În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, controversata teorie a lui Roesler privind romanizarea Daciei și continuitatea populației romanice la Nord de Dunăre a trezit interesul istoricilor români. Mai întâi Xenopol, apoi și Dimintre Onciul, au combătut pas cu pas teoria roesleriană, aducând contraargumente pentru fiecare dintre ideile susținute de istoricul austriac.
Problema romanizării Daciei
Poziția lui Robert Roesler (1871)
Dacia era provincie imperială în frunte cu un legat de rang pretorian la început, apoi, din vremea lui Marcus Aurelius, cu rang consular. Țara, care și-a pierdut cea mai bună și cea mai mare parte a puterii sale demografice de-a lungul unui război îndârjit și sângeros care a durat mai mulți ani, cași prin emigrare, primi o nouă popula]ie prin coloniștii romani care s-au revărsat aici din toate provinciile Imperiului roman, dar în mare măsură din Italia de Jos.
Avem motive să credem că elementul dacic supus s-a ținut departe de contactul cu civilizația romană și și-a menținut dușmănia față de Roma. Romanitatea Daciei a fost însă diferită de cea a altor provincii cucerite de armata Romei. În Italia de Sus, Gallia, Spania, Britannia, Pannonia etc. ea a fost produsul unei fericite deznaționalizări a unei populații numeroase preexistente care a continuat să reprezinte majoritatea, a atragerii acestei populații la un alt mod de a gândi și de a vorbi, a amestecului unei părți a sângelui roman imigrat cu cel local iberic, celtic și alte neamuri. În Dacia însă a fost creată o adevărată țară de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit și înconjurat de o populație dușmănoasă, în care însă romanitatea nu și-a înfipt rădăcini atât de adânci, nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei naționalități cucerite și din punct de vedere spiritual. De aici și ușurința cu care mai târziu a putut să fie îndepărtată și a dispărut, fără a lăsa atât de multe urme ca în Britannia sau în Noricum, fiind ștearsă ca o simplă poleială.
(Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rümäniens, Leipzig, 1871, p. 44–45)
Răspunsul lui A.D. Xenopol (1884)
Roesler pare deci a primi de adevărate spusele lui Eutropiu, care zice că „Dacia pierduse prin lungul război împotriva romanilor poporațiunea sa bărbătească“. […] Dară, chiar dacă am lua ca atare spusele lui Eutropiu, nu arată el oare prin cuvintele sale că femeile și copii dacilor nu suferiră cu toții soarta părinților? Apoi această nouă generație nu era ea îndestulătoare pentru a reconstitui în țară o bază națională pe care să se poată hultui elementul roman? De aceea, și inscripțiunile găsite atât în Dacia, cât și aiurea ne dovedesc cu prisosință ființarea poporului dac după cucerire, precum și romanizarea lui. Trebuie amintit că poporul roman înțelegea a lipi de imperiul său provinciile cucerite într-un cu totul alt chip de cum au făcut-o în timpurile mai noi ungurii sau nemții. Departe de a alcătui o castă despărțită de poporul cucerit, romanii se legau cu el prin căsătorii, îi înlesneau intrarea în cetățenia romană și cu toate că îl întrebuințau la toate lucrările, îl făceau să se bucure de toate foloasele.
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană, București, 1998, p. 22–23)
Punctul de vedere al lui Dimitrie Onciul (1885–1886)
[…] Pe baza indiciilor istorice, noi nu putem susține romanizarea acestei țări decât în partea apuseană a Ardealului cu Banatul timișan și Oltenia, pe care teritoriu se mărginise colonizarea romană. In Moldova și Valahia răsăriteană, precum și în regiunea dintre Tisa superioară și Ardeal, lipsea această temelie; aici nomenclatura topografică a rămas sub dominația romană curat dacă, ca și populația. […] Și după părăsirea provinciei dacii din țară susțin ostilități cu Imperiul roman. Acest element ostil, în cea mai mare parte, nu se poate privi ca romanizat.
(Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, ed. critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, Editura Științifică, 1968, p. 167–168)
Continuitatea populației romanice după retragerea aureliană
Poziția lui Robert Roesler (1871)
Cei care susțin menținerea unei populații romanice în Dacia se împart în două categorii. Unii susțin părerea că provincialii romani s-au refugiat în munți pentru a-și păstra acolo libertatea și viața, alții, printre care Maiorși Laurian, consideră că ei au rămas netulburați în văi și câmpii în vechile lor case și așezări. Împotriva primei păreri putem ridica întrebarea de ce coloniștii romani, obișnuiți cu bunurile unei culturi mai dezvoltate, ar fi preferat să îmbrățișeze o viață în sălbăticie, să schimbe modul de viață urban și agricultura cu păstoritul, când împăratullor le asigurase în Moesia locuințe și pământuri, în mijlocul poporului lor, în condițiile plăcute ale unei existențe obișnuite, sub protecția săbiilor legiunilor romane, unde nu trebuiau să părăsească nici măcar vechiul nume al provinciei lor? A doua părere își găsește respingerea în căutarea zadarnică a presupusei continuități a orașelor și populației Daciei în toate monumentele literare ale vecinilor.
(Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rümäniens, Leipzig, 1871, p. 118–119)
Răspunsul lui A.D. Xenopol (1884)
Chiar bogații când fugeau din Dacia, încp nu o părăseau fără gândul de a se întoarce, căci greu se dezlipește omul de ceea ce a agonisit, dovadă mulțimea de comori îngropate, găsite pe pământul vechii Dacii! Dar încă sărmanul! El se retrăgea totdeauna în preajma locuinței sale, sperând că se vor liniști vremile și că va putea să-și revadă așezarea și casa. […] Timpul trecea și o generație se strîngea după alta în creierii munților, încît cei născuți la umbra înaltelor lor piscuri se deprinseră în curând a găsi aici o nouă patrie. […] Cei bogați s-au dus, daci sau romani; cei săraci au rămas aici, ori de ce naționa litate s-ar fi ținut. […] Un popor așezat nu fuge niciodată în întregimea lui în fața unei năvăliri. […]
(A.D.Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană, București, 1998, p. 38–39)
Punctul de vedere al lui Dimitrie Onciul (1885–1886)
Plecarea deosebită a românilor din astă parte a Dunării către agricultură este general cunoscută. De dragul acesteia ei disprețuiesc chiar industria și comerțul. Această împrejurare este îndestul spre a arăta că agricultura a fost totdeauna pusă în lucrare de acest popor, fapt adeverit pe deplin prin limbă, care posedă un mare număr de cuvinte de origine latină din această sferă. Astfel imigrarea românilor ca păstori nomazi, după cum voiesc roeslerianii, nu este nimic mai puțin decât adevărată. Deprinderea statornică cu agricultura cere însă ca poporul român trebuie să fi avut în stăpânirea sa un teritoriu, pe care s-o fi putut pune în aplicare. Cum să se explice deci aceasta, dacă el ar fi venit mai târziu în țara sa, când aceasta era acum ocupată de alte popoare, slavoni și unguri ș. a., fără ca el s-o fi cucerit, pentru a putea deveni proprietar de pământ și agricultor? […]
(Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, ed. critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, Editura Stiințifică, 1968, p. 157)
Migrarea vlahilor la nord de Dunăre
Poziția lui Robert Roesler (1871)
Invadarea și ocuparea Valahiei a fost liniștită și imperceptibilă, începutul ei, care trebuie să fi fost încă în perioada dominației cumane, neputând fi precizată. La fel de puțin menționată este și așezarea vlahilor de sud pe pământul Greciei care a avut loc ca urmare a migrației albanezilor începând cu secolul al XII-lea. Multă vreme și mulți dintre ei au zăbovit doar o parte a anului pe văile și câmpiile țării care a fost numită apoi după numele lor Valahia, considerând încă câmpiile din Haemus drept adevărata patrie, cămin părintesc, până să ajungă la așezări stabile în nord. Așa migrează și astăzi mocanii din Moldova nu numai în Dobrogea, dar până în Macedonia și Grecia […] Prin ipoteza migrării treptate spre nord a valahilor din Moesia se poate explica împrejurarea surprinzătoare că populația valahă se întâlnește la nord de Dunăre numai după începutul veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai numeroasă, până ce vor umple în mare măsură țara numită azi Valahia și apoi țările din jur, în timp ce în Moesia, locul de odinioară al primului lor stat, au dispărut până la nivelul unei enclave sporadice.
(Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rümäniens, Leipzig, 1871, p. 118–119)
Răspunsul lui A.D. Xenopol (1884)
Pentru ca poporul român să revină în Dacia din Moesia, trebuia ca el să se fi aflat acolo la epoca la care se presupune că a părăsit-o, sau cel puțin la o epocă anterioară. Însă noi vom vedea că aceasta niciodată nu s-a întâmplat, că elementul roman întotdeauna a fost prea slab în Moesia […]. Dar chiar când acesta din urmă ar fi avut o oarecare vlagă, încă este vădit că Moesia a fost expusă unei năvăliri tot atât de sălbatice ca și aceea îndurată de Dacia. Mai ales orașele, fiind dărâmate de barbari, locuitorii lor fugiră pentru a găsi o scăpare în părțile mai retrase ale împărăției, pe când săracii trebuiră să-și adăpostească viața lor retrăgându-se în munții care mărgineau țara despre miazăzi, Haemul sau Balcanul. […] Ce nevoie ar fi împins pe valachi a trece Dunărea în cei dintîi ani ai ființării statului valacho-bulgar? […] Cum să ne putem închipui că valachii să fi părăsit țara lor tocmai în momentul când, întemeind un stat neatârnat, ei puteau să se bucure de toate drepturile lor, și în ce scop?
