleaga ca, daca azi se vorbeste romaneste in Moldova ni se trage de la dacii liberi!

Spre lamurirea unora:
- nu a existat romanizare in Moldova, dar limba romana a patruns in Moldova mult mai tarziu, in Evul Mediu cand romanii din Maramures au trecut muntii in Moldova.

Desi ni s-a transmis sub forma de legenda cu cateaua Molda, colonizarea romanilor din Transilvania in Moldova este explicatia reala.

Postat de: Anonymous, 20 Iulie 2014 |

Articol de duzina, ilogic

Am fost 165 de ani sub imperiul latin care nu a avut ca politica romanizarea si ne-am romanizat, dar am stat 1000 de ani sub unguri care si-au propus sa disparem si nu ne-am ungurizat. Am stat sute de ani sub turci (kazari, pecenegi, cumani, otomani) si nu ne-am turcizat. In basarabia a existat o politica de rusificare pusa stiintific la punct si nu ne-am rusificat.

elementul militar: Aici e caracteristic cuvântul "oaste" care vine din "hostium"=duşman/[h]ostili. Deci romanii erau duşmanii vorbitorilor de limba română.
coloniştii: "ad toto orbe romana" Cati stiau latina? Mai ales ca noi facem comparatia cu latina literara care este o creatie artificiala.
urbanizarea: Şi astazi românii sunt majoritar rurali. Care urbanizare?
creştinism: duce la modificarea sau preluarea vocabularului cultual nu la modificarea limbii. Ungurii s-au crestinat de 1000 de ani. Limba de cult era latina. S-au latinizat?

[Domnilor veniti cu altceva ca asta macane. Nu e credibil, oricat va straduiti. Cand mai stiti ceva (altceva) mai treceti pe la noi.]

Postat de: Anonymous, 13 Martie 2014 |

Ovidius Publius Naso

"romanii erau duşmanii vorbitorilor de limba română"

Va sa zica romanii veniti in Dacia vorbeau latina sau vorbeau alte limbi (din regiunile de unde fusesera recrutati), in schimb dacii vorbeau limba română!

Francezii nu au nevoie sa isi demonstreze latinitatea limbii lor, spaniolii, italienii nici atat.

Dar românii nostri trebuie sa demonstreze ca vorbesc o limba care provine din latina vulgara dunareana, caci altfel ajungem sa credem ca limba română nu s-a modificat de pe vremea dacilor!

Postat de: Anonymous, 18 Martie 2014 |

Gabi Diegis

Domnilor de ce atata inclestare, de ce atatea idei si ipoteze fara sustinere documentara? Poate autorul acelor idei, era si el in slujba unuia mai cu putere, mai cu ceva icosari de pe timpul romanilor.Sa scri niste idei care ataca dovezile credibile si bine demonstrate de istorici cu clasa :Herodot, Strabon, Dio Casius, si altii din antichitate, ca si istoricii consacrati ai poporului roman: Iorga, Odobescu, Daicoviciu , Giurestii si cei contemporani care sapa in pamantul tarii dupa si mai multe dovezi, este o blasfemie.De ce a construit Traian un pod atat de costisitor si greu realizabil peste Dunare, de dragul dacilor sa de dragul lui Apolodor din Damasc, nu de dragul aurului ,argintului lemnului si mai ales al granelor { din care nu se vedea cal si calaret}.In prima faza romanii au scos din Dacia peste 300 tone aur si de peste cinci ori mai mult argint, iar imparatul Traian a dispus 100 de zile de sarbatoare dand romanilor " paine si circ" ceea ce doreau cel mai mult. De ce traian a construit faimoasa coluna, care dainuie si astazi in Roma , asa de dragul dacilor, sau ca o incununare a marilor cuceriri in care au luptat 24 de legiuni? Numai acestea cateva argumente, plus si altele ce se gasesc si dainuie pana astazi pe teritoriul tarii noastre si pot demonstra ca Dacia si poporu antic dac a fost un adversar de temut si Dacia o tara foarte bogata dorita de romani de pe timpul lui Cezar

Postat de: Anonymous, 26 Februarie 2014 |

Sorin

Dupa cum a decurs primul razboi Dacic, putem afirma cu destula certitudine ca aurul Dacic nu a fost in topul listei de prioritati al lui Traian, ba chiar putem suspecta ca nici macar nu a vrut neaparat sa ocupe Dacia, ci mai degraba doar sa repare orgoliul Roman ranit de pacea lui Domitian. La capatul primei campanii a lui Traian, Decebal, invins, a cerut pacea, iar Traian a acordat-o.Ocuparea Daciei in acel Moment ar fi fost o formalitate, armata lui Decebal era subtiata rau, Traian ajunsese la Sarmisegetusa.Putea deci ocupa atunci Dacia, putea lua aurul Dacic si putea sa-l ia captiv pe Decebal.I-a acordat insa lui Decebal pacea, a retras inginerii Romani si instructorii militari, a cerut dacilor sa darame niste fortificatii si a retras armata in sud.Atat.Nici macar nu e cert daca a recuperat sumele de bani cu care Domitian l-a platit pe Decebal.A doua campanie a inceput ca urmare a incalcarii de catre Decebal a termenilor de pace.Sa ne inchipuim ca nu ar fi facut-o niciodata...putea trai in continuare, putea domni in continuare, avea Dacia lui in continuare...si tezaurul.

Postat de: Anonymous, 02 Iunie 2014 |

Istorie si propaganda

Cand cercetam istoria razboaielor daco-romane pe baza izvoarelor istorice scrise care au supravietuit pana in zilele noastre trebuie sa le privim critic si sa observam ca aceste izvoare prezinta doar versiunea romanilor.

Aprecieri facute de istoricii romani precum ca Decebal a incalcat conditiile pacii sunt cel putin subiective si scrise la comanda politica pentru a sluji unor scopuri propagandistice.

In timp ce Decebal incalca acele conditii de pace (prin inarmare, primirea dezertorilor romani, incheierea de aliante cu alte triburi etc.) si Traian construia podul peste Dunare la Turnu Severin, deci pregatea un razboi al carui pretext inca nu il fabricase.

