A câştigat Mihai Viteazul bătălia de la Călugăreni? (I)

41545 vizualizări
Harta bătăliei de la Călugareni Faza 1 (reproducere)
Harta bătăliei de la Călugareni Faza 2
Harta bătăliei de la Călugareni Faza 3
Bătălia de la Călugăreni, litografie vieneză din secolul al XIX-lea

Imaginea voievodului Mihai Viteazul este aşezată pe una din cele mai înalte trepte în panteonul figurilor istorice româneşti. Totuşi de numele şi acţiunile sale se leagă o sumă de controverse: de la motivaţia pentru care a realizat unirea principatelor, până la imaginea sa de simbol al independenţei, şi de la legarea de glie a ţăranilor, până la victoria în bătălia de la Călugăreni.

Tocmai asupra acestui fapt vom încerca să ne oprim. Pentru mulţi bătălia de la Călugăreni  a devenit un simbol, un tabu, o icoană despre care nu se poate vorbi decât ca despre cea mai mare victorie a lui Mihai Viteazul. Să fie oare aşa? A câştigat el bătălia de la Călugăreni? Şi este aceasta cea mai important victorie a sa?

Răspund istoricii: Bogdan Murgescu, Ovidiu Cristea, Ioan Aurel Pop şi Marius Diaconescu.

Fazele bătăliei

Faza 1

Batălia începe cu atacul oştirii lui Mihai, care în prealabil fusese divizată în două: corpul principal (circa 10.000 de soldaţi), condus de voievod era aşezat pe malul nordic, iar rezerva condusă de Albert Kiraly poziţionată la nord. Mihai a încercat să atragă infanteria lui Sinan în mocirla Neajlovului pentru
a intra în raza tunurilor sale.

Faza 2

Pentru a putea să-şi angajeze toate trupele, Sinan cere ienicerilor să atace frontal pe pod, în timp ce un corp de oaste condus de Hassan Paşa a încercat o învăluire largă prin partea de vest, iar Mehmet Paşa a făcut acelaşi lucru prin est. Lovitura otomanilor a fost puternică. Românii pierd artileria şi se retrag ordonat către trupele de rezervă.

Faza 3

Trupele lui Mihai se regrupează şi resping efectivele lui Mehmed I Paşa şi ale lui Hassan Paşa, provocându-le pierderi considerabile şi datorită tunurilor păstrate cu trupele de rezervă. Otomanii sunt nevoiţi să se retragă însă nu o fac ordonat şi în înghesuială mulţi soldaţi turci mor înecaţi în mlaştină. În aceste condiţii Mihai execută un contraatac, reuşind să recupereze artileria şi să creeze puţină debandadă pe malul sudic al râului.

Oastea lui Sinan Paşa

Sinan-Paşa a venit cu aproape 100.000 de oameni, însă nu toţi erau soldaţi şi nu toate trupele se aflau în momentul luptei la Călugăreni. Se pare că, efectiv în luptă,  au participat 30.000 – 40.000 de soldaţi.

Oastea lui Mihai Viteazul

Trupele voievodului român erau compuse din oastea cea mare a ţării, cetele boiereşti, mercenari cazaci, un contingent mic de moldoveni, precum şi unguri şi secui, trimişi de principele transilvănean. În total, cifrele se ridicau între15-16.000 de soldaţi şi 12 tunuri.

Nicolae Bălcescu descrie bătălia: „Bătrânul Sinan fu călcatâ în picioarele cailor“

„Drumul care merge de la Giurgiu spre Bucureşti trece printr‑o câmpie şeasă şi deschisă, afară numai dintr‑un loc, două poştii departe de această capitală, unde el se află strâns şi închis între nişte dealuri păduroase. Între aceste dealuri este o vale largă numai de un pătrar de milă, acoperită de crâng, pe care gârla Neajlovului ce o îneacă şi pâraiele ce se scurg din dealuri o prefac într‑o baltă plină de nămol şi mocirlă. Drumul acolo trece în lungul acelei văi, parte pre o şosea de pământ, parte pre un pod de lemn, care amândouă sunt aşa de strâmte, încât d‑abia poate cuprinde un car în lărgimea lor.