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană, București, 1998, p. 49)
Punctul de vedere al lui Dimitrie Onciul (1885–1886)
Admigrarea română din dreapta Dunării, care trebuie deci s-o admitem, nu alteră caracterul de continuitate al elementului roman în Dacia Traiană, așa că se păstră tradiția despre originea dacoromânilor din timpul dominației romane asupra acestei țări. Partea rămasă în Dacia, după pierderea provinciei, formă elementul fundamental, din care se născu poporul dacoromân. Adaosul primit succesiv din dreapta Dunării contribui mai mult la întîrirea numerică a acestuia, decât la întemeierea lui. Până în secolul VII, când începe admigrarea de care e vorba, s-au putut păstra în părțile muntoase ale Daciei încă destul element roman, pentru ca continuitatea să nu fie aici nicidecum întreruptă. Argumentul toponimic împreună cu tradiția istorică pun aceasta, cum am văzut, afară de îndoială.
(Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, ed. critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, Editura Stiințifică, 1968, p. 257)
Textele sunt preluate din cartea coordonată de Bogdan Murgescu, Istoria României în texte, Editura Corint, București, 2001)
Suntem urmasii dacilor si punctum.
Nu stiu pe cine mai intereseaza aceasta disputa, este mult depasita. Ce era de demonstrat, s-a demonstrat: suntem urmasii dacilor, niciodata romanizati, turciti, maghiarizati, rusificati.
Mit
„Mitul dacilor apare la sfârşitul secolului al XIX-lea din încercarea de evidenţiere a vechimii româneşti“
Mitul daco-romanismului fiind ulterior folosit cu succes in incercarea (reusita) de a fundamenta atit in constiinta romaneasca cit si pe plan international aza-zisul "drept istoric" la anumite teritorii ale Ungariei
Autonomie pentru Ardeal
Cel mai intelept lucru ar fi sa redevina Ardealul autonom cum a fost de secole la rand. Sa vedem fiecare provincie cat si cum se dezvolta, daca-i duce mintea.
fara autonomie
Autonom Ardealul a fost in cadrul imperiului austro-ungar si numai un ungur ar face intentionat confuzia ca Ardealul a fost autonom in Romania . In privinta dezvoltarii draga Isvan ai uitat de muntii Carpati care sunt o bariera naturala si care nu sunt asezati in cimpia panonica iar despre minte daca iti fata ( cuvint dacic) puii ingroapa-i adinc tare !
???
vad ca suferi de un complex pe undeva:)ca ardelean get beget ce is iti spun ca nu-s mari diferente intre romani...si...la ora actuala romania e cam condusa de ardeleni si rezultatele..se vad:))
@Autonomie
Transilvania (nu Ardealul) a fost o perioada mai indelungata independenta decat sluga bucurestiului sau a budapestei(vienei) !
Daca am fi mai uniti!
Romania ar fi mult mai puternica si multe teritorii romanesti actualmente aflate sub administratie straina ar putea reveni la patria mama. Nu conteaza ce zice unul altul, ca ne fac tigani sau ca dacii au murit cu totii si au lasat un teritoriu vast liber in calea navalitorilor?! sic! Ia sa fie pib-ul Romaniei peste 1000 miliarde euro, si sa avem o economie moderna, performanta, sa ne producem propriile avioane de lupta, si alte elemente necesare armatei sa vezi atunci cum ar fi ascultat mult mai cu luare aminte si respect punctul de vedere al Romaniei in Europa.Daca esti sarac si te plangi intr-una normal ca nu esti respectat si se emit fel de fel de teorii care sa deznationalizeze populatia si sa induca un sentiment de lipsa de apartenenta si de bascalie.
Continuitate
Se ignora cu totul rolul crestinismului in romanizarea populatiei autohtone!
"...daca poporul nostru n-ar fi fost roman, ci ar fi fost orice altceva, ar fi devenit totusi crestin, ca si neamurile straine din vecinatatea sa, dar daca n-ar fi fost crestin atunci, in acel mare moment de rascruce, este indoielnic ca ar mai fi ramas roman." Radu Vulpe, "Romanitate si crestinism, coordonate ale etnogenezei romane" in "De la Dunare la mare. Marturii istorice si monumente de arta crestina", ed. a doua. Editura Arhiepiscopiei Tomisului si Dunarii de jos, Galati. (1978).
