Zoom
Marius Diaconescu
Zoom
Cronicarul otoman Kiatip Celebi: „Duşmanul a fost învins“
„În cronica Netige‑üt‑tevarih este scris că în apropiere de podul Călugăreni se află un loc mlăştinos şi păduros. O dată cu sosirea în acel loc, ivindu‑se un alai al duşmanilor, au început să se lupte, aşezând tunuri şi puşti, care la intrarea în pădure au pricinuit oştirii o zăpăceală totală. În acest timp, Satârgi Mehmed paşa şi Hüssein paşa şi Aias Paşaoglu Mustafa paşa şi oastea siriacă şi o ceată de ieniceri, trecând podul, i‑au întâmpinat pe duşmani. De dimineaţă şi până la rugăciunea de chindie s‑a dat o luptă crâncenă. Luându‑se douăsprezece tunuri ale duşmanului, au câştigat victoria şi duşmanul a fost învins. Dar locul acela fiind mlăştinos şi păduros, paşa mai sus pomenit, pe când fugea, a fost rănit, iar beilerbeiul de Sivas, Halidar paşa, şi Aias Paşaoglu şi Hüssein paşa, viceguvernatorul de Nicopole, şi‑au găsit moartea de martiri, înfundându‑se în mlaştini. Însuşi serdarul Sinan paşa, împotmolindu‑se într‑o mlaştină, a căzut de pe calul său. Rămânând pe jos, când se ridica, când se aşeza. Atunci unul dintre vitejii Rumeliei, numit Deli Hassan, un viteaz puternic, luându‑l în spate, l‑a scos din mlaştină.“ (Relatarea cronicarului otoman Kiatip Celebi în Cronici turceşti, II, p. 40–41 apud Bogdan Murgescu (coord.), Istoria României în texte, Editura Corint, Bucureşti, 2001, p.146‑147)Istoricul Marius Diaconescu răspunde la întrebarea: A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni?
Dacă este văzută ca o bătălie, Mihai Viteazul a câştigat la Călugăreni pentru că acolo a fost o ambuscadă. În schimb, dacă această luptă este privită în ansamblu campaniei turceşti, atunci a pierdut.
Mihai a ales Călugărenii ca loc de bătălie pentru că era o zonă mlăştinoasă, a optat pentru acest teren deoarece putea să blocheze uşor flancurile armatei otomane şi pe moment i‑a oprit. Din aceste considerente, victorie este mult spus, pentru că nu orice ambuscadă este o victorie într‑un război, poate fi doar un moment în evoluţia acelui război.
Într‑adevăr, Sinan Paşa a căzut de pe cal rupându‑şi ultimii doi dinţi, dar cert este că, pe când s‑a ridicat înapoi în şa, nu mai era nici urmă de Mihai Viteazul pe câmpul de luptă. El s‑a retras către Valea Prahovei pentru că Bucureştiul a fost ocupat imediat de către turci, la fel ca şi Târgovişte. Mai mult decât atât, turcii i‑au pus pe dulgherii veniţi o dată cu armata să fortifice cele două oraşe, pentru a nu mai cădea pe mâna ghiaurilor.
Domnitorul Ţării Româneşti a stat mai bine de o lună ascuns în munţi, până ce Sigismund Báthory, principele Transilvaniei şi stăpânul său, a venit cu oastea transilvăneană. Dacă iniţial au ocupat uşor principalele oraşe din Ţara Românească, otomanii s‑au retras înspre Giurgiu văzând că se apropie oastea transilvăneană în care era inclusă şi ceea ce mai rămăsese din armata lui Mihai. Din Moldova, Razvan Vodă s‑a alăturat şi el oastei condusă de Sigismund Báthory. Nu au fost lupte nici la Târgovişte, nici la Bucureşti, turcii au lăsat şantierele pe jumătate terminate, şi au plecat către Giugiu. Marea bătălie din acel război, din 1595, a fost la Giurgiu nu la Călugăreni. Acolo a fost confruntarea cea mare, pentru că otomanii stăpâneau cetatea, iar creştinii vroiau să o ocupe pentru a o folosi ca pe un cap de pod în viitoarele campanii antiotomane.