Această strâmtoare, ce locuitorii numesc Vadul Călugărenilor, fu aleasă de Mihai‑Vodă spre a sluji de Termopile românilor. (…) Mihai‑Vodă vru a se folosi de poziţia şi strâmtoarea Vadului Călugărenilor, în care nu se putea destinde în front mai mult de 12 mii oameni, ca să facă mulţimea turcilor nefolositoare. (…) Dar Sinan, vrând a înainta spre Bucureşti, era nevoit a trece pe la Călugăreni (…) Într‑adevăr, armata lui era, cum ştim, de 180 mii ostaşi, mai mult decât de zece ori mai mare ca a lui Mihai Vodă, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova şi Ardeal, d‑abia se urca la 16 mii oameni şi 12 tunuri. (…)

În sfârşit, soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august. (…) Mihai trece podul în capul a opt mii ostaşi şi se lasă cu furie asupra osmanlâilor, în vreme ce focul iute şi bine ţinut al puşcaşilor din pădure şi al tunurilor pustieşte armata turcească. (…) Vrăjmaşii, ajutaţi de poziţie, de numărul lor şi de maşinile de război, îşi vin curând în sine şi încep a se lupta cu tărie. (…) După mai multe ceasuri, Sinan desperat de puţinul spor ce a dobândit pân‑atunci, îşi îngloti oştile, strânse pe lângă sine pe toţi paşii şi căpeteniile, îi inimează şi, în capul unei coloane îngrozitoare, făcu o năvală mare şi izbuti a împinge pe ai noştri cu un pătrar de mil înapoi, şi chiar până în tabăra lor, luându‑le şi toată artileria.

Mihai, fără a pierde inima din această neizbândă, îşi culege puterile şi din nou dă năvală asupra turcilor. (…) Dar vrăjmaşul se băte cu inimă, îşi împroaspătă adesea oştile, aceea ce nu pot face ai noştri, şi îi reîmping îndărăt. De trei ori românii împinseră şi prăvăliră pe turci şi de trei ori fură respinşi înapoi. (…)
Soarele acum căta spre asfinţit; românii se luptaseră cu eroism, dar, osteniţi de o luptă lungă şi nepotrivită, ei se plecară numărului celui prea covârşitor al duşmanului; bătălia se putea acum privi ca pierdută de dânşii, dacă vreo împregiurare nu‑i va ajuta şi vreo soartă mai blândă nu le va străluci. Mihai, liniştit şi trufaş în primejdie, mai are încă o nădejde. El trimisesă de dimineaţă să cheme lângă dânsul o ceată de pedestrime ce se afla departe de tabără (...)

Acest ajutor însă, ce ai noştri şi‑l închipuia tare, nu era decât o ceată de trei sute pedestraşi cu puşti din Ardeal. Mihai, fără a pierde vreme, căută a se folosi de acest neînsemnat ajutor şi de reîmbărbătarea oştilor sale, ca să smulgă biruinţa de la vrăjmaş. El îşi preumblă privirea pe câmpul bătăliei, vede mişcările turcilor şi după dânsele îşi pregăteşte pe ale sale. Sinan‑Paşa, văzând retragerea românilor, luase inimă şi vrea a‑i desface şi a‑i răşchira de tot. Spre acest sfârşit, în capul rezervei sale, el umbla a trece podul spre a izbi pe ai noştri în frunte, în vreme ce Hassan‑Paşa cu Mihnea Vodă, din porunca lui, alerga prin pădure să‑i lovească pe la spate.

Mihai atunci se aşează cu ceata de curând sosită la capul podului, spre a întâmpina pre Sinan, trimite pre căpitanul Cocea cu două sute unguri şi alţi atâţia cazaci pedeştri ca să ia pe vrăjmaş pe la spate, şi Albert Kiraly aşeză cele două tunuri, ce redobândise de la turci, într‑o bună poziţie şi stă gata a trăsni pe duşman de ar îndrăzni a trece podul.