Radu Vulpe: "Noi sintem romani fiindca sintem crestini si crestini fiindca sintem romani".
Radu Vulpe: "Noi sintem
Radu Vulpe: "Noi sintem romani fiindca sintem crestini si crestini fiindca sintem romani".
Asta e din categoria "Iarna nu-i ca vara" ?
Cata profunzime ...
O intrebare
In anul 900 vine un popor nomad din Asia, mancator de carne de sub sa, cum va place sa le spuneti. Dupa circa 150 de ani poporul asta salbatic sa apuca de ridicat prima catedrala din Transilvania, care sta si azi in picioare. O puteti vedea la Alba Iulia. Aratati-mi O SINGURA constructie romaneasca mai veche.
La mai putin de 110 de ani de la stabilirea "migratorilor" pe Campia Panoniei, acestia fondeaza un regat condus de un rege crestin, se crestineaza. Apropo, voi cand v-ati crestinat si sub ce conducator?
Acest rege bate primele monezi (la inceputul sec. XI - s-au pastrat cateva). Voi cand ati batut prima moneda?
Salbaticii construiesc cetati, lupta contra tatarilor, participa la cruciade. Voi unde ati fost in acest timp?
Exemplele ar putea continua.
Faptul ca azi sunteti mai multi nu inseamna ca a fost asa intotdeauna.
Tiganii vor fi majoritari in mai putin de 100 de ani.
Băăă alogenule ... Noi suntem
Băăă alogenule ...
Noi suntem aici pe acest pământ de la străbunicii neanderthali și pitecantropi care s-au dat primii jos din copaci. Dovedește că nu-i așa.
Noi avem codru-i care-i frate cu românu'. Când voi luptați în cruciade, noi plecam în păduri în bejenie, ardeam fântânile și otrăveam lanurile de grâu, apoi așteptam dușmanu' la colț sa-i dăm în cap si să-i furăm portofelu'.
Acuma 2000 și ceva de ani am avut primul stat centralizat dac. Nu aveam scris, nu aveam instituții care orice stat le are, nu aveam cod de legi, nu aveam o limbă unitară, dar era stat centralizat orice ar zice alogenii care ne vrea răul.
Când voi ridicați catedrale noi stăteam zid neclintit în fața invadatorilor.
Noi avem singura limbă din lume în care cum se scrie așa și se pronunță.
Avem cuvântul dor care nu are echivalent în nici o limbă din lume.
Avem o mulțime de cuvinte care dovedesc originea noastra dacică și continuitatea neîntreruptă pe acest pământ: caș, kefir, sana, mămăligă, cucuruz, shaorma, ciubuc, bucluc, peșcheș, pălincă.
Noi îl avem pe Napoleon Săvescu care dovedește clar că suntem strămoșii romanilor, japonezilor și al tuturor popoarelor civilizate de pe pamânt.
Iar voi alogenii, împreună cu iezuiții, comisia trilaterală și iudeo-masonii încercați să ne ascundeți adevarata istorie și să ne dezbinați.
Hăăăăiii .... hăi ...
Semneaza: un dac.
Un raspuns
Ca veniti din Asia este indiscutabil, o spun nu doar izvoarele ci si genetica. Ca erati un popor razboinic care traiati din jaf si aveati toata cultura inclusiv cea gastronomica legata de cresterea cailor si asta este un adevar. Ca poporul vostru a ridicat ceva in Transilvania sau oriunde in Europa poate fi adevarat sau fals. Dupa ce au distrus tot ce se putea distruge in cale fie biserici, fie asezari umane, hoardelor invadatoare nu li se cuvine meritul de a fi construit undeva in Europa: robii lor prin sange si lacrimi au construit ce au construit nu stapanii care-i impungeau cu sulita de la spate. Vino si vezi bisericile din creta din Dobrogea, sau martiriconul de la Niculitel inainte de a deschide gura despre crestinism. Pe noi nu trebuia sa ne crestineze nimeni ca eram de o mie de ani crestini cand ati venit voi. Ne crestinase Andrei, n-am avut nevoie s-o faca Stefan sau Arpad. Cam cate biserici si orase a ars poporul tau pana a se converti? Pana a bate voi monezi cu ce faceati schimburi? Cu femei si cu copii? Cu cai si cu lucruri furate? Prietene ai auzit de moneda Koson? Si de ce trebuia sa bat eu moneda cand aveam moneda imperiului din care faceam parte si pe care voi l-ati devastat si l-ati trecut prin foc si spada. Sau n-au auzit de Imperiul Bizantin ci doar de cel Austro-ungar? Si apoi cetatile pe care le-ati construit cu cine le-ati facut voi care nu conosteaţi nici macar roata? Cu serbi romani pusi in jug ca pe vite sau incoronati cu coroane inrosite in foc. Faptul ca peste 100 de ani vom fi o natiune de tigani este meritul nostru, noi n-am trimis evreii la Aushwitz sa-i facem sapun si nici n-am impuscat tiganii asa cum ati facut-o voi. Nu v-am impuscat nici macar pe voi cum ati facut voi cu noi la Moisei, Ip, Trasnea si inca in o suta de locuri. Si apoi crezi ca daca vom fi o natiune de tigani voi veti fi o natiune Autonoma Maghiara? Poate la Szeged, sau la Opusztaser, ca tot acolo v-ati coborat de pe cal cand v-am primit in Europa.