Impactul major asupra mentalităţii turceşti a fost atunci, la Giurgiu. Aici au avut loc faptele de vitejie ale lui Mihai Viteazul, dar marele comandant al oastei creştine era Principele Transilvaniei. Efectul moral al înfrângerii de la Giurgiu a fost devastator pentru turci. Otomanii erau învăţaţi, de vreo 200 de ani, doar să câştige să ia prada şi să plece mai departe în cuceririle lor, în schimb aici au trebuit să se retragă.
Mihai Viteazul şi Bălcescu
Mihai Viteazul a fost descoperit de N. Bălcescu în perioada paşoptistă. Atunci idealul tinerei generaţii era crearea unei Ţări Româneşti libere, nesupuse turcilor şi care să se îndrepte spre Europa. Pe de o parte ne încadrăm în curentul european revoluţionar, dar aveam şi un specific. Tot mai mulţi copii din Ţara Românească învăţau de vreo 20 de ani prin Europa, ei vin cu visele, cu idealurile celor de acolo şi vor să schimbe ţara, ajung chiar să planifice acest lucru prin acele conjuraţii şi organizaţii franc‑masonice.
Oameni care în viaţa publică erau „duşmani“, în substrat, sunt amici pentru că au acelaşi scop comun: modernizarea ţării. În acel moment aveau nevoie de mituri, nu numai românii, în general toată lumea are nevoie de eroi şi printre eroii atunci descoperiţi a fost şi Mihai Viteazul.
După cartea scrisă de Bălcescu (Istoria românilor supt Mihai Vodă Viteazul, n.r.), mulţi ani Mihai Viteazul nu a mai fost băgat în seamă, a fost uitat, autorii de manuale nu l‑au mai folosit. Adevăratul moment în care Mihai intră în „tiparniţa istoriografică“ este unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Abia după realizarea Unirii se creează mitul lui Mihai Viteazul care a fost aşezat primul în „pantheonul românesc“ în defavoarea lui Ştefan cel Mare sau a lui Avram Iancu.
Noi românii, încă ne mai temem că România va fi dezmembrată. Această teamă cultivată, l-a întipărit în mentalul colectiv pe Mihai ca fiind primul român care a stăpânit peste cele trei ţări româneşti, însă nu este şi primul care a făcut Unirea.
Aceasta a fost făcută, în 1595, de Sigismund Báthory, pentru că impunându‑le cele două tratate lui Mihai Viteazul şi lui Ştefan Răzvan, practic a devenit principele celor trei Principate, titlu recunoscut pe plan internaţional, ceea ce lui Mihai nu i‑a fost recunoscut.
Mai citeşte:
A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni?
Bătălia de la Călugăreni: O confruntare care nu a decis nimic
Bătălia de la Călugăreni: Mihai a obţinut o victorie morală
Bătălia de la Călugăreni: O victorie supraevaluată de istorici
ddsddd
nu gasesti vitejiile si sa nu fie prea mult
Batalia a fost chiar la Calugareni, si a fost castigata
Nu Nicolae Balcescu a fost cel care l-a "descoperit" pe Mihai Viteazu. Batalia este descrisa de Letopisetul Cantacuzinesc: "Atunci Mihai-vodă văzând atâta hărborie mare, el încă îşi strânse toţi boiarii
şi toţi căpitanii, şi ieşiră întru întâmpinarea lor de faţă. Şi aciişi Mihaivodă, cu mâna lui, tăie pre Caraiman-paşa şi înfrânseră pre turci înapoi. Iar boiarii şi căpitanii, pre capete, năvăliră asupra turcilor, de-i tăia şi-i îneca în tină. Deci cu câtă hvală venea Sinan-paşa la acel război, mai
cu multă ruşine să întoarse. Şi luo Mihai-vodă toate tunurile înapoi şi multe steaguri turceşti.
Iar când fu preste noapte, Mihai-vodă făcu sfat cu boiarii, cum ajutoriul nu mai vine de la Batâr, şi fiind Mihai-vodă cu puţinea oaste, nu vor putea sta împotriva turcilor, că era foarte mulţi; ci socotiră cum vor face să să poată lupta cu atâţea vrăjmaşi. Ci să déderă înapoi, pre apa Dâmboviţii în sus la sat la Stoeneşti, aşteptând de la Batâr să le vie ajutoriul."