Apoi, respectand senatul roman, Traian a adus dovezi (nu stim sigur in ce constau ele, dar probabil erau marturii obtinute cine stie cum) despre incalcarile tratatului de catre Decebal si a cerut aprobarea senatului pentru un al doilea razboi.
Asadar lucratura lui Traian e lucrata cu dibacie ca sa apara in ochii contemporanilor drept un conducator care raspunde provocarilor lui Decebal, nu ca un cuceritor dornic de glorie.

Intreaga constructie de idei din lucrarea Istoria romana de Dio Cassius care descrie motivele si faptele din razboaiele daco-romane sunt un exercitiu de propaganda politica in favoarea lui Traian, procedeu obisnuit in scrierile anticilor care isi laudau conducatorii.

Tot din scrierile antice aflam ca Traian a luat legatura cu triburile vecine lui Decebal, i-a mituit pe unii conducatori pentru a nu se alia cu Decebal in cazul unui razboi.
Asta dovedeste premeditarea razboiului si nu sustine ideea unui razboi 'justificat' de agresiunea dacilor.

Asadar nu cred ca o politica mai domoala a lui Decebal ar fi avut ca rezultat evitarea razboaielor daco-romane.

Dupa castigarea razboaielor daco-romane Traian a finantat (din bugetul de stat) mari lucrari de infrastructura la Roma, serbari inchinate victoriei etc. - iar sursa finantarii nu e greu de gasit:
- aurul capturat de la daci, pe de o parte
- prizonierii daci transformati in sclavi sau gladiatori si vanduti pe piata

Postat de: Anonymous, 27 August 2014 |

Gabi Diegis

Domnilor de ce atata inclestare, de ce atatea idei si ipoteze fara sustinere documentara? Poate autorul acelor idei, era si el in slujba unuia mai cu putere, mai cu ceva icosari de pe timpul romanilor.Sa scri niste idei care ataca dovezile credibile si bine demonstrate de istorici cu clasa :Herodot, Strabon, Dio Casius, si altii din antichitate, ca si istoricii consacrati ai poporului roman: Iorga, Odobescu,

Postat de: Anonymous, 26 Februarie 2014 |

Mai schimbați placa!

Zău așa, n-au mai apărut studii noi de specialitate de când au ieșit aceste date acum mai bine de o sută de ani? M-am plictisit să citesc mereu și mereu aceleași date. Nu le pun la îndoială, dar treceți de la general la chistiuni mai detaliate. Dați nume de daci, de localități, de cuvinte dacice, dați ceva acolo să nu-mi adoarmă neuronii. Bun, romanizare, dar detaliați, nu copiați aceiași foaie și aceleași concluzii și vorbe la nesfârșit.
Au apărut acele nume de daci cantonați în Egipt. Sunt scrisorile parțial sau pe jumătate arse la zidul lui Hadrian unde au fost și daci îngropați. Poate au lăsat și ăia câteva cuvinte scrise în dacică de fantezie sau plictiseală.
Sunt tripticele de la Alburnus cu date despre daci și iliri care închiriau gropi de mină. Sunt localități antice menționate acolo și o formă populară de latină.
Vreau să știu ce limbă vorbeau dacii și cum a influențat româna prin regionalisme. Am strâns eu mai multe date din cărți și de pe internet decât vă scremeți voi aici. E ridicol volumul de istorie stearpă pe care-l scoateți.

Postat de: Anonymous, 25 Februarie 2014 |

dacismele limbii romane

Tu chiar crezi ca daca s-ar fi descoperit texte antice in limba dacilor nu s-ar fi publicat?
Fii sigur ca DA, ba mai mult, in manualele scolare romanesti aceste texte ar fi fost obligatoriu de studiat.

Dar singurul text dacic de pe teritoriul Romaniei este "DECEBALUS PER SCORILO" scris pe 2 randuri cu niste stampile aplicate pe un vas de lut:
"DECEBALUS"
"PER SCORILO"

S-au mai descoperit in Bulgaria niste texte mai lungi presupuse a fi in limba tracilor, dar sunt scrise in 'scripta continua', deci nici macar cuvintele nu sunt despartite si nu inseamna nimic in limba rom^na de azi:
Inelul de la Ezerevo:
"ROLISTENEAN
ERENERTILTEANI
SKORRAZEADOMEAN
TILEZVIITA
MINERAZILTA"

Inscriptia de la Kyolmen:
"ebar. zesasn ēnetesa igek. a
nblabaēgn
nuasnletednuedneindakatr. s"

Inscriptia de la Duvanli:
"ēuziē.....dele
mezēnai"

Nume de daci (Mucapor, Bicilis, Dida Dimaneus etc.) si nume de localitati dacice (Piroboridava, Sucidava etc.) ni s-au transmis mai multe de catre istorici antici care le-au transcris in alfabet latin sau alfabet grec. Nu se regasesc in limba rom^na de azi.

Ni s-a transmis de catre grecul Dioscoride o lista de 47 de nume de plante medicinale dacice. Nimic asemanator cu limba romana de azi.

Cuvintele limbii rom^ne despre care se PRESUPUNE ca ar fi de origine dacica (circa 160-200) au ca suport faptul ca se regasesc in limba ALBANEZA cu sensuri asemanatoare sau uneori schimbate si NU se regasesc in alte limbi balcanice (bulgara, greaca, serbo-croata):
viezure (rom.) > vjedhulle (alb.)
mazare (rom.) > modhulle (alb.)
etc.

Exista lucrari stiintifice publicate in ultimii 50-100 de ani care analizeaza tot ce am scris mai sus.
O lucrare de referinta este "Istoria limbii romane" de Al. Rosetti, cu capitole dedicate substratului dacic.
Dar trebuie sa depui efortul de a le procura (de la site-uri gen anticariat-online sau in format .PDF) si a le CITI!

Altceva nu se stie despre limba dacilor deoarece, din pacate, pe teritoriul Romaniei NU s-au descoperit inscriptii dacice mai relevante!