UnClujean iti transmite
Observ o obsesie si o stereotipie a romanilor cand vorbesc despre conflictul interetnic de la Ip si Traznea. Este de condamnat bineinteles acest lucru, dar desi nu apar in manualele de istorie romanesti va dau cateva exemple despre cruzimea romanilor fata de unguri.
-La 14 octombrie 1848 la Sangatin, judetul Sibiu, romanii au macelarit 140 de barbati femei si copii.
-La 24 octombrie 1848, trupe conduse de Petru Dobra au atacat în timpul noptii orasul Zlatna, au dezarmat gărzile maghiare si au omorât câteva sute de civili maghiari pe câmpia din Presaca Ampoiului
-masacrul de la Aiud din 8-9 ianuarie 1849, când românii sub comanda Axente Sever si Simion Prodan, au ucis peste 600 de locuitori ai orasului (alte surse istorice amintesc de cifra de 1000 de maghiari, pt ca romani nu traiau la vremea respectiva in Aiud decat extrem de putini)
-tot in timpul revolutiei de la 1848, romaniii au ucis la Grindeni (Gerendkeresztúr), jud. Mures cca 200 de maghiari
-idem in timpul revolutiei 1848 la Micasasa (Mikeszásza) jud Sibiu, au curatat (ucis) etnic pe toti maghiarii din localitate
-crima de la Zlatna (Zalatna) intrece orice inchipuire, cand romanii au ucis cu bestialitate populatia civila care se retragea din localitate. Cca 700 de maghiari au murit cu o cruzime rar intalnita.
Ca si total, sau rezultat, in timpul revolutiei de la 1848 au fost macelariti cca 3000 de maghiari de catre romani. La Traznea 93 de oameni (87 de romani) au fost ucisi iar la Ip 157 de romani. Cifrele acestea spun multe lucruri. Mai ales pt ipocritii care scriu pe forumuri ca romanul este bland, rabdator, smerit. Nu este treaba mea ca in acest text sa spun o critica despre caracteriticile romanilor, dar cred ca prin intermediul internetului atat la stiri nationale cat si internationale vedem cine conduce statistica criminalitatii europene in multe domenii. Nu veniti ca tiganii, pt ca si aceia sunt cetateni romani.
Acest comentariu il voi posta repetat pt romani. Pt ca crime si epurari etnice din pacate au fost facute de ambele parti.
un comentariu binevenit
Un comentariu binevenit. Ar trebui sa se stie ca in timpul Razboiului Civil din 1848-1849 romanii nu doar au "rezistat eroic in fortareata Muntilor Apuseni", iar in unguri au aruncat cu confetti si petale de trandafir.
As avea cateva completari:
In cazul masacrului de la Zlatna, dintre unguri, a supravietuit un singur copil, care a fost salvat de o romanca care l-a ascuns sub rochie. Acest copil se numea Lukács Béla, si mai tarziu a ajuns ministru al Cailor Ferate Maghiare.
Cateva zeci de civili maghiari au mai fost omorati si la Geoagiu, in judetul Hunedoara (Algyogy).
Un "kvazi raspuns" :) A4_magyar
Pai nu aveau nevoie de beserika di' Piatra , din moment ce detineau de la Deceneu pornire ( continuator -operator 3G- Bure-Pista) statii wireless si de la Sarmi Secsetussa unde dadea on line pe Happy Ortodox Radio aplecarile la pamant pentru a se antrena la lins pulpana turcilor o tzara mai incolo cu fro' 1000 de ani.......Pre post de antena ptr Wireless foloseau renumita Sabie a lui "Daicoviciu" si nu ma intreba de sursele de curent din moment ce s-au gasit atatea cuiburi de veveritze ( semn ca le puneau pe amaratele de animalutze in colivii sa se invarta" si sa produca corentu' necesar ptr fonctzionare) Ete ca functioneaza.