Sfârşind aceste pregătiri, Mihai cugetă întru inima sa că împrejurarea cere neapărat vreo faptă eroică, spre a descuraja pe turci şi a îmbărbăta pe ai săi (…) şi smulgând o secure ostăşească, se aruncă în coloana vrăjmaşă ce‑l ameninţă mai de aproape, doboară pe toţi cei ce se încearcă a‑i sta împotrivă, ajunge pe Caraiman‑Paşa, îi zboară capul, izbeşte şi pe alte capete din vrăjmaşi şi, făcând minuni de vitejie, se întoarce la ai săi plin de trofee şi fără a fi rănit.(…) Sinan, văzând aceasta, spre a da curaj la ai săi, ia ofensiva şi trece podul. Dar deodată se vede oprit în faţă de Mihai ca de un zid de piatră tare, în dos izbit cu o furie înfocată de căpitanul Cocea, şi în coastă trăsnit de tunurile aşezate pe deal de Albert Kiraly, care, bătând în mulţimea îndesită a turcilor, le găureşte rândurile şi le pustieşte toată aripa dreaptă, punându‑i pe fugă. (…)

În zadar Sinan mustra pe ostaşii ce fugea, acum cu cuvinte ocărâtoare, acum bătându‑i cu măciuca sa înfierată, silind în tot chipul a‑i pune în rânduială şi a‑i întoarce la bătaie. (…) La capul acestui pod sta îmbulzite în neorânduială artileria, cavaleria, pedestrimea, împingându‑se spre a trece care de care mai înainte; dar, văzând că toţi nu pot încăpea pe dânsul, mulţi din turci sunt siliţi a se arunca în baltă, unde îşi aflară moartea. (…)

Bătrânul Sinan însuşi, târât de ai săi şi în graba fugei sale, fu călcat în picioarele cailor şi apoi, împins de suliţa unui ostaş român, căzu călare după pod în baltă cu atâta repeziciune, încât, izbindu‑se de pod, îşi pierdu chiulaful şi feregeaua şi doi dinţi ce singuri se mai afla în gura lui. El era p‑aci să piară sau să cază în mâinile românilor, dacă, din norocirea lui, un voinic soldat din oştile Rumeliei, anume Hassan, nu s‑ar fi aruncat după dânsul ca să‑l scape şi, lăsându‑i calul înnămolit în lut, pe umeri îl scoase de acolo şi îl duse în tabără. (…)

Vestea morţii vizirului se împrăştie între turci, şi cei ce se mai împotriveau deteră şi ei dosul. (…) Hassan‑Paşa şi Mihnea‑Vodă, ce venea să încunjure pe ai noştri, aflând că Sinan a pierit şi că oastea lui e biruită, se trag îndărăt spre tabără. Într‑acel minut, Mihai (…) alerga într‑o parte şi într‑alta prin tabăra turcească, căutând pe Sinan, când, văzând de departe pe Hassan‑Paşa, se luă după dânsul strigându‑i să stea de e viteaz, să se lupte cu dânsul piept la piept, şi când de când era să‑l şi ajungă cu paloşul.

Dar Hassan‑Paşa fugea înspăimântat şi nu se putea ţine pe picioare de groază. El merse de‑şi ascunse ruşinea într‑un crâng spinos, de unde d‑abia a doua zi îndrăzni să iasă la ai săi.
Noaptea opri măcelărirea armatei musulmane şi o păzi d‑a fi cu totul zdrobită şi risipită. Românii se întoarseră triumfători în tabăra lor, încărcaţi cu prăzi bogate. Pe lângă tunurile lor ce şi le redobândiră, alte patru tunuri mari d‑ale duşmanului, cai mulţi şi mai multe steaguri, între care steagul cel verde şi sfânt al proorocului, fură trofeele acestei strălucite zile“. (Fragment din „Românii supt Mihai Voievod Viteazul“)

Cum a fost deformată istoria lui Mihai Vodă

Un simbol al unităţii, precum Mihai Viteazul, ilustrează, prin interpretările succesive, gradul de deformare a trecutului, în sensul unităţii şi conştiinţei naţionale prezente. Pentru Nicolae Bălcescu (Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, scriere editată postum în 1863 şi 1878) şi pentru istoriografia romantică în genere, unirea de la 1600 purta pecetea caracterului naţional. Mai târziu, spiritul critic a impus o reevaluare a faptelor. A.D. Xenopol şi P.P. Panaitescu au refuzat orice implicare a conştiinţei naţionale; N. Iorga şi C.C. Giurescu, deşi mai puţini categorici în această privinţă, nu au mers totuşi până la identificarea unei idei naţionale.