Postat de: Anonymous, 27 Februarie 2014 |

edi

nu s-au descoperit pentru ca nu se cauta. de cand sta in paragina situl de la sarmizegetuza? de cand se fura de acolo in nestire iar autoritatile sunt incapabile sa ia o masura? ba mai mult, au dus o politica criminala pentru istoria noastra in sensul ca nu au sprijinit deloc arheologii romani. pur si simplu i-a lasat balta. de unde vrei inscriptii in limba daca? si dupa cum spunea cineva intr-un comentariu de mai sus..chiar credeti ca romanii ne-ar fi putut latiniza in doar 165 de ani ocupand doar 14 sau 16% din teritoriul Daciei? va rog sa tineti cont ca Dacia era mult mai intinsa decat Romania de astazi. chiar au renuntat dacii liberi la propria limba si obiceiuri in favoarea latinizarii? de ce in anglia nu se vorbeste o limba latina? au fost si ei colonizati. in plus..avem tablitele de la Tartaria mai vechi chiar decat cele sumeriene. de ce nu se vorbeste despre ele? voi chiar imi spuneti ca din anul 5500ien dacii nu au mai scris nimic? imi veti spune ca, cultura romanilor a fost atat de avansata si imbietoare incat dacii au renuntat de buna voie la ele. va rog vizionati documentarele facute de Daniel Roxin: adevaruri despre daci. sunt prea multe semne de intrebare pentru a accepta teoria latinizarii asa usor.

Postat de: Anonymous, 14 Martie 2014 |

cotcodac

Aha!

Inca e bine cata vreme nu vii cu 'tablitele de la Sinaia' ca dovezi despre limba dacilor.

Si zii asa, aia care au scris tablitele de la Tartaria erau daci?

Pai sigur, testele ADN nu mint!

Acum pe bune:
- oameni care nu au citit nimic despre cum evolueaza o limba, oameni care isi imagineaza ca o limba ramane neschimbata sau putin schimbata (ia, acolo, cateva neologisme) timp de 2000 de ani mushka la intrebarile intrebatoare din niste filme documentare lansate pe net.

Poate ai observat, totusi, ca limba engleza din SUA s-a distantat putin de limba engleza din Marea Britanie, iar in materie de accent si pronuntie s-a distantat chiar binishor in circa 300-400 de ani.

Postat de: Anonymous, 18 Martie 2014 |

Inexactități

Medieșul Aurit se găsește în județul Satu Mare, nu în Maramureș, iar prima fază a așezării (sec.II -III A.D.) este cert una de factură dacică, deoarece în așezare apar elemente ceramice lucrate cu mâna : ”ceașca dacăcă” și ”vasele-borcan” (Bader, Dumitrașcu 1967). În a doua fază se pare că se resimt influențe germanice, aparținând culturii Przeworsk (Dumitrașcu, în Istoria Românilor, Vol II, Academia Română). Cercetări de salvare au dus la descoperirea unei alte așezări de tip Pzeworsk pe raza aceleiași comune. Mai edeificator rămâne faptul că există o insignă de ”beneficiarium” (lăsare la vatră) (Dumitrașcu, 1993) și numeroase fragmente de Terra Sigillatta. Obiecte de acest tip apar până în arealul culturii Puchov (Slovacia, Ucraina și foarte puțin în Polonia), iar o descoperire importantă, puțin mediatizată este cetatea de la Malaya Kopanya (vezi de ex: http://www.voceatransilvaniei.ro/cetatea-razboinicilor-daci-la-doi-pasi-...), un centru de putere al dacilor...)

Postat de: Anonymous, 19 Februarie 2014 |

varza

naspa

Postat de: Anonymous, 26 Ianuarie 2014 |

romanasii

cum au ajuns dacii ca intr-un timp foarte scurt sa vorbeasca latina? in ziua de azi romanasii care emigreaza (urmasii dacilor, carevasazica) nici macar nu mai vorbesc cu copii lor romaneste, se vede ca le e rusine, asa ca la a doua generatie puisorii de romanasi vorbesc fie spaniola, fie germana, fie engleza si habar n-au romaneste. halal! e singurul popor ce face asta, asa ca aici aveti rapunsul: romanasii, urmasii dacilor, dintotdeauna au fost un popor fara identitate nationala, oameni ce se gandesc doar la ei insisi si nu la bunastarea generala.

Postat de: Anonymous, 22 Ianuarie 2014 |

Păi tocmai...

Dacă acum ai noștri vorbesc spaniola sau portugheza sau ce mai știu eu , atunci și dacii vorbeau latina după vreo 4 generații... În plus, după retragerea aureliană, ghici cine cu cine vorbea în latină? Păi ”barbarii” cu daco-romanii, deoarece unii știau deja (autohtonii) alții erau nevoiți să învețe (migratorii), deoarece aspirau mereu la titlul de foederați, aveau nevoie de relații diplomatice cu Imperiul. Deci, în mod aproape paradoxal, chiar și populațiile migratoare au ajutat la romanizare. Deci... :P

Postat de: Anonymous, 20 Februarie 2014 |

ffff

tu te referi doar la cei care au emigrat,nu la toti romanii din Romania.
nu ii baga pe toti in aceiasi oala,pentru ca si tu faci parte din ea

Postat de: Anonymous, 20 Februarie 2014 |

pfff

nu ii baga pe toti in aceiasi oala.tu acum te referi doar la romanii care au emigrat in alte tari,nu la romanii care sunt in ROMANIA!
asa e la moda acum,cand se intoarce Gheorghe de la capsuni,sau Vasilica de la spalat mosii la cur,are ambitia si pretentia,ca,copiii lor,sa vorbeasca spaniola,italiana,sau limba postului,de unde munceste.sa arate ca e "cineva" ca nu a plecat degeaba ...
Dar asta se refera strict la cei care muncesc si traiesc in afara granitelor.nu la toti romanii.

Postat de: Anonymous, 20 Februarie 2014 |

Basarabia e romania!!!!!!!!!!!