Deci se vede ca a fost victoria lui Mihai Viteazu. Practic ungurii n-au respectat intelegerea cu Mihai, si n-au trimis armata cu care trebuiau sa se lupte impotriva turcilor. Mai mult, Mihai Viteazu este cu atat mai merituos, cu cat a intrat in lupta cu efectivul incomplet, riscandu-si viata. Si, inainte de aceasta batalie, a castigat mai multe lupte cu turcii, atacand si obtinand victorii impotriva lor, in sudul Dunarii, pe teritoriu otoman. Intr-adevar, Mihai Viteazu a avut un asediu nereusit asupra Giurgiului, dar asta impreuna ca armata maghiara, impreuna responsabili. Si acest asediu a fost inainte de batalia incriminata de dvs.
Alt citat, care arata ca batalia a fost la Calugareni: "Şi-şi puseră tabăra la sat la Călugăreni. Iar Mihai-vodă deaca văzu că i se zăboveşte ajutoriul, el îşi strânse oastea câtă avu şi pripi
de să loviră cu turcii de faţă, în apa Neajlovului, în vadul Călugărenilor. Şi fu război foarte mare la avgust 13 deni, de dimineaţa pân-în seară; şi mult sânge se vărsă, cât şi
apa era amestecată cu sânge. Atuncea Sinan-paşa, văzând că nu-i sporeşte, înturnatu-s-au cu ruşine".
Daca mai il citim si pe Miron Costin care spune la fel, "Şi au fostŭ războiul cu mare vărsare de sînge şi după cîtăva luptă, au înfrîntŭ Mihai-vodă oastea lui Sinan-paşea, cît si el singur paşea, să nu fie aflat îndemînă o luntre mică, cu care au scăpat peste Dunăre, ar hi cădzut la prinsoare. Şi aşè s-au curăţit Ţara Muntenească de turci într-acéia dată cu osîrdia lui Mihai-vodă, însă avea şi oaste némţască cu sine de la Batorŭ Jigmontŭ.". Desigur, Miron Costin spune de Giurgiu in cronica lui, dar el descrie bataliile lui Mihai Viteazu mai pe scurt. De baza a fost luat de istorici locul bataliei semnalat de cronicile muntene. Nu cred ca fratii Buzesti, boieri si cronicari, nu stiau unde au dat batalia! In plus, cu atat mai obiectiva este aprecierea lui Miron Costin, cu cat era adeptul (si inrudit chiar) Movilestilor, dusmani ai lui Mihai Viteazu. Si, nu pot sa ma abtin a nu cita din marele istoric Alexandru Xenopol, acea cronica dedicata Majestatii Sale Regele Romaniei, Carol I. "Stiura bine crestinii a se lupta pentru a zdrobi o atare multime". "Cavaleria toata fu batuta si imprastiata", "Insa ceea ce ii scapa pe turci de o infrangere completa fu supravietuirea neasteptata a lui Hamza", plecat in Ungaria. Mihai-voda "se opreste la Calugareni, unde geniala lui privire descopera de indata locul potrivit". De asemenea, armata turca avea o suta de mii de oameni, asa analizeaza Alexandru Xenopol. Iar oastea lui Mihai avea 16000 de oameni, efectiv incomplet. Batalia insa a castigat-o. Ar merita citita acea pagina de istorie dedicata regelui Carol I. Nu cred ca ar fi indraznit Xenopol sa-l dezinformeze sau sa-l minta pe regele Romaniei! Poate se vor lua in calcul si aceste argumente existente nu doar la Balcescu, ci la mai multi istorici, si la vechii cronicari...
!!!
da,a fost la Calugareni.Chiar numele comunei invecinate Adunatii-Copaceni,demonstreaza intr-un fel asta.Pe vremea aceea se numea doar Copaceni(aceasi cu Copaceni de astazi),in fine den. de Copaceni vine de la ''copaci''Codrii Vlasiei(zona Comanei)....Iar Mihai Viteazul a cerut armatei sa se adune langa ''podul de la Copaceni''peste Arges....si de aici a ramas numele de ''adunatii(de la)copaceni''.Chiar Bratianu martusiste asta in una din cartile sale......Plus ca in zona sunt multe ''legende''transmise din generatie-n generatie,cum ca Mihai ar fi taiat unii(din fata,resp.) copaci din zona Calugareni,de intalimea oamenilor,pt a-i infricosa pe turci din la departare
istorie
Daca nu te legai draga autorule de inaintasi nu-i asa nu deveneai cunoscut; dar in lumea cui? Cum poti sa fii de las?
