Japonia - un miracol, de la nimic la o putere internaţională

Autor: Raisa Dobrescu, student Facultatea de Istorie | 31661 vizualizări

Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm. Deşi această ţară ocupă mai puţin de a treia sută parte din suprafaţa uscatului, totuşi deţine o şesime din puterea economică mondială. Economia Japoniei este susţinută în toate domeniile de la informatică până la turism.

Ca actor de primă marime pe scena mondială, absenţa acestei ţări de la orice forum internaţional ar fi de neconceput.

Japonia este o un stat interesant de studiat pentru că este un miracol pe scena evoluţiei relaţiilor internaţionale. Ce inseamnă ideea de putere în  concepţia japoneză şi  ce teorii stau la baza acestui concept? 

Ce factori au influenţat dezvoltarea Japoniei? De ce Japonia este considerată la ora actuală o mare putere? Ce rol politic are pe scena internaţională? În ce masură Japonia va influenţa relaţiile internaţionale în viitor? Toate aceste întrebări sunt justificate în contextul în care scena relaţiilor internaţionale este intr-o continuă schimbare.

 Istoria acestui stat este bogată şi este interesant de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un asemenea rang de mare putere. Totuşi trebuie reţinut că în cel de-al doilea război mondial a suferit pierderi inestimabile, iar consecinţele au fost pe termen lung. Dintre toate ţările de pe planetă, Japonia a fost cea mai aproape de anihilare. Este singura naţiune care a suportat vreodată un atac nuclear.

Sosirea Japoniei în arena mondială a fost spectaculoasă. De la un tărâm îndepărtat, obscur şi exotic de acum 150 de ani , ea a devenit rapid un rival de primă mână pentru puterile imperialiste, o ameninţare militară pentru ordinea mondială, şi apoi, după depăşirea crizei, o supraputere economică.

Totuşi succesele Japoniei se datorează atât circumstanţelor cât şi răspunsul dat de ea acestora, deseori bazat pe valori şi practici adânc inrădăcinate.

 

Incursiune în istorie

            Pentru a afla care este ideea generală de putere pe care a dezvoltat-o Japonia trebuie făcută o scurtă incursiune în istoria acestui stat. De astfel merită şi încercarea de a descoperi evenimentele care au o influenţă asupra aceste dezvoltări de putere pe plan local şi internaţional.

            Pe de altă parte, sunt interesant de stabilit factorii care au determinat această ascensiune a Japoniei până la transformarea ei în putere mondială. Acest fapt face din Japonia un stat de luat in seamă ca opinie şi factor politic internaţional.

            Deşi îi respectă realizările economice mobilizatoare, majoritatea asiaticilor nu i-au iertat incă Japoniei comportamentul din teritoriile dinaintea si din timpul razboiului. Nu toate imaginile au fost , însă negative. Printre occidentali, la începutul secolului XX , Japonia era respectată pentru victoriile militare asupra Chinei şi Rusiei şi era considerată un aliat de către unele puteri. După înfrângerea în al doilea război mondial a fost admirată pentru felul în care şi-a asumat şi îndeplinit sarcina de reconstrucţie a naţiunii. “Miracolul economic” care a urmat curând a devenit obiect de analiză şi imitatorii au cautat cheia succesului în sistemul educaţional, în organizarea politică, dar mai ales în practicile manageriale. Multe naţiuni asiatice încearcă să-şi modeleze economiile naţionale după cea japoneză, în ciuda unor neajunsuri.

            Deşi în anii 1900 Japonia a pierdut ceva din prestanţă, este clar că actuala imagine predominantă a ţării şi impactul său asupra lumii sunt în principal de natură economică. Concentrarea Japoniei asupra creşterii economice pe socoteala ignorării calităţii vieţii şi altor aspecte, a fost una dintre criticile majore care i-au fost aduse.