(Lucian Boia, Mituri istorice româneşti, Ed. Universităţii, Bucureşti, 1995)

Cronologie

1558 - S-a născut Mihai Viteazul, în familia Cantacuzino, se pare ca fiu nelegitim al lui Pătraşcu cel Bun (domn al Ţării Româneşti între anii 1554-1557).

1588 – 1591 - Ocupă dregătoria de Mare Stolnic în timpul domniei lui Mihnea Turcitul, apoi cea de Mare Postelnic în domnia lui Ştefan Surdul

1591 – 1592 - Zideşte mănăstirea „Mihai Vodă“ din Bucureşti. Ulterior este numit în funcţia de Mare Agă şi apoi de Ispravnic

1593 - În timpul domniei lui Alexandru cel Rău devine Mare Ban al Craiovei. Apoi reuşeşte să îl înlăture pe acesta.

1593 - Se împrumută la diverşi cămătari şi obţine numirea ca domn al Ţării Româneşti de către Poarta Otomană.

1594 - Abia numit, Mihai adera la coaliţia anti-otomană, „Liga Sfântă“, şi îi ucide pe creditorii care l-au împrumutat pentru a cumpăra tronul.

1594 - La sfârşitul anului Mihai declanşează ostilităţile cu Imperiul Otoman atacând Giurgiu, Cetatea de Floci, Hârşova şi Silistra.

1595 - Atacă şi localităţile de la sud de Dunăre: Silistra, Măcin, Şiştov, Nicopole, Rahova. Îi înfrânge pe tătarii la Putinei, Stăneşti şi Şerpăteşti.

1595 - Apoi Mihai Viteazul reia atacurile asupra oraşelor Silistra, Hârşova, Brăila, Cervena, Turtucaia şi Nicopole.

1595 (10/20 mai) - Tratatul de la Alba-Iulia, prin care Ţara Românească devine vasală Transilvaniei în schimbul ajutorului militar.

1595 (13/23 august) - Bătălia de la Călugăreni dintre Mihai şi Sinan-Paşa. A doua zi voievodul se retrage, iar otomanii ocupă Bucureşti şi Târgovişte.

1595 (octombrie) - Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Báthory, eliberează oraşele Târgovişte, Bucureşti şi Giurgiu.

1596  - Acţiuni de luptă şi armistiţiu cu Imperiul Otoman. Mihai se întâlneşte cu Sigismund şi îi propune o alianţă împotriva turcilor, însă acesta ezită.

1595 – 1597 - Voievodul zideşte lângă Alba-Iulia o noua catedrală ortodoxă şi o reşedinţă pentru mitropolitul românilor din Transilvania.

1597 - Sultanul Mehmet al III-lea trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscându-l ca domn în Ţara Românească.

1597 - În acelaşi timp, Mihai duce tratative cu împăratul Rudolf al II-lea, în urma cărora obţine ajutor militar şi protecţia imperial.

1598 (2/12 iunie)  - Se încheie la Târgovişte un tratat de pace cu tătarii, voievodul dorind să obţină neutralitatea acestora în cazul unor lupte cu otomanii.

1598 (septembrie) - Mihai reia ostilităţile cu Imperiul Otoman, însă, o lună mai târziu decide să încheie o nouă pace.

1599 (29 martie) - Sigismund Báthory, renunţă la tron în favoarea vărului său, cardinalul Andrei Báthory, protejat al polonilor, care era în relaţii bune cu Poarta.

1599 (16/26 iunie) - Mihai Viteazul încheie la Târgovişte un tratat cu solii lui Andrei Báthory, acceptând şi pacea cu otomanii, pentru a câştiga timp.