Aoleo, tipule cu "branza" - egyél sajtot!
Noua generatie de istorici se pare ca se conformeaza cat se poate dupa regula obiectivitatii. Ei nu mai sunt sovini, nu generaza mituri noi si vechi. insa majoritatea cititorilor este de moda veche, nationalist revansard.
In majoritatea comentariilor se uita ca autorul articolului a aratat ca campania antiotomana era o alinata multiculturala, multietnica (=crestina), adesori condusa de transilvaneni (unguri) care la acel moment reprezentau o forta mai puternica. Se uita ca alianta dintre Mihai, Bathory si voievodul moldovean avea si alte surse decat cele turcesi (=subiective). Se trece din vedere si o alta mentiune pe acest site, ca linia principala de front, precum fortele elite turcesi erau desfasurate pe teritoriul Ungariei de astazi, in Muntenia veneau doar cele auxiliare. Se conchide de aici, ca nu romanii au fost cei care au aparat pe unguri: Mircea si Alexandru Cel Bun plateau deja bir turcilor, Moldova si Muntenia au devenit pasalic, Transilvania - desi platea impozit si ea - si-a pastrat independenta. Linia de front a inghetat pentu doua secole in mijlocul Ungariei de azi: partea de est era ocupata de turci, cea de nord si vest de Habsburgi.
In fine: faptele sunt fapte. Ele reprezinta o sursa de intelepciune, dar n-ar trebui sa alimenteze revensardismul. Europa de est era (este si astazi) o periferie. Nu stim ce s-ar fi intamplat, unde ne-am fi ajuns fara povara turceasca, si apusenii fara descoperirea Americii. Ungaria lui Mathias nu era mai prejos de Anglia timpurilor sale.
Tactica si strategie
Se confunda prea usor tactica si strategia. O "batalie" este doar un episod dintr-un fenomen mult mai larg numit "razboi". Se poate câstiga o batalie, însa sa se piarda un razboi. Se poate însa pierde o batalie si, totusi, razboiul sa fie câstigat. Multi istorici, oameni de birou, par sa nu înteleaga acest lucru elementar. Intrebarea nu este asadar : a fost sau nu câstigata batalia de la Calugareni ? Ci mai degraba cine a trecut, la sfârsitul campaniei din 1595, Dunarea înot ?
Nota 10 pentru cine îmi da un raspuns corect. Daca este un istoric, primeste chiar nota 11, pentru încurajare.
Bathory Mihaly
pe vremea aceea Mihai Viteazul lupta alaturi de Liga Sfanta a lui Rudolf II(un fel de NATO de azi) impotriva politicii expansioniste a imperiului turcesc(un fel de Rusia de azi)
atat documentele apusene cat si cele turcesti creaza personalitatea magnifica a voevodului si nu lasa nici un loc de indoiala asupra victoriei lui Mihai Viteazul
ar fi suficient sa citati sursele contemporane...
