Romanii ucideau copiii născuţi în bordeluri

Arheologii britanici sunt convinşi că cele 97 de schelete de epocă romană descoperite recent  în Buckinghamshire aparţin copiilor provenind dintr-un bordel roman din apropiere, acum în satul Hambleden.

Analizele au arătat ceva cu totul înfiorător: pruncii erau ucişi sistematic chiar după naştere. Scheletele fuseseră de fapt descoperite inca de acum aproape 90 de ani, odată cu excavarea unei vile romane în zonă, dar abia in 2014 cercetătorii şi-au aţintit privirile spre ele.

Arheologul Jill Eyers, ca şi colegii săi, susţin că singura explicaţie posibilă la care recurg permanent este aceea că villa cel mai probabil reprezenta un bordel, iar copiii fuseseră născuţi de prostituatele care lucrau acolo. Romanii nu ţineau la mijloacele de prevenţie şi nu era cu totul neobişnuit să se descotorosească de copiii nedoriţi pur şi simplu prin uciderea lor după naştere.

Scheletele copiilor au trezit puţin interes în momentul descoperirii, în 1921. Abia când au ieşit la iveală vreo 300 de cutii pline cu fotografii şi oase ţinute până atunci în depozitele muzeului, cercetătorii au devenit foarte interesaţi. Judecând după forma şi lungimea oaselor, copiii ar fi fost omorâţi cam la 2 săptămâni după naştere şi îngropaţi în secolul I a.Hr. nu există vreun indiciu de vreo boală care să fi afectat doar nou-născuţii.

Macabra descoperire aminteşte de ceva similar petrecut în Israel în 1988, când arheologii au scos la lumină sute de schelete de copii, tot de epocă romană, în canalizarea de sub o baie comunală din Ashkelon. În vreme ce pruncuciderea pare certă, mai puţin certă este identificare villei cu un bordel. Sunt argumente pro, precum drumurile vechi care dovedesc că era o zonă tranzitată puternic sau un vas ceramic cu iconografie erotică. Pe de altă parte, copiii puteau să fie chiar ai proprietarilor sau servitorilor lor.

Înainte de dezvoltarea metodelor moderne de contracepţie, infanticidul era tolerat de diverse societăţi de pe glob, fiind considerat una din puţinele metode eficiente şi sigure pentru limitarea numărului membrilor familiei. Oricât ni s-ar părea de şocant astăzi, pe vremea romanilor nou-născuţii nu aveau chiar statut de persoană; pentru a-l dobândi trebuiau să supravieţuiască câteva luni, ca un criteriu pentru încadrarea în umanitate.

surse: LiveScience, Historienet.no