            Pentru a înţelege cum a ajuns să fie o superputere economică nu este de ajuns să examinăm numai dezvoltarea economică. Efortul postbelic al Japoniei de a obţine supremaţia economică nu poate fi separat de cel antebelic de a căpăta supremaţia imperialistă a ţării sau chiar de marile ambiţii din secolul al VII-lea de a fi considerată în mod hotărât o naţiune civilizată. Este necesar să fie luat în calcul progresul naţiunii sub cele mai largi aspecte. În secolul al XVIII-lea, Japonia se putea lăuda cu oraşul cel mai mare din lume şi populaţia cea mai afalbetizată.

            Astfel că pentru înţelegerea acestui statut de superputere pe care Japonia şi l-a câştigat trebuie să înţelegem evoluţia istorică pe care a parcurs-o acest stat.

 

            Ideologia japoneză

            În spatele acestui expansionism se află un set de ideologii, utile pentru a justifica această dezvoltare a Japoniei. Printre cele mai răspândite ideologii se aflau conceptul de împărat absolut şi divin şi ideea unei Japonii care ocupă şi controlează Asia pentru a o elibera - o idee specific japoneză de imperialism antiiperialist.

            Unul dintre evenimentele care au marcat începutul puterii Japoniei a fost interceptarea şi distrugerea flotei ruse in Strâmtoarea Tsushima de către vasele japoneze aflate sub comanda amiralului Togo Heihachiro (1838 – 1934).  Această victorie decisivă a pus Japonia într-o poziţie de forţă atunci când a cerut în secret preşedintelui Theodore Roosevelt să medieze conflictul. Un conflict pe care acesta l-a mediat cu succes. A fost un triumf eficient pentru Japonia.

            Dezvoltarea economică a Japoniei reprezintă un alt aspect al modernităţii naţiunii care i-a impresionat pe vestici. Japonia se putea lăuda deja cu o sumă de factori cheie ai producţiei la începutul perioade de bum economic, deţinând forţă de muncă pe care o exploata la maximum. Astfel că Japonia deţinea forţă de muncă în număr considerabil, forţă de muncă şcolită, forţă de muncă ascultătoare, capital acumulat în sectorul privat, firme cu o oarecare experienţă, o cantitate acceptabilă de surse energetice de bază. Ceea ce îi lipsea era tehnologia şi întreprinzătorii.

            Deficitul de tehnologie, incluzând atât echipament cât şi expertiza, a fost repede compensat. Aceasta s-a făcut în mare parte prin importarea de echipament străin, angajarea de numeroşi consilieri tehnici occidentali şi trimiterea japonezilor la studii în străinătate. Japonia pierduse trenul Revoluţiei Industriale , dar pe de altă parte profitase de pe urma faptului că se dezvoltase tarziu. Putuse în acest fel utiliza tehnologie de ultimă oră la care alte naţiuni ajunseseră numai după un secol sau chiar mai mult de încercări şi eşecuri costisitoare.

            Scopul Japoniei consta în construirea unei naţiuni puternice care să fie egală sau chiar să poată întrece Occidentul. Pentru început Occidentul trebuia făcut să ia Japonia în serios. Acest lucru însemna modernizare. Pentru a câştiga recunoaşterea puterilor vestice era deosebit de important ca să urmeze un număr de căi potenţial riscante. Printre aceastea se numărau receptivitatea la creştinism , adoptarea instituţiilor economice şi politice occidentale şi demonstraţii de forţă militare. În economie, cu ajutorul consilierilor şi tehnologiei occidentale şi cu un guvern în stil japonez la conducere, Japonia a pofitat de pe urma propriilor atuuri şi a devenit o mare naţiune producătoare cu un sector al industriei grele în plin avânt.

            Din punct de vedere militar Japonia a învăţat rapid cum să lupte în stil occidental cu arme moderne şi ce înseamnă o armată recrutată.