Adevarul este la mijloc
O parte din populatie a plecat peste Dunare si o parte a ramas. Nu aveau cum sa plece toti ,ptr ca era imposibil ,cu atat mai mult cu cat aveau slava domnului unde se retrage, in paduri dese pe care nu apucase sa le taie Verestoi Atilla ,sau zone muntoase ,numai bune de crescut oile mioritice.Ulterior au revenit si cei plecati ,de unde apare legenda ,,descalecatului'' .Cat ar fi de grava amenintarea,omul nu-si paraseste ocina,asa cum a fost si la inundatii ,asa cum este si acum pe viscol si cu casa acoperita de zapada .
Roesler a crapat . Pot sa crape de ciuda si adeptii teoriei lui ,cu atat mai mult cu cat pana si in Gesta Hungarorum e scris negru pe alb ca respectivii nu au calcat pe pamant pustiu .......[Markus]
Adevarul este la mijloc
O parte din populatie a plecat peste Dunare si o parte a ramas. Nu aveau cum sa plece toti ,ptr ca era imposibil ,cu atat mai mult cu cat aveau slava domnului unde se retrage, in paduri dese pe care nu apucase sa le taie Verestoi Atilla ,sau zone muntoase ,numai bune de crescut oile mioritice.Ulterior au revenit si cei plecati ,de unde apare legenda ,,descalecatului'' .Cat ar fi de grava amenintarea,omul nu-si paraseste ocina,asa cum a fost si la inundatii ,asa cum este si acum pe viscol si cu casa acoperita de zapada .
Roesler a crapat . Pot sa crape de ciuda si adeptii teoriei lui ,cu atat mai mult cu cat pana si in Gesta Hungarorum e scris negru pe alb ca respectivii nu au calcat pe pamant pustiu .......[Markus]
P. Merit
Maghiari, avem nevoie de voi - www.numacalca.ro - Meritocratia pentru TERRA !
stilul lui Cristoiu
Nici macar dezgust nu imi provocati , scribi fara talent la comanda unui nevertebrat ca Cristoiu .
Imi sunteti indiferenti .
romanizare
ce nu spun istoricii romani din cauza impotentei intelectuale e ca procesul de romanizare a teritoriilor nord-dunarene a continuat si dupa retragerea aureliana...toate izvoarele antice confirma zecile si sutele de mii de sclavi romani(vorbitori de latina) pe care migratorii(intai gotii si apoi hunii,avarii si toti care s-au perindat pe aici) i-au adus in nordul Dunarii
asa se explica intinderea populatiei latinofone in nordul Dunarii inclusiv in zone unde legionarii romani nici n-au pus piciorul
acesti latinofoni vor fi numiti dupa anul 800 vlahi...iar dupa 1700 romani
OLTENIA,PUTERNIC ROMANIZATA
as face o mica erata la harta pe care o publicati.nu stiu de ce sint omise castrele romane de la cioroiul nou,desa-ratiaria sau bistret(unde au existat chiar doua,de pamint si de piatra),castrul de la racari,ca sa le enumar doar pe cele din dolj.nu inteleg de ce nu apar pe harta dumneavoastra podurile romane peste dunare sucidava-oescus,grojdibodu(olt)-vadin(bulgaria)sau celebrul pod al lui apolodor de la drobeta.faptul ca numai in aceasta parte de sud a olteniei existau aceste constructii precum si numeroasele vaduri prin care dunarea putea fi trecuta calare(vezi vadul cumanilor-mehedinti)arata faptul ca cel putin oltenia a avut puternice legaturi cu imperiul,legaturi directe ,atestate arheologic.cu siguranta stim ca pina in jurul anului 460 cetatea de la sucidava a rezistat navalirior barbare si putem vorbi aici cam de o jumatate de secol de romanizare documentata.
existenta capetelor de pod enumerate mai sus fac putin probabila intreruperea brusca si dramatica a oricaror legaturi cu imperiul
sa nu uitam ca pina la aparitia statelor moderne,dunarea ca si marile cursuri de apa au fost cele care au unit populatii si nicidecum nu au reprezentat granite.pina in anii comunismului mi-aduc aminte ca batrinii de pe la rast sau carna strigau peste dunare la ,,cuscrii"sa vada ce le mai fac neamurile din sud.
in concluzie,privind numai in particular,la oltenia,refuz sa cred ca nu exista continuitate.priviti si adn-ul oltenilor:brahicefalia,faptul ca sint musculosi si indesati si bruneti...nu e datorita corcirii cu tiganii (care oricum nu a avut loc decit tirziu,aproape de zilele noastre)ci se datoreaza elementului mediteranean.ei bine da,probabil este vorba de ceva din sudul peninsulei italice.si mai ales,cred ca aceasta provincie cu siguranta nu a avut discontinuitate a elementului romanic.chiar daca uneori a pilpiit,chiar daca satul vecin era unul peceneg romanitatea cu siguranta nu s-a stins la nordul dunarii.