Basarabie e Romania,asa scria pe zidurile alea de la munte,dar eu nu stiu ce inseamna basarabia cine stie sa lase un comentariu _!_

Postat de: Anonymous, 07 Octombrie 2013 |

Basarabia

Ce prost esti, frate! Basarabia e teritoriul dintre Nistru si Prut. A primit acest nume in 1812 cand a fost anexata de Rusia. Intrebarea ta ma face sa ma intreb daca ai fost vreodata la scoala..

Postat de: Anonymous, 23 Noiembrie 2013 |

basarabia

eu stiu ce inseamna Basarabia.

Las acest comentariu, dar nu iti spun ce inseamna!

Postat de: Anonymous, 12 Octombrie 2013 |

-confuzie datorata necunoasterii-

Daca autorul acestui articol ar fi avut bunul-simt sa puna mana, serios, pe carte, ar fi gasit, nu foarte greu:

1. colonii si urmasii lor sunt evacuati in sudul Dunarii, la anul 273, unde intemeiaza colonii dupa numele celor din nord. Spune limpede acest lucru biograful lui Aurelian, fie Eutropius, istorici bizantini etc. O parte dintre aceste centre sunt bine pastrate de bulgari si se viziteaza.

2. rezultatul studiilor de teren, facute pe locul vestigiilor romane nord-dunarene, sunt la fel de limpezi: depopulare de pana la 90 - 95%, ultimile urme romane sunt datate in vremea imp Aurelian. Practic, caderea acestor centre este drastica, sunt urme de incendii si distrugeri puternice din acea perioada, nu are sens sa insistam sub loviturile caror populatii

Aceste lucruri sunt bine-cunoscute de orice specialist al perioadei.

3. latina, in forma cunoscuta astazi, era "linqua franca", ea nu a fost niciodata vorbita nativ, oarecum in administratie si armata, in societate, fie pentru a se intelege cei din populatii diferite, apoi in ritul catolic, scopul initial al reformarii, din sec. I i Hr,. a fost sa departajeze vulgul de aristocratia peninsulara. Cu scrierea e alta poveste, scrierea latina este inlocuita, aici, de slavona, dupa cum se stie, numai ca in acest caz va fi folosita de catre autohtoni. De altfel, ea a fost creata de vlahi si integreaza semne vechi cunoscute in ceea ce numim generic Dacia.

4. Legionarii cohortelor LXIIIG si din LVM (ajunsa pe la 169) numai latina nu vorbeau. Izvoarele spun fara nicio urma de dubiu ca legionarii "isi luau cu ei zeii" si vorbeau limba populatiilor din care faceau parte. Sa luam in considerare varianta absurda ca toti legionarii fusesera romanizati. Un scolar poate sa face repede socoteala cati se puteau lasa la vatra in 23/25 de ani. Procentul cunoscut al celor care supravietuiau era cam de 35 - 40% Doua legiuni aveau maximum 11 500 de oameni. Cati puteau sa ramana intr-o provincie atacata des...nici nu ne intrebam.

In cateva cuvinte cam asta e celebra romanizare. Cat despre asemanare latinii spun, in diverse moduri, ceea ce se stia la acea vreme inaintea lui Burebista: ca limba vorbita in Pont era "de idioma latina", din perspectiva lor latina, din a noastra geto-dacica.

Postat de: Anonymous, 04 Iulie 2013 |

''Depopulare de pana la 90-95%''?

De ce nu afirmi ca au depopulat provincia in procent de 100%? Daca chiar crezi ca a parasit Dacia 90-95% din populatie, poate ne oferi o explicatie logica in privinta celor 10 sau 5% ramasi? Ce au facut ei cand au vazut ca pleaca grosul? Au ramas ca fraierii cativa rataciti suflandu-si in barbi de uimire ca tara se goleste de oameni? Parca ai fi trait in acele timpuri, atat esti de sigur pe tine. Fratelo'nu vreau sa fiu ironic, dar afirmatia ta pare ca are legatura cu acele teorii care sustin vidul de populatie in Transilvania la intrarea ungurilor. Sau ai si tu ceva sange asiatic in tine si-ti convine atat de mult depopularea asta asa masiva! Cat despre dovezi....fii limpede, da sursa informatiilor tale sa ne luminam si noi, astia ma incuiati.

Postat de: Anonymous, 29 Decembrie 2013 |

david

ce dina stea aveti in voi!!!!!!!11

Postat de: Anonymous, 13 Ianuarie 2014 |

raspuns la 1.

1. Doar o intuitie educata ma face sa ghicesc ce ai vrut sa spui:
- dupa 165 de ani de romanizare, in provincia romana Dacia (de la nord de Dunare) locuiau urmasi de colonisti romani si daci, neexistand casatorii mixte sau romanizare (daci care sa fi invatat limba latina)
- dupa 271 AD urmasii colonistilor romani au plecat la sud de Dunare, iar urmasii dacilor au ramas pe loc

Daca asta ti-e gandirea... ce sa mai discutam?

Postat de: Anonymous, 02 August 2013 |

Unii zic ca dacii ar fi fost defapt o ramura a romanilor

Unii zic ca dacii ar fi fost un popor asemanator romanilor o ramura a lor , o provincie indepartata care s-a rasculat impotriva imparatului . De aici o oarecare asemanare a limbii dar nu identica cu latina . Au mai fost si amestecul unor alte popoare inainte de cucerirea romana . de aici asemanarea limbii . Chestia cu romanizarea nu mi se pare reala ,de ce nu s-a schimbat din nou limba dupa atitea cuceriri ulterioare , facute de popoarele migratoare si apoi turci si alte neamuri ? sunt multe semne de intrebare , lucrurile nu sunt clare deloc . Nu sunt dovezi irefutabile intr-un sens sau altul.

Postat de: Anonymous, 25 Iunie 2013 |

limba dacilor

Pe ce dovezi se bazeaza adeptii teoriei ca limba dacilor era asemanatoare cu latina?

Pe niste falsuri patriotice, si anume: tablitele de la Sinaia (mulaje in plumb facute dupa niste pretinse tablite originale de aur, topite, bineinteles!). Textele acelea suna uneori romaneste.