1599 (august) - Voievodul Ţării Româneşti primeşte din nou“steag de domnie” din partea sultanului Mehmed al III-lea.

1599 (toamna) - Ieremia Movilă, domnul Moldovei, susţinut de Polonia, şi Andrei Báthory încearcă să îl înlocuiască pe Mihai Viteazul cu Simion Movilă.

1599 (18/28 octombrie) - Bătălia de la Şelimbăr. Mihai îl învinge pe cardinalul Andrei Báthory, iar la 1 noiembrie intră triumfal în Alba-Iulia.

1599 - Domnul Ţării Româneşti îl numeşte pe episcopul Ioan de Prislop, mitropolit al românilor din Transilvania.

1599 - Către sfârşitul anului sultanul îl confirmă pe Mihai ca stăpân al Transilvaniei, şi pe Nicolae Pătraşcu, fiul acestuia, domn în Ţara Românească.

1600 (1/11 februarie, Pilsen) - Pentru a-şi întări stăpânirea în Transilvania, Mihai încheie un tratat de vasalitate cu împăratul Rudolf al II-lea.

1600 (8-9 mai) - Armata lui Mihai înfrânge trupele modo-polone ale lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei, la Bacău.

1600 (27 mai) - Emite hrisovul din Iaşi în care se intitula „Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei“.

1600 (10 septembrie) - Bătălia de la Mirăslău. Mihai este înfrânt de oştile generalului Gheorghe Basta, unite cu cele ungureşti.

1600 (octombrie) - Mihai Viteazul zdrobeşte oştirea otomană care trecuse Dunărea în Oltenia.

1600 (octombrie) - În urma negocierilor cu Poarta, domnitorul Ţării Româneşti obţine neutralitatea otomanilor.

1600 (20 octombrie) - Mihai Viteazul pierde bătălia de la Bucov (lângă Ploieşti) cu oştile poloneze şi este obligat să fugă în exil.

1601 (1 şi 5 martie) - Împăratul Rudolf al II-lea decide să îi acorde sprijin militar lui Mihai împotriva lui Sigismund Báthory.

1601 (3 august) Bătălia de la Gurăslău în care Mihai şi Gheorghe Basta îl înfrâng pe Sigismund Báthory.

1601 (9/19 august) Mihai Viteazul este asasinat în tabăra Câmpia Turzii din ordinul generalului Gheorghe Basta.

Mai citeşte:

Bătălia de la Călugăreni: O confruntare care nu a decis nimic

Bătălia de la Călugăreni: Mihai a obţinut o victorie morală

Bătălia de la Călugăreni: O victorie supraevaluată de istorici

Marea bătălie din 1595 a fost la Giurgiu, nu la Călugăreni



Ziare.com
Comentarii

Intrebare total stupida si antinationala.

Nu numai ca a castigat batalia ,dar a fost si o victorie stralucita , invingand cu 16 000 osteni un puhoi de oaste otomana mult mai mare . Lasati povestile cu 40 000 osmanlii evectivi in lupta : restul pana la 100 000 in mod sigur nu erau nici femei si nici ologi , ci oameni care puteau sa puna mana pe iatagan. Daca nu au participat toti la lupta , asta este problema de proasta strategie militara . De !
In plus daca nici aia nu a mai fost victorie ,cand ditamai Sinan-Pasa a fost trantit in balta de tucii care fugeau , atunci ce D-zeu a mai fost ? Cam cum i-ar fi stat lui Kutuzov sa fi cazut in vreo balta la Berezina ,aruncat acolo de rusii care ar fi fugit si sa-si mai fi pierdut si dintii ,nu doar un ochi ?
Am mai vazut ineptii de acest gen intr-un articol referitor la victoria lui Stefan impotriva lui Matei Corvin la Baia . Si in acel articol era pusa la indoiala victoria moldoveanului . Matei Corvin fugise pe targa stand pe burta si deghizat ,cu 2 sageti si cu o sulita in fund si tot el era victoriosul !!!
Mihai Viteazu ramane unic si sfant : el a lasat urmasilor ideea de stat national . El a demonstrat ptr prima data ca romanii pot forma un stat unic.
Tare va mai place sa publicati articole care scuipa pe memoria marilor nostri inaintasi !