a lovi in victoria lui Mihai de acum cateva secole inseamna sa faceti jocul actualului imperiu de la rasarit cu o politica expansionista care e Rusia si sa minimalizati in acelasi timp relatia excelenta pe care Mihai Viteazul o avea cu Apusul catolic(transpus in politica de azi e o lovitura subtila data aliantei noastre cu NATO)
practic dam si astazi aceleasi lupte ca si Mihai Viteazul
uniti cu Apusul incercam sa facem fata agresiunii barbare a rasaritului
acum ca si atunci vom invinge
Nu blamaţi o discuţie decentă cu caracter istoric
Locul unde a avut loc lupta decisivă dintre turcii conduşi de Sinan Paşa şi oastea românească condusă de Mihai Viteazu este important deoarece el dovedeşte cauza pentru care turcii s-au retras peste Dunăre. Ei nu aveau motive să treacă fluviul având în vedere că Giurgiu era o raia turcească.Tocmai înfrângerea i-a determinat să se retragă dincolo.Dacă lupta s-ar fi dat la Călugăreni, turcii aveau posibilitatea să se regrupeze. Distanţa dintre Călugăreni şi Giurgiu este de aprox. 30 Km. Ienicerii şi spahii turci ar fi trebuit să parcurgă cei 30 km.în aprox. 24-48 de ore ţinând cont că erau obosiţi ca urmare a hărţuirii prin ambuscadele făcute de oastea lui Mihai Viteazu. După ce i-au văzut pe turci trecuţi dincolo peste Dunăre atunci Mihai Viteazu s-a retras ca să nu se expună represaliilor turceşti. Dacă turcii s-ar fi retras peste fluviu, Mihai Viteazu nu ar fi avut motive să fugă în munţi.Concluzia este clară. Pericolul turcesc era prea mare. În ceea ce priveşte coaliţia armatelor sub comanda lui Sigismund Bathory singurele izvoare sunt arhivele turceşti. În ceea ce privesc comentariile de până acum, apreciez că sunt subiective. Se amestecă situaţia precară a populaţiei şi a nemulţumirilor provocate de măsurile radicale cu lupa de la Călugăreni.. Ce are s...a cu prefectura.
Marea bătălie din 1595 a fost la Giurgiu, nu la Călugăreni
Vedeti din aceasta cauza este slaba Romania din punct de vedere economic,politic,etc, pentru ca totul se bazeaza pe minciuni,mistificari.Demolati toate statuile lui Mihai Viteazul.Din articol se vede cat de viteaz(????????) a fost acest oltean!!!!!!!!!!!!!
Traiasca Transilvania independenta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ionescu
Mai citeste odata articolul. Se pare ca ai o pana de gandire. Iar Ardealul e romanesc si asa va fi. Daca nu-ti convine, drum bun! N-o sa ne fie dor de tine...."viteazule".
Nu va mai saturati
sa aruncati cu noroi in acest popor amarit...Sa stergeti tot ce ar putea fi onoare si vitejie.
Nu stiu exact ce vreti voi sa demonstrati, ce "adevar" istoric vreti sa scoateti voi la lumina cu oastea "transilvana"...Realitatea este ca daca nu erau romanii de la sud si de la est + sarbii la sud est, intrau turcii ca prin brinza prin unguri si adio oaste transilvana si maghiara si etc. Doar ca valahii au rezistat cit au putut iar cei din nord si vest s-au dezvoltat cit au putut si apoi faceau pe cei tari. Dar istoria le-a dat lectii pt ca Transilvania tot in Romania este si asa va fi mereu!!!!!!!!
Dar voi, asa zisii istorici, sinteti niste nesimtiti din cale afara si ar trebui sa va luati cetatenia maghiara sau turca, ce mai cautati voi in Romania ?
pentru nu va mai saturati
pentru nu va mai saturati esti un mare ignorant sarbii au aparat europa si ungurii romanii erau mai la est
Nedumerire.
"Aceasta a fost făcută, în 1595, de Sigismund Báthory, pentru că impunându‑le cele două tratate lui Mihai Viteazul şi lui Ştefan Răzvan, practic a devenit principele celor trei Principate, titlu recunoscut pe plan internaţional, ceea ce lui Mihai nu i‑a fost recunoscut." Daca mergem pe principiul acesta n-ar trebui sa fie Sultanul cel care "a realizat" aceasta unire?Spun asta pt ca ambii domnitori erau supusi sultanului de vreo 100 si ceva de ani.As dori dori un raspuns daca se poate
Nedumerire.
"Aceasta a fost făcută, în 1595, de Sigismund Báthory, pentru că impunându‑le cele două tratate lui Mihai Viteazul şi lui Ştefan Răzvan, practic a devenit principele celor trei Principate, titlu recunoscut pe plan internaţional, ceea ce lui Mihai nu i‑a fost recunoscut." Daca mergem pe principiul acesta n-ar trebui sa fie Sultanul cel care "a realizat" aceasta unire?Spun asta pt ca ambii domnitori erau supusi sultanului de vreo 100 si ceva de ani.As dori dori un raspuns daca se poate
érdekes
Interesant articol, érdekes!
Publică un comentariu nou