Cetăţile dacice, monumente UNESCO abandonate

Cel mai important proiect de cercetare arheologică din România, cel privind cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, a fost stopat, în ciuda faptului că vestigiile au fost incluse pe lista UNESCO din 1999. După ce a alocat 7% din proiectul de 5 milioane de euro, demarat anul trecut, Ministerul a lăsat arheologii fără bani.

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei - Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Băniţa şi Căpâlna - au fost incluse în 1999 în patrimoniul UNESCO. Totuşi, întrucât doar o mică parte, circa 10% din întregul ansamblu, a fost scoasă la lumina zilei, istoricii susţin că săpăturile arheologice trebuie continuate, mai ales că în zonă se vehiculează existenţa unui misterios oraş cu ziduri de piatră, situat în munte, în apropiere de Orăştie.

Până în 2012, singurele fonduri pentru cercetare arheologică în zonă au fost alocate în cadrul programului naţional de săpături sistematice, dar este vorba despre foarte puţini bani. „În fiecare an, Ministerul Culturii alocă 1 milion de lei pentru săpături arheologice, însă aceşti bani trebuie împărţiţi pentru 60 de şantiere arheologice din ţară. Pentru importanţa cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei este foarte puţin“, a explicat Viorica Crişan, directoarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), instituţia responsabilă cu cercetarea în Munţii Orăştiei.

În 2012, Ministerul Culturii a înţeles importanţa sitului UNESCO din Munţii Orăştiei şi a demarat un proiect amplu de cercetare a urmelor lăsate de civilizaţia dacică. „Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei“ a prevăzut investiţii de 5 milioane de euro pe o perioadă de patru ani, a precizat Viorica Crişan, directoarea MNIT, instituţia care a coordonat proiectul. Sarmizegetuza Regia.

 

Cel mai important program de cercetare arheologică din ţară a început cu stângul din 2012

. „În primul an, bugetul a fost destinat achiziţionării de aparatură modernă necesară săpăturilor arheologice. Banii au venit foarte târziu, în septembrie 2012, şi jumătate din sumă am returnat-o, pentru că a fost imposibil să respectăm procedurile de achiziţie publică. Am reuşit să cumpărăm aparatură de circa 1,6 milioane de lei (355.000 de euro)“, a precizat Crişan. Suma reprezintă 7% din totalul de 5 milioane de euro. Pentru 2013, Muzeul a solicitat suma de 6 milioane de lei (1,3 milioane de euro), încă din luna decembrie a anului precedent.

„La mijlocul verii am început să mă îngrijorez în legătură cu banii. Telefonic mi s-a spus că se aşteaptă rectificarea din iulie. Apoi, am fost criticaţi că de ce n-am cerut fonduri din programul de săpături sistematice pentru lucrările de la Sarmizegetusa şi Blidaru. Este vorba despre programul acela care împarte 1 milion de lei la 60 de şantiere din ţară“, povesteşte Crişan. Ca prin minune, oficialii Ministerului Culturii au uitat de Programul Multianual dedicat cetăţilor din Munţii Orăştiei, pentru care stabiliseră un buget de 5 milioane de euro. „A fost o bulversare totală. S-au regândit toate alocările, astfel încât să primim şi noi 70.000 de lei pentru Sarmizegetusa şi 60.000 de lei pentru Blidaru, nici vorbă de 6 milioane de lei“, a precizat Crişan.


MINISTERUL DĂ VINA PE CONTEXTUL ECONOMIC

Ministerul Culturii a răspuns solicitării cotidianului „Adevărul“, însă nu a lămurit lucrurile. Astfel, oficialii instituţiei admit că „Programul Multianual de Cercetare Arheologică Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei a fost aprobat în anul 2012, urmând a se derula pe o perioadă de 4 ani“, însă nu dau un răspuns clar la întrebarea legată de continuarea lucrărilor. „Deşi în anul 2013 nu s-au mai aprobat fonduri cu această destinaţie, datorită contextului macroeconomic şi crizei economice existente, MNIT din Cluj-Napoca va continua cercetările arheologice în anii următori, în funcţie de bugetul alocat de Ministerul Finanţelor Publice, conform Programului aprobat anexă la Bugetul Ministerului Culturii“, se arată în răspunsul ministerului.

Directoarea MNIT, Viorica Crişan, este de părere că Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei a fost abandonat total. „În acest răspuns, ei nu spun exact prin care program vor fi continuate săpăturile. Mi-e teamă că este vorba de acel program al săpăturilor sistematice, programul acela vechi în cadrul căruia se împart 1 milion de lei la 60 de şantiere din ţară“. Cetatea de la Căpâlna.


VOR FI SCOASE DE PE LISTA UNESCO?

Viorica Crişan susţine că abandonarea cercetărilor arheologice din Munţii Orăştiei ar putea avea ca efect eliminarea de pe lista monumentelor UNESCO. „Faptul că vestigiile dacice rămân îngropate nu are ca efect degradarea acestora. La discuţiile la care am participat, însă, se spunea că, dacă România nu face nimic pentru punerea în valoare, pentru asigurarea accesului, pentru cercetarea acestora, e posibil să se ia în calcul scoaterea de pe lista UNESCO. Este păcat că nu putem să promovăm aceste monumente la fel cum fac ţări precum Italia, Grecia sau Egipt. Promovarea acestora ar putea aduce un beneficiu extraordinar ţării“, a completat Crişan.

Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO, a susţinut că situaţia este neplăcută, însă e puţin probabil ca cetăţile dacice să fie scoase de pe listele patrimoniului mondial. „Nu se scot atât de uşor monumentele de pe lista UNESCO, dar e neplăcut. În principiu, nu există acest pericol, trebuie să fie chestii mult mai grave. Oricum, nu cred că e bine că nu mai sunt bani sau că nu mai este voinţă pentru acest proiect“, a declarat Manolescu.

 

Drum pavat spre Cetatea Piatra Roşie

Patrimoniul UNESCO al României Patrimoniul mondial UNESCO din România cuprinde Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, aşezări săseşti din Transilvania, fortăreţe dace din Munţii Orăştiei, biserici de lemn din Maramureş, centrul vechi din Sighişoara, Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa. Petronela Crefelean, purtătoare de cuvânt în Comisia Naţională a României pentru UNESCO, spune că în fiecare an sunt scoase monumente de pe lista UNESCO, pentru distrugerea totală sau o stare de degradare foarte avansată.

 

 

 

 

Sursa: www.adevarul.ro