Argumente pozitiviste ca limba dacilor NU era deloc asemanatoare cu latina: lucrarea Tristele de Ovidius Publius Naso (poet latin exilat 10 ani la Tomis) in care el scrie clar si de multe ori ca nu intelege nici un cuvant getic si nici getii nu inteleg cuvinte latine.

Argumente speculative:
- daca limba dacilor ar fi fost asemanatoare cu latina, acest fapt ar fi fost remarcat de scriitorii antici si ar fi fost normal sa fie mentionat in operele lor. Nu exista astfel de mentiuni in scrierile antice care ne-au parvenit pana azi
- putinele cuvinte dacice atestate documentar (nume de localitati, nume de oameni, nume de plante medicinale) nu se aseamana deloc cu latina. Exmplu: Piroboridava
- in evul mediu calatorii italieni veniti in Tarile Romane remarcau faptul ca inteleg destule cuvinte din limba rom^na si aceste remarci au ramas in jurnalele lor de calatorie. De ce oare latinii nu au scris asa ceva despre daci? Pentru ca au scris pe dos (Ovidiu)!

Postat de: Anonymous, 01 Iulie 2013 |

romanizare pe dracu

Domnule autor, ceea ce scrieti dvs mi se pare cam fictiune,haideti sa facem o comparatie cu Basarabia, care a stat sub rusi peste 200 de ani,daca ar fi sa va dam crezare aunci toti ar trebui sa fie rusi sau cel putin sa apara o noua natiune, si cred ca metodele de colonizare a rusilor au fost mult mai dure mai ales in perioada sovietica,asa ca ceea ce au reusit romanii in 150 de ani mi se pre de-a dreptul exceptional.

Postat de: Anonymous, 31 Decembrie 2012 |

HAMBURG GENETICA PE OASE DE DACI..a fact lumina...

CE SPUI TU STRAINE ...e un fleac v-am ciuruit cu genetica HAMBURG ..acum clampanitorii isi racesc gura de pomaqna prost sa fi sa-l bagi in seama ...ACUM NOI DACI .. sa votam acest deziderat pt. schim barea formalitatilor ..cine are teza DACIA/daci victorie sigura ..sa auzim de bine Daci..

Postat de: Anonymous, 03 Martie 2013 |

Hamburg

Pe cand primim traducerea la ce ai scris mai sus?

Postat de: Anonymous, 10 Octombrie 2013 |

Hamburg

Pe cand primim traducerea la ce ai scris mai sus?

Postat de: Anonymous, 10 Octombrie 2013 |

dacii si politica

Ce spui tu, postacule?

Cine are Dacia in programul politic va castiga alegerile?

Ai auzit ce procent a luat Mircea Druc cand a candidat le presedentia Romaniei, in 1992?

Patriotismul nu merge la vot , iar de postaci nu am nevoie.

Postat de: Anonymous, 14 Mai 2013 |

Comparatii

Nu sunt autorul, dar vad ca faci comparatii cu cine iti convine.

Dupa 200 de ani de ocupatie ruseasca/sovietica a Basarabiei, majoritatea basarabenilor sunt bilingvi (limba materna = romana, limba de conversatie interetnica = rusa).
Norocul nostru a fost ca Stalin nu a deportat 50% sau 90% din populatia Basarabiei, caci altfel...

Dar ia spre comparatie cazul Prusiei Orientale (teritoriu impartit dupa al doilea Razboi Mondial intre Polonia si URSS:
- Stalin i-a expulzat pe toti germanii din regiunea Konigsberg (redenumita Kaliningrad)
- azi regiunea Kaliningrad apartinand Rusiei nu are germani si vorbeste ruseste

Mai sunt exemple:
- regiunea Karelia (a 16-a republica unionala in URSS, care a fost redusa la nivelul de regiune autonoma dupa 1950, de catre Stalin): mai are circa 5 - 10% populatie finlandeza si limba predominanta este rusa
- regiunea Crimeea: Stalin i-a deportat pe toti tatarii dupa 1945, pentru ca au colaborat masiv cu trupele germane, iar azi acolo limba majoritara este rusa, desi Crimeea apartine Ucrainei si o parte din tatari s-au reintors acasa, dupa 1990

Postat de: Anonymous, 03 Ianuarie 2013 |

hahaha

Eu sant moldovean , mai scripturistule , la mine in trib romanii serveau de micdejun .
Daca reusea vreunul sa strabata padurile si mlastinine !!!!

Postat de: Anonymous, 29 Decembrie 2012 |

iata logica bolnava

A ROMANISTILOR! Dupa mintea lor schioapa faptul ca romanii ar fi ajuns(?) pana in Maramures inseamna ca sigur am fost romanizati. De ce nu am fi fost maghiarizati, slavizati, turcizati, germanizati intr-o perioada dubla tripla etc...niciun cuvant. De ce am fost taman romanizati? FIINDCA ASA VOR EI. Ce tampenie bolnava: maxim 2000 de veterani pentru o generatie, din care cei mai multi nu vorbeau nativ latina si nu mai mult de 20 000(in colonii si municipii nu incapeau mai mult de 30 000 de oameni , unii erau daci, lucru atestat) de colonisti, puteau "romaniza" o provincie de minim 2 000 000 de daci. Te cuprinde scarba si revolta, insa trebuie sa-ti amintesti ca te afli in fata unor retarzi. E nevoie sa ai rabdare ca doctorul la Marcuta.
Adica daca noi avem azi fel si fel de nume cu inflexiuni straine inseamna ca suntem straini! Poate ca si românii din Timoc sunt sarbi, aflam acum!

Eh!

Postat de: Anonymous, 20 Octombrie 2012 |

2 milioane, zici?

Dar nu ne spui si noua cum de ti-a dat "2 000 000 de daci'?

Presupun ca ai prelucrat rapid o informatie despre regatul lui Burebista care putea strange o armata de 200.000 de oameni si ai inmultit cu 10 ca sa afli populatia acelui regat si ai zis, din condei, ca toti locuitorii erau DACI!