Migraţia ...
... o dispută naţionalistă şi-n rest nimic. La urma urmei nu-i important cine a plecat sau cine a venit de unde, important pentru români să fie a lor, restul n-a avut, nu are şi nu va avea valoare niciodată ...
Propaganda
Roesler era unealta de propaganda a Austro-Ungariei impotriva romanilor din Transilvania. Acolo unde populatia romana era majoritara .
Propaganda este cea mai eficienta arma.
Raspuns
Haideti sa nu ne comportam ca si jurnalistii de la Haznaua 3, adica, daca nu este de acord cu opozitia este basist, vandut si asa mai departe.
Nu, cred ca Roesler nu dorea neaparat sa jigneasca pe nimeni, mai ales ca in timpul lui Austro-Ungaria era mult peste Romania si nimic nu trada faptul ca mai devreme sau mai carand se vor destrama.
Totusi, cred ca pe fond are ceva dreptate, in sensul ca e posibil ca o parte din populatia romanizata din Balcani sa se fi retras in nordul Dunarii si aceasta nu e nimic rau, chiar de s-ar fi intamplat acest lucru.
Un singur lucru este foarte clar: vlahii au fost o samanta de oameni foarte prolifici in sensul de a avea familii numeroase, de regula muncitori si legati mai mult de agricultura si constienti de originea lor romana.
Mai mult, cred ca au avut o putere de adaptare si o vigoare care a reusit sa triumfe in contra unor semintii mult mai puternice, adica a ungurilor, slavilor, migratorilor din Asia.
Ar trebui sa ne simtim mandrii de stramosii nostrii, indiferent cand si cum au trecut Dunarea.
Raspuns
Haideti sa nu ne comportam ca si jurnalistii de la Haznaua 3, adica, daca nu este de acord cu opozitia este basist, vandut si asa mai departe.
Nu, cred ca Roesler nu dorea neaparat sa jigneasca pe nimeni, mai ales ca in timpul lui Austro-Ungaria era mult peste Romania si nimic nu trada faptul ca mai devreme sau mai carand se vor destrama.
Totusi, cred ca pe fond are ceva dreptate, in sensul ca e posibil ca o parte din populatia romanizata din Balcani sa se fi retras in nordul Dunarii si aceasta nu e nimic rau, chiar de s-ar fi intamplat acest lucru.
Un singur lucru este foarte clar: vlahii au fost o samanta de oameni foarte prolifici in sensul de a avea familii numeroase, de regula muncitori si legati mai mult de agricultura si constienti de originea lor romana.
Mai mult, cred ca au avut o putere de adaptare si o vigoare care a reusit sa triumfe in contra unor semintii mult mai puternice, adica a ungurilor, slavilor, migratorilor din Asia.
Ar trebui sa ne simtim mandrii de stramosii nostrii, indiferent cand si cum au trecut Dunarea.
Iorga, altfel...
"Chiar bogații când fugeau din Dacia, încp nu o părăseau fără gândul de a se întoarce, căci greu se dezlipește omul de ceea ce a agonisit, dovadă mulțimea de comori îngropate, găsite pe pământul vechii Dacii!" (Iorga)
Nu mai zi, bre!
Io daco-roman bogat si supravietuitor al jenocidului traianesc, gandesc o leaca altfel, decit matale, historicul cu fantesia bogata: imi iau averea si o tulesc impreuna cu administratia si armata romana la sud de Dunare, unde stiu ca Imperiul Roman ma va putea apara, ca agoniseala mea si familia sunt in siguranta, nu ca in zonele parasite de toti ( la nord de Dunare), si care au ajuns de izbeliste, de prada, si pe mina populatiilor migratoare timp de sute de ani. Care, intre noi fi vorba, nea Iorgu, nu prea aratau respect vis a vis de civilisatia romana, de concobinajul cu ganduri si resultate maretze, nici de fata de agoniseala altora si care erau in permananta in cautarea unor noi surse de sclavi, de imbogatire. Si care sigur nu aratau respect fata de dorinta mea patriotica de a zamisli zi si noapte bazele unei viitoare natii.
Apai, comorile ale, nea Iorgu, puteau fi ingropate timp de secole de a randu' si de noii stapini ale acelor tinuturi, popoarele migratoare, nu? Stim sigur, amindoi, ca Roma le platea tribut, asadar acele comori puteau lejer proveni si din interiorul Imperiului, nu? Ca banu' circula, nene, si n-are miros..., asa-i?
Bai baiete, dupa cum ai scris, mirosi a prost
Iata o lista de cuvinte a unuia care se crede mai destept decat N.Iorga (culmea are şi un dialog imaginar cu el, deşi el a murit acum 70 de ani) : încp, Io în loc de Eu, jenocid, o leaca, virgula înainte de "şi", fi în loc de fie, Iorgu în loc de Iorga, civilisatia in loc de civilizaţie, maretze în loc de măreţe.