Postat de: Anonymous, 30 Martie 2014 |

Raspuns destept

Pentru a raspunde la intrebarea 'stupida' din titlu e nevoie (se dovedeste ACUM!) sa raspundem la o intrebare ajutatoare:
- care au fost actiunile lui Mihai Viteazu dupa victoria de la Calugareni si care au fost actiunile turcilor dupa ce au pierdut acea batalie?

Ei bine, urmeaza surpriza!
Mihai Viteazul s-a retras cu resturile armatei sale in munti, la granita cu Transilvania (Ungaria), asteptand ajutor de la unguri.
Turcii au ocupat Bucurestii, Targovistea si alte orase si au inceput operatiunile de transformare a Tarii Romanesti in pasaliac.

In anul urmator, 1595, ajutorul din Ungaria a sosit (circa 40.000 de osteni) si Mihai Viteazul a ELIBERAT de turci toata Tara Romaneasca si raiaua Giurgiului (teritoriu detinut de turci pe malul romanesc al Dunarii.

Cam dificil de dovedit victoria de la Calugareni in astfel de circumstante!

Au mai fost astfel de 'victorii' in istora Tarii Romanesti:
- la Rovine Mircea cel Batran i-a invins pe turci, dar dupa victorie s-a retras in Ungaria si a pierdut tronul pentru 2 ani!
- Vlad Tepes, dupa vestitul atac de noapte asupra taberei turcesti, s-a retras si el in Transilvania, dar nu a avut norocul lui Mihai Viteazul de a primi ajutor de la unguri si a pierdut tronul pentru 12 ani

Postat de: Anonymous, 31 Martie 2014 |

calugareni

Ocuparea Targoviste-i si Bucuresti-ului, trebuie inteleasa intr-un context strategic mai larg. La vremea aceea principatele romane erau slab urbanizate daca am compara cu statele vestice, chiar cu Ungaria si Transilvania, insa, era totusi o situatie deloc neantalnita in Europa. Prin urmare ocuparea oraselor nu era un obiectiv strategic si nu a dus decat la disiparea efortului militar, la uzura logisticii, fara sa aduca vreun beneficiu campaniei turce. A fost o grava eroare strategica. Obiectivul strategic al campaniei militare turce era transformarea tarii in pasalac si nu putea fi realizat decat distrugand armata romana, chiar si asa imputinata dupa Calugareni. Ca Targoviste si Bucuresti nu erau obiective strategice a inteles bine si Mihai care le-a abandonat preferand sa-si pastreze fortele grupate fara sa le angaleze in actiuni fara miza. Atata timp cat armata romana avea capacitatea militara de a da lovituri inamicului, Sinan era pus in fata unei serioase dileme. Nu a indraznit sa treaca la acuparea si organizarea teritoriului ceea ce insemna organizarea administratiei turce si care nu se putea face decat divizandu-si fortele de ocupatie. Era mult prea riscant.

Postat de: Anonymous, 02 Octombrie 2014 |

Bravo,intr adevar o intrebare

Bravo,intr adevar o intrebare stupida!

Postat de: Anonymous, 31 Martie 2014 |

detectii.ro

Nu exista nicio urma de batalie!! Lipsesc cu desavarsire bilele de muscheta, varfurile de sageti, ghiulele de tun sau alte metale. In cel mai bun caz cred locul bataliei este altul.

Postat de: Anonymous, 30 Martie 2014 |

inca o batalie

http://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bukowo

Postat de: Anonymous, 25 Februarie 2014 |

D3vills :D:D

w4234234123412

Postat de: Anonymous, 04 Februarie 2013 |

Cosossu clllll

fffffffffffac]

Postat de: Anonymous, 04 Februarie 2013 |

eeeeeeeeee

ce cacat :D e praf ma jucativa metin2united pe omega ch 2 ca e hack plin :D si facetiva cont pe metin :D

Postat de: Anonymous, 04 Februarie 2013 |

Istoria?????????????????????????????????????????????????????????