Domnule Pristanda, regatul lui Burebista se intindea pana in Slovacia si Elvetia, pe unde nu locuiau daci!

Postat de: Anonymous, 12 Noiembrie 2012 |

despre romanizare

Citez: "Oricât de mult s-a discutat despre procesul istoric numit romanizare". Aşa-zisul "proces istoric" este doar o ipoteză de lucru, nu un fapt dovedit ştiinţific. Apoi: "romanizarea a fost, în primul rând, un proces de culturaţie/aculturaţie prin care s-au adoptat forme superioare de cultură materială şi de civilizaţie, inclusiv la nivelul a ceea ce noi numim drept spiritualitate". Veşmintele ţăranului se găsesc, la aproape 2.000 de ani, identice cu cele ale dacilor sculptate în Columna lui Traian. Asta contravine cu afirmaţia gratuită că ar fi "adoptat forme superioare de cultură materială şi de civilizaţie". În ce priveşte spiritualitatea, în perioada stăpînirii romane în Dacia, creştinismul era prigonit. Cînd a devenit religie de stat în Imperiul Roman, romanii nu mai stăpîneau Dacia. Mai mult, începînd cu secolul V-VI, formele "superioare de cultură materială şi de civilizaţie" romane în Imperiul Roman de Răsărit sînt înlocuite de civilizaţia greacă, apărînd Imperiul Bizantin. Populaţii considerate mărginaşe la nivel material şi spiritual, precum albanezi, nici nu au vrut să audă de superioritatea romană, deşi au fost stăpînite sute de ani de aceştia.
Factorii romanizării:
-1. "elementul militar". Adoptarea unei "culturi superioare" nu a fost realizată în Transilvania nici după 1.000 de ani de stăpînire maghiară. Evident, au existat autohtoni care au servit în armatele şi în interesele maghiare , iar unii, în special cei cu ranguri mari (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), sfîrşeau prin a se maghiariza. Dar ăsta nu a fost un element cheie în schimbarea identităţii unui neam.
- 2. "coloniştii". Continuînd paralela cu dominaţia maghiară în Transilvania, observăm că populaţii aduse sau migrate de la sine există şi astăzi fără a-şi pierde identitatea naţională: slovaci, germani, ucrainieni, ruteni, evrei, ţigani etc. Coloniştii nu joacă un rol major în schimarea limbii unui popor.
- 3. "urbanizarea". E o himeră personală. Nu a existat urbanizare în Dacia precum în celelalte posesiuni romane. Odată cu retragerea stăpînirii romane, oraşele decad aproape instantaneu. Cele mai norocoase rămîn la statutul de tîrguri. Valurile neîntrerupte de populaţii nomade au stopat activitatea urbană.
Citez: "Suntem singurul popor neolatin care ne denumim instituţia de bază – biserica – după o construcţie tipic romană (basilica)". Romanii înşişi aveau basilica din gr. stoa basilike (intrarea regală) > lat. basilica (clădirea curţii de justiţie). Prin extensie, cuvîntul basilica capătă sensul de biserică, datorită planurilor de construcţie asemănătoare. Ce nu spune stimabilul domn Iancu Moţu este că nu s-au descoperit urme arheologice care să ateste construcţia de lăcaşuri de cult creştine numite basilica pe teritoriul Daciei stăpînite de romani. Asta pentru simplul motiv că acestea (bisericile) nu existau în anii100-200 e.n. nici măcar în Imperiul Roman, creştinii fiind prigoniţi. La Roma creştinii oficiau ritualurile în nişte catacombe ce serveau ca loc de înhumare.
Citez: "Să mai spunem că expresia „ să-ţi fie ţărâna uşoară” vine direct din limba latină (sit tibi terra levis)?". Dacă nu era şi traducera, în vecii vecilor nu a-şi fi reuşit să realizez că vine din latină! Asta cu toată "latinizarea" mea! Oare nu se vede că vorbim de o altă limbă? Nu se vede că textul a fost tradus din latină?
Asta intră în contradicţie cu: "Or, a predica, a face operă pastorală într-o limbă necunoscută unei populaţii era ceva de-a dreptul absurd!". Predicarea s-a făcut traducînd textele latine!

Postat de: Anonymous, 21 Septembrie 2012 |

Romanizare ne-romanizare, limba daca s-a pierdut!

E uimitoare afirmatia:

"Aşa-zisul "proces istoric" este doar o ipoteză de lucru, nu un fapt dovedit ştiinţific."

Inca mai stam sa demonstram ca poporul romanesc vorbeste o limba provenita din latina vulgara in contradictie cu "alta ipoteza de lucru": limba latina provine din limba dacilor (iar dacii intelegeau limba romanilor inainte de a fi cuceriti).

Cum sa ma fac inteles, caci daca spun ca respir aer, desi aerul nu se vede, s-ar putea sa mi se replice ca aerul e doar o ipoteză de lucru, nu un fapt dovedit ştiinţific.

Din antichitate ne-au ramas foarte putine documente despre daci si cucerirea romana a Daciei, dar totusi, despre marea deosebire dintre limba dacilor si limba romanilor ne-au ramas scrisorile lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis, intre anii 8 - 17 AD.
Poetul a trait printre geti, nu le-a inteles limba la inceput, iar apoi, dupa un numar de ani, a invatat limba getilor si a scris poezii in acea limba, precum scrie el in Tristele.

Ovidiu scrie de multe ori despre problemele de comunicare pe care le are cu getii, despre faptul ca uita limba latina pentru ca nu are cu cine sa o vorbeasca, in sfarsit, o marturie mai clara despre deosebirile majore dintre latina si daca nu cred ca ne putea parveni din antichitate.

Dau link catre Tristele lui Ovidiu pentru ca oricine sa citeasca acolo ce zice el despre geti:
http://www.poetryintranslation.com/PITBR/Latin/OvidTristiaBkFour.htm
Cautati cu F3 cuvantul 'geta' si veti gasi acest fragment elocvent:
"But there’s no one to recite my verses to,
none whose ears appreciate Latin words.
...
Still I often say: ‘Who’s it for, this careful labour?
Will Sarmatians and Getae read my writings?’
"

Iar dacomanii vin cu 'faptul stiintific' ca pe Columna lui Traian nu sunt reprezentati traducatori la intalnirile dintre Traian si soliile dacilor!