 

            Ajutor american

            Un alt eveniment cheie în istoria Japoniei este, aşa cum aminteam mai devreme, cele două atacuri atomice pe care le-a suferit această naţiune. Faptul că americanii au gândit că doar în acest fel puteau să pună capăt războiului, denotă că spiritul acestei naţiuni era unul destul de greu de înfrânt şi că aceasta era singura modalitate de a înfrânge ambiţiile japonezilor şi a încheia conflitul mondial.

            Ocuparea de către a americani a Japoniei după acest conflict a avut un rol mai degrabă pozitiv decât negativ. Mulţumită protecţiei oferite de MacArthur, Hirohito nu a fost judecat drept criminal de război şi nici forţat să abdice. Au fost adoptate unele reforme în stil occidental care au dus la îmbunătăţirea economiei şi a traiului în general.

            În perioada războiului rece, Japonia şi-a refăcut cu abilitate forţele în aşa fel încât a reuşit să ajungă un lider important pe scena mondială.

            Japonia este un stat- naţiune cu un sentiment adânc inrădăcinat  al caracterului său unic şi al statutului său special. Istoria sa insulară, chiar şi mitologia sa imperială a predispus poporul japonez, foarte muncitor şi disciplinat , să se considere înzestrat cu un mod de viaţă distinct şi superior, pe care la început Japonia l-a apărat printr-o splendidă izolare şi apoi, când în secolul al XIX-lea lumea imitând imperiile europene, prin strădania de a-şi crea unul propriu în Asia continentală.

            În opinia lui Brzezinski, Japonia este o ţară, în acelaşi timp bogată, dinamică şi puternică, dar şi izolată pe plan regional şi limitată sub aspect politic prin dependenţa securităţii sale de un aliat puternic care întâmplător este principalul rival economic al Japoniei.

            Pe plan extern Japonia în perioada Războiului Rece era ghidată de cele patru principii de bază enunţate de prim - ministrul Shigeru Yoshida, principii care enunţau că :

  • principalul scop al Japoniei trebuia să fie dezvoltarea economică
  • Japonia trebuia să fie uşor înarmată şi să evite implicarea în conflicte internaţionale
  • Japonia trebuia să urmeze conducerea politică şi să accepte protecţia militară a  SUA
  • diplomaţia japoneză trebuia să se concentreze pe cooperarea internaţionala.

 În ultimii ani a avut loc o proliferare de rapoarte şi studii speciale realizate de diverse organisme japoneze publice sau private, precum şi apariţia unor cărţi scrise de politicieni şi profesori, care trasează noi misiuni pentru Japonia în era de după Războiul Rece.

 

Japonia-putere internaţională

În cartea sa,  Marea tablă de şah, Brzezinski vorbeşte despre situaţia Japoniei actuală la nivel internaţional, dar din punctul de vedere al SUA. Astfel că opinia autorului este că Japonia necesită alianţe strategice cu SUA, alianţe îndeosebi militare. Cât timp a deveni o putere dominantă în regiune nu este un obiectiv viabil , iar fără o bază regională recunoaşterea ca putere mondială autentică este nerealistă, rezultă că Japonia poate cel mai bine dobândi statutul de lider mondial prin implicare active în menţinerea păcii şi dezvoltarea economică în întreaga lume. Profitând de alianţa militară SUA – Japonia pentru a asigura stabilitatea Orientului Îndepartat, Japonia işi poate croi liniştita o misiune mondială, influentă şi distinctă, ca putere ce promovează apariţia unei cooperări autentice internaţionale şi instituţionalizate într-un mod mai eficient.

Astfel că, Japonia poate fi considerată o putere atât regională, cât şi internaţională, datorită factorilor economici, militari, educaţionali şi politici. Această dezvoltare pe care a cunoscut-o, a făcut din Japonia o putere demnă de luat în seamă, o putere care are un mare potenţial pe care şi-l afirmă pe toate planurile, de la tehnologie la domeniul politic şi militar.

 Japonia a profitat de ce iniţial părea un dezavantaj pentru ea şi a reuşit să îşi dezvolte capacităţile economice şi tehnologice, şi nu numai, pentru a se impune ca o mare putere.