Eu nu iubesc istoria de mititica

Postat de: Anonymous, 11 Decembrie 2012 |

BRAVO SERGIU NICOLAESCU

MARE SERVICIU NE A FACUT SERGIU NICOLAESCU CU FILMUL SAU.CA PANA LA URMA ASA VA RAMANE MIHAI IN ISTORIA NOASTRA...UN MARE VITEAZ!Si apoi sa stiti ca orice tara isi promoveaza eroii sai din istorie

Postat de: Anonymous, 10 Decembrie 2012 |

mihai

revista de doi bani

Postat de: Anonymous, 07 Iulie 2012 |

Ce fel de victorie?

Da, a invis acolo,
turcii au pradat tara luni de zile??ce fel de victorie asta??
Sau nu inteleg, cind SUA a invins in Pacific Imepriul Nipon, cine a dat bomaba nuclera ???

Postat de: Anonymous, 27 Mai 2012 |

istoria

daca nar fi saitu asta io cu ceas face tema?

Postat de: Anonymous, 28 Februarie 2012 |

romana

eu zic sa faci temele la lb. Romana mai intai.

Postat de: Anonymous, 04 Ianuarie 2013 |

Sunt un umil iubitor de

Sunt un umil iubitor de istorie si nu un profesionist in domeniu. De pe aceasta pozitie sunt oarecum in dezacord cu articolul de mai sus si iata de ce:
Batalia de la Calugareni se inscrie intradevar ca un episod dintr-un adevarat razboi desfasurat pe durata 1594 - 1595 si in nici un caz nu ne putem astepta ca rezultatul sa se fi consumat intr-o singura batalie si intr-o singura zi avand in vedere dimensiunea fortelor turcesti. Sa nu uitam ca Turcia era un imperiu.
Declansarea ostilitatilor incepe cu uciderea creditorilor si atacarea cetatilor Giurgiu, Cetatea de Floci, Hârşova Silistra, Măcin, Şiştov, Nicopole, Rahova in toamna si iarna 1594/1595. Urmeaza victoriile impotriva tatarilor aliatii turcilor la Putinei, Stăneşti şi Şerpăteşti.
Atacul tatarilor este o manevra strategica cu scopul de a fixa fortele lui Mihai, de a nu-i da posibilitatea sa organizaze o eventuala campanie militara impotriva turcilor si in acelasi timp de a castiga timp pentru a-si pregati logistica pentru razboi. Reactia turcilor prin intermediul aliatilor tatari, este rapida, dictata de necesitati si de gravitatea situatiei, cetatile atacate fiind situate pe teritoriul turc. Esuarea atacului tatar ii da posibilitatea lui Mihai sa atace din nou cetatile de pe teritoriul turc Silistra, Hârşova, Brăila, Cervena, Turtucaia şi Nicopole.
Scopul strategic al lui Mihai este de a-i impiedica pe turci sa-si pregateasca logistica necesara razboiului de a-i determina sa actioneze ineficient, pusi fiind in fata unei situatii de gravitate mare.

Asigurarea hranei trupelor era o mare provocare logistica daca armata era foarte mare. Hrana soldatului turc era constituita aproape in totalitate din carne de vita preparata prin fierbere. Pentru hrana a 100 de soldati era necesara aprox. 1 vita/zi ce putea asigura circa 0,5-1 kg.carne/soldat/zi.
Daca ne gandim la 100000 de soldati, atunci pentru o campanie de 1 luna erau necesare aprox. 30000 de vite.
Strangerea unui numar atat de mare de vite necesita un efort financiar mare, timp si o structura organizatorica care sa permita deplasarea la distanta a cirezilor. Este improbabil ca aceste cirezi sa fie adunate numai din vecinatea regiunii de la sud Dunare.
100000 de soldati nu puteau fi recrutati numai din nordul Bulgariei, cea mai mare parte venind din diverse parti ale imperiului ceea ce deasemenea necesita o structura organizatorica capabila sa asigure afluirea trupelor.