Dar tot pe columna lui Traian podul construit de Apolodor din Damasc la Drobeta este reprezentat cu 5 arce de pod (pe cand scrierile antice consemneaza 20 de arce de pod)!
Ce sa insemne aceasta flagranta greseala de pe columna?
Inseamna ca arhitectii care au construit columna nu au dat importanta unor detalii si din motive de spatiu de sculptat sau alte motive.

Comparatiile cuceririi romane a Daciei cu cucerirea maghiara a Transilvaniei nu isi au rostul pentru ca lucrurile au stat total diferit:
- romanii au capturat o mare parte din populatia masculina adulta a Daciei si i-au trimis la Roma ca gladiatori, sclavi sau i-au inrolat in legiuni trimise sa lupta in Britania si Egipt (precum o dovedesc inscriptii lasate de legiuni acolo si care contin nume dacice).

Maghiarii nu au depopulat Transilvania de romani (valahi) ca sa ii inlocuiasca cu unguri, ci au colonizat sasi, secui si unguri care au trait bine si prin exploatarea populatiei romanesti lipsita de drepturi civile si politice.
Aveau nevoie de iobagi romani, care sa le munceasca mosiile, grofii unguri!

De la daci SE PRESUPUNE (cu o mare sansa de adevar) ca ne-a ramas un substrat al limbii romanesti de azi, care consta, in afara de cele 160 - 200 de cuvinte care au corespondenta in albaneza si se presupune ca sunt dacice, si alte fenomene lingvistice atipice limbilor neo-latine:
- prezenta masiva in limba noastra a sunetului 'ă', dar si in limba bulgara. Sunetul 'ă' se foloseste foarte rar sau aproape deloc in alte limbi neo-latine, dar nici in alte limba slave (serbo-croata) sunetul 'ă' nu este folosit.
O ipoteza ar fi ca substratul dacic, respectiv tracic, au facut sa ramana in limbile romaneasca, respeciv bulgara, acest sunet ciudat.
Alt fenomen tipic romanesc este transformarea lui 'a' din pozitie neaccentuata in 'ă', ca in urmatoarele cuvinte ce au legatura intre ele:
'barbă' -> bărbat -> bărbătesc

Si mai sunt exemple greu explicabile ale gramaticii si lexicului romanesc ce se presupun a fi de la daci, dar se DIFERENTIAZA foarte mult de limbile romanice ramase in Europa (articolul hotarat post-pus etc.)

Postat de: Anonymous, 01 Octombrie 2012 |

Romanizarea

Romanizarea , "etnogeneza poporului Roman" e o prostie. Moldovenii, bihorenii, maramuresenii or fi fost romanizati prin telepatie sau prin corespondenta. Un prieten, italian de la Venetia cand i-am spus ca si el e roman mi-a raspuns" Romanii sant la Roma, eu sant venetian". La Roma si la Suceava conform istoriei noastre.. La Venetia nu a avut loc "etnogeneza" boborului.

Vesem

Postat de: Anonymous, 05 Septembrie 2012 |

Dacus

Foarte vag ! Dacii vorbeau o latina arhaica, de aici ar trebui sa pornim, d-lor! Dacii liberi, care numeric erau mai multi decat cei din provincia Dacia, nu puteau fi romanizati precum credeti d-voastra. Pana in zilele noastre, exista localitati de vorbitori ai limbii romane, pana la Bug! Imperiul Roman nu a ajuns nici la Prut si nici la Nistru, si totusi dacii ocupati se intelegeau bine cu cei liberi , dovada ca au vorbit mereu aceeasi limba. Noi basarabenii, in ultimii 200 de ani am fost supusi unei rusificari intense, si totusi ne-am pastrat cultura si traditiile. De ce ar fi trebuit dacii sa-si uite limba in 160 de ani de ocupatie romana, pe cand alte natiuni nu au facut-o?! De ce continuati sa ne spuneti povesti?!

Postat de: Anonymous, 05 Septembrie 2012 |

incercari de raspuns

Draga frate basarabean,

In comentariul tau pornesti de la o premiza falsa pe care am auzit-o de la prea multi pentru a nu o contracara.

Premiza ta ar fi ca teritoriul pe care se vorbeste limba romana in zilele noastre (de la Nistru pana la Tisa, dar si putin intre Bug si Nistru) este teritoriul locuit de daci in mod COMPACT in antichitate.
Mai mult de atat, intuiesc ca tu presupui ca dacii au trait in acest teritoriu toata istoria lor si nu s-au miscat de pe loc.

Istoria antica a cunoscut multe migratii de popoare (mai exact, de triburi, caci atunci nu prea exista notiunea de popor vorbitor al aceleiasi limbi, ca in zilele noastre).
Exemple foarte cunoscute si verificabile:
- celtii (unele triburi celtice au trait chiar in Transilvania) au avut niste migratii din Estul in Vestul Europei si se mai gasesc azi in Irlanda, Scotia, Tara Galilor si regiunia Bretagne din Franta
- armenii si albanezii

etc.

Limba romana a ajuns sa fie vorbita in Moldova istorica mult mai tarziu decat in cei 165 (nu 160) de ani de romanizare a provinciei romane Dacia (106 AD - 271 AD).
Stim din istoria medievala a Romaniei ca statul medieval Moldova s-a format in anul 1359 prin 'descalecatul Tarii Moldovei', deci migrarea unui voievod maramuresean cu oamenii lui in Moldova.
Cronicarii moldoveni scriu ca acel voievod a gasit un teritoriu in care existau si romani, alaturi de rusi si ruteni,
dar erau populatie slab numerica si care fusese cel mai probabil decimata de Marea Invazie Tatara din 1241 (invazie care a inlaturat stapanirea slava a Cnezatului Kievean asupra Moldovei).