La ora actuală, Japonia este o naţiune în continuă ascensiune , un stat de care marile puteri ţin seama, şi, de asemenea, un stat care are un cuvânt de spus pe plan regional , cât şi international.



Ziare.com
Comentarii

Japonia se reface in

Japonia se reface in timiditate,China se extinde ca o caracatita...care pe care...

Postat de: Anonymous, 27 Martie 2014 |

Fyi, asta nu e un articol.

Fyi, asta nu e un articol. Este doar un copy paste din "O istorie a Japoniei de la epoca de piatra la superputere" de Kenneth Henshall. Mai ai tupeul sa-l publici si oamenii care citesc chiar cred ca este munca ta.

Postat de: Anonymous, 13 Ianuarie 2012 |

Japonia,un miracol de la nimic la putere mondiala

Japonia ramane una din tarile care poate constitui atat un model cat si o provocare pentru civilizatiile occidentale invatate cu superioritatea lor fata de alte tari si culturi.Cu toate acestea nu inteleg de ce romanii se lega de trecutul razboinic al japonezilor atat timp cat marile civilizatii vestice au avut de-a lungul istoriei excese care au dus la exterminarea in masa a multor popoare indigene ca cele din Australia si America locul lor fiind luat de rasa alba mai civilizata asa cum era considerata in epoca.De aceea cel mai bine e sa invatam din exemplul japonezilor de a merge neabatuti pe propria cale aducand mereu ceva pozitiv si nou in societatea din care facem parte si lumi din care facem parte.astfel putem ca si noi ca si japonezii sa ridicam capul si sa nu ne mai fie rusine ca suntem romani.

Postat de: Anonymous, 19 Noiembrie 2011 |

japonia

Japonia ca civilizatie a aratat intotdeuna ca poate fi ceva deosebit, acel ceva care ii lipseste si vestului si care indraznesc sa afirm ca pune in umbra Occidentul.Nu stiu de ce uni cred ca acesta natie a facut atata rau in ultima conflagratie mondiala uitand sa spuna de ororile comise de marile puteri occidentale coloniale, pe care le luam drept modele, noi romanii mereu drept etalonul civilizatiei si binelui suprem, civilizatii care sa nu uitam sunt inca dominate de ura rasiala si dispret fata de oricare alta civilizatie ce nu le apartine cum e cea japoneza care niciodata nu a provocat atata suferinta ca S.U.A. si restul puterilor colonizatore vestice.Oricum Japonia este si ramane o tara demna,ce refuza sa ingenucheze in fata provocarilor istoriei.Ma mai intreb oare cum era tratata acesta natiune daca spre deosebire de alte popoare ale stepei asiatice, ar fi dorit si ea sa migreza catre continentul nostru. Ore Occidentul, la fel de urat sa-r mai fi uitat la ea sau poate ca ar fi fost una dintre tarile de aur ale Europei tratata cu mult mai mult repect decat altele asa cum se intimpla in U.E. acum cand unele tari sunt considerate de prima mana altele de mana a doua?

Postat de: Anonymous, 18 Noiembrie 2011 |

Luana

dupa o tragedia asa de mare care a lovit-o, sunt incredintata ca v-a renaste din propria cenusa ca si pasarea Phoenix,pentru ca asa cum a spus si scriitoarea in acest articol,este un popor care stie ce inseamna munca serioasa ,altfel nu ar fi concurat cu marile puteri ale lumii. Succes ,curaj si mult optimism poporului japonez, Dumnezeu sa va ajute .

Postat de: Anonymous, 23 Martie 2011 |

gheisa

unde este comentariul meu? de ce intarzie atat sa fie publicat??? Urasc cenzuraaaaaaaaaaaa!!!!

Postat de: Anonymous, 23 Februarie 2011 |

gheisa

He he stie cineva cati romani lucreaza in Japoinia??