Iar în legătură cu partea ştiinţifică, poate ai remarcat ca disputa se dadea acum un secol. Între timp, s-au publicat multe volume ce argumentează temeinic continuitatea la nord de Dunăre. Nu neaga nimeni astăzi că o administraţia romană, armata şi o parte a populaţiei (bogătaşii la care te raportezi tu) s-a retras la sud de Dunăre.
Padureanu'
Banu circula si n-are miros intradevar... dar ce venetic migrator got, cuman, peceneg, gepid, avar ar avea motive sa-si ingroape comoara(indiferent de ce natura) in Transilvania cand el se simtea in siguranta, adica deci neamenintat de Roma sau Bizant...iar incazul in care de la nord-est veneau alti venetici din urma sa-i alunge mai spre Vest, pt; ce si-ar fi ingropat comorile adunate, in loc sa si le fi luat cu el insusi, caci cine stie cand si cum ar avea nevoie de o mita sa-i dea cuiva, caci doar se ducea mai departe spre necunnoscut...
continuitate
roesler e unul din sustinatorii austroungarilor pt a justifica colonizarea transilvaniei ca paminturile erau libere si ca locuitorii plecasera odata cu retaragerea aureliana. nu cred ca vechi locuitori ai Daciei si-ar fi parasit gospodariile pt o imaginara prosperitate pe meleaguri straine. numai daca facem o comparatie cu dragostea de pamint a taranilor de azi ne dan seama cit de falsa e aceasta teorie a parasirii in masa a bastinasilor dacogeti apaminturilor stramosesti. inca ceva uitativa la udmr cu cita cerbicie propaga si azi teoria lui roesler si veti vedea falsitatea .
NOI INCA SUNTEM AICI
mare problema . toti sunt disperati NOI INCA SUNTEM AICI !!!! si ei sunt VENETICI .
Exact cum spui matale'
Apa trece ................bolovanii raman.
istorie si propaganda
Iata efectul istoriei romanilor predata in scolile Romaniei:
- romani pur-sange ajung sa ii declare pe ungurii din Ardeal drept venetici si sa le ceara sa plece la Budapesta
Aceasta disputa privind continuitatea daco-romana la nord de Dunare NU a fost pornita de Roesler, ci de Scoala Ardeleana, care cauta argumente istorice pentru afirmarea drepturilor nationale ale romanilor ardeleni asupriti de monarhia austro-ungara.
In scopul sau nobil Scoala Ardeleana a recurs la exagerari, la fenomenul de latinizare a limbii romane (prin scoaterea slavismelor din ea si inlocuirea lor cu niste cuvinte importate din italiana si franceza de sari de pe scaun cand le auzi) etc.
Sunt roman si am prieteni maghiari. Exista casatorii mixte romano-maghiare in Ardeal.
Deci se poate trai in pace si fara vrajba pe niste teme pe care istoricii le dezbat.
istorie si propaganda
Iata efectul istoriei romanilor predata in scolile Romaniei:
- romani pur-sange ajung sa ii declare pe ungurii din Ardeal drept venetici si sa le ceara sa plece la Budapesta
Aceasta disputa privind continuitatea daco-romana la nord de Dunare NU a fost pornita de Roesler, ci de Scoala Ardeleana, care cauta argumente istorice pentru afirmarea drepturilor nationale ale romanilor ardeleni asupriti de monarhia austro-ungara.
In scopul sau nobil Scoala Ardeleana a recurs la exagerari, la fenomenul de latinizare a limbii romane (prin scoaterea slavismelor din ea si inlocuirea lor cu niste cuvinte importate din italiana si franceza de sari de pe scaun cand le auzi) etc.
Sunt roman si am prieteni maghiari. Exista casatorii mixte romano-maghiare in Ardeal.
Deci se poate trai in pace si fara vrajba pe niste teme pe care istoricii le dezbat.
Adevar graita-i(A4_magyar)
Cred ca toat acest "zbucium" ar disparea subit in clipa in care ka-kalitatea vietzi ar fi cea a traiului decent de dincolo de Raul (Lajta) Leitha -AU. cu un venit mediu de 1000 euro /kapita si o economie in regula nu ar fi probleme.........cum insa e saracie - mismanagement-incultura asemenea teme sant deosebit de bune pentru a "peskui" in ape tulburi si tot istoria ( chiar cea recenta) ne spune ca se poate peskui frumos. Iliescu si TGM e un bun exemplu pentru inceputurile "democratice" ale noi "Romani.
Publică un comentariu nou