Din aceasta istorie legendata a 'descalecatului Tarii Moldovei' nu putem trage concluzia ca anul 1359 este anul patrunderii limbii romane in Moldova, dar putem deduce ca populatia romaneasca a migrat de-a lungul timpului din Provincia romana Dacia in mai multe directii (Maramures, Moldova etc.) - iar aceste migratii nu au fost bruste, provocate de razboaie, ci pasnice, probabil in cautarea unor teritorii mai bune pentru agricultura si pastorit.

Au existat daci in antichitate si in Panonia (Ungaria de azi) - tribul Iazigilor, de exemplu (trib care nu a fost romanizat), dar limba romana nu se regaseste pe acolo.

Postat de: Anonymous, 18 Septembrie 2012 |

Dovezile ?

Am citit cu interes acest articol. Din pacate, abunda in presupuneri, in idei aiurea, care nu au la baza nicio dovada. Exemple:
1. De la bun început trebuie spus că romanii n-au impus nimic.Romanizarea nu a fost un ţel, o ţintă urmărită de autorităţile imperiale sau de către cele provinciale .... Iar aceştia au acţionat absolut normal, în conformitate cu rolul şi rostul lor în Dacia. [care e ideea ?]
2. Primul dintre factorii pe care-i amintim a fost elementul militar. Atât partea sa pasivă (fortificaţiile) cât mai ales partea sa activă, trupele. Se ştie, de multă vreme, că în Dacia au staţionat pe parcursul existenţei provinciilor peste 70.000 de soldaţi. [hahaha... soldatii umblau liber, prin locurile unde erau daci liberi, şi ii romanizau ?]
3. Săpăturile arheologice în mediul militar roman au demonstrat, fără nicio îndoială, prezenţa dacică. [unde s-a sapat ? prezenta dacica este un semn clar de romanizare ?]
4. ...trebuie amintiţi coloniştii aduşi din zona dalmată, specialişti în minerit. [astia clar sunt romani !]
5. Un alt element, insuficient cunoscut astăzi, a fost urbanizarea. [asta e caracteristica articolului - lipsa dovezilor]
6. Necopolele sunt adevărate „cărţi de identitate” din păcate puţin cunoscute din lipsa unor cercetări de amploare şi mai ales de durată. [iar recunosti ca n-ai dovezi!]
7. Penătrunderea şi răspândirea . lentătru cine are dubii în privinţa romanizării sugerez o vizită la unul dintre cele ami importante puncte romane din România [ce inseamna cuvintele astea ?]
8. romanizarea a fost un fenomen care a schimbat în provinciile dacice tot sau aproape tot. A schimbat o lume înlocuind-o cu alta. [zau? sa faci tu plici !]
9. Enumerarea „dovezilor” prezenţei romane este prea lungă pentru a fi prezentată aici. [sic! - ghilimelele apartin autorului]
10. Elementele de armament ( mai ales vârfuri de săgeţi) de pe linia Dunării, din anumite fortificaţii nu spun mare lucru. [QED]
11. Într-o încercare de concluzie putem spune că romanizarea a fost un proces istoric ireversibil şi a avut profunzimea necesară... [cat pe ce sa raman mut citind aceasta fraza coplesitoare !]

Postat de: Anonymous, 25 August 2012 |

dantes

1. Un foarte mic procent dintre cei 55-60 000(estimarea mea, voi reveni ulterior cu detalii) de soldati romani vorbeau nativ latina.

2. Un calcul nu foarte complicat, in functie de mai multi factori, poate conduce spre o cifra aproximatica a soldatilor care se puteau lasa la vatra. Este neglijabil, iar al celor care puteau vorbi nativ latina(numai ofiterii erau latini, prin traditie - pana la o anumita data) nu poate fi decat insignifiant; asta daca presupunem ca au ramas in provincie/provincii. Iar daca au ramas, nu puteau ramane decat acolo unde puteau fi aparati de trupe imperiale, de regula in jurul centrelor urbane, presupunand ca au ales sa se ocupe de agricultura, este atestat si acest lucru, pe scare f redusa.

3. Micile nuclee din jurul castrelor, care erau legate de interesele de aprovizionare ale cohortelor, nu au nicio relevanta pentru romanizarea pretinsa, asa se intampla intotdeauna in atari situatii cand e vorba de perioade cat de cat semnificative; lucru acesta nu a determinat schimbari fundamentale la nivelul obstilor traco-dace, traditionale, care si-au continuat existenta potrivit vechilor cutume, lucru atestat.

4. Este stiut ca in interiorul legiunii se vorbeau limbile entitatilor apartinatoare, se respectau traditiile cunoscute si era tolerata credinta in proprii zei; acest lucru este bogat documentat. Faptul ca luptau in armata romana tine de statutul social si nu are legatura cu etnicitatea.

Cred ca am fost suficient de limpede pentru acest "factor de romanizare", chiar daca sumar.

Sper intr-o polemica civilizata cu autorul articolului, pentru a detalia.

Postat de: Anonymous, 23 August 2012 |

Harta este

imaginatia secolului XIX-ce nare nimic ocum cu realitatile ...

Postat de: Anonymous, 10 August 2012 |

Publică un comentariu nou

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Credeţi că achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1925 a fost justă?
Te abonezi la Historia şi câştigi
Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

 HISTORIA, Nr. 152, Septembrie 2014

HISTORIA, Nr. 152, Septembrie 2014 -
14 Septembrie 2014

Luna aceasta, când se împlinesc o sută de ani de la moartea lui Carol I, întemeietorul dinastiei române, recuperăm conştiincios, pentru istorie, ultima perioadă din viaţa suveranului şi zilele de tristeţe profundă, atotcuprinzătoare, pe care le trăieşte România în toamna lui 1914. E o veste care lasă ţara fără grai – cu a sa domnie de 48 de ani, mai lungă decât a lui Ştefan cel Mare, Regele părea etern .

Vedeţi mai multe detalii
Realitatea.net

Popular content
Soluţie implementată de Tremend
SATI