Postat de: Anonymous, 23 Februarie 2011 |

harachirii

frumsos articol,chiar interesant. De admirat ideea de a scrie despre un popor aproape necunoscut pentru noi. Cred ca Japonia este o mare necunoscuta,ceea ce ramane este de investigat si de descoperit si bineinteles de a lua in mare masura exemplu de la aceasta natiune. Mda ,virgulele cam aiurea dar asta nu stirbeste noutatea articolului. mi-ar place sa citesc din ce in ce mai mult in presa despre astfel de subiecte. din pacate prea multa "politica " si prea putina cultura.

Postat de: Anonymous, 23 Februarie 2011 |

japonia

constitutia japoniei a fost scrisa the mcarthur care a si condus tara 5 ani . acesta este secretul .
dar marele secret este munca + onoarea specifica japonezului .
la noi bacsisul sedintele si mangla ... onoare ??? wtf .

Postat de: Anonymous, 23 Februarie 2011 |

articolul e decent si,

articolul e decent si, personal, apreciez diacriticele... dar virgulele, of, of!

Postat de: Anonymous, 23 Februarie 2011 |

Floare de cires

Intr-adevar un articol foarte interesant, care aduce date si informatii noi. Nu mi se pare de loc simplut. din contra foarte bine lucrat si detaliat. Se vede mana unui analist cu gandire profunda si studiu asupra materiei. Ceea ce a dezvoltat aceasta natiunea a fost munca si ambitia de a reusi,nimic mai mult fiind o tara asezata pe o gramada de insule de piatra. Au stiut sa munceasca si sa-si construiasa viitorul ...din ceea ce au avut sau mai bine zis cu ce au avut. Demn de admirat ca sa nu zic de invidiat. competitivi din toate punctele de vedere au demonstrat lumii ca se poate. Ma bucur ca exista astfel de studii,poate invatam ceva din asta. La succes se poate ajunde prin multa munca .Asta au demonstrat japonezii. Excelenta natiune!!

Postat de: Anonymous, 23 Februarie 2011 |

nota

2

Postat de: Anonymous, 22 Februarie 2011 |

shogun

interesant articol..cam simplut..dar interesant:)
este de admirat japonia ca si natiune..si japonezii ca si dezvoltatori ai acestei natiuni..educatia acestor oameni spune tot..de admirat si de urmat..o istorie medievala interesanta,o cultura deosebita, oameni muncitori si corecti ..in cea mai mare parte :)
- o bila neagra ar fi o oarece exagerare razboinica din partea lor in decursul istoriei dar totusi nu cred ca mai mare decat a tarilor europene:)

Postat de: Anonymous, 22 Februarie 2011 |

Publică un comentariu nou

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Credeţi că achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1925 a fost justă?
Te abonezi la Historia şi câştigi
Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

HISTORIA, Nr. 150, Iulie 2014

HISTORIA, Nr. 150, Iulie 2014 -
14 Iulie 2014

La mai puţin de patruzeci de ani de la publicarea Ocolului pământului în 80 de zile al lui Jules Verne, Dumitru Dan, unnecunoscut, face, cu resurse proprii, o remarcabilă călătorie de ocolire a pământului pe jos, pe o distanţă de 100.000 de kilometri. La concursul iniţiat în 1908 de Touring-Club de France, menit să stimuleze cunoaşterea lumii şi turismul, românul se înscrisese alături de alţi trei colegi şi prieteni, Paul Pîrvu, Gheorghe Negreanu şi Alexandru Pascu, cu toţii studenţi la Paris; însă în 1916, când Primul Război Mondial întrerupe cursa, Dumitru Dan rămăsese singur – şi parcursese 96.000 de kilometri din total, după ce traversase continente, mări şi oceane (pe punţile vapoarelor, călătorii români mărşăluiau câte 10-12 ore pe zi, cu pedometre rudimentare montate la picior).

Vedeţi mai multe detalii
Realitatea.net

Popular content
Soluţie implementată de Tremend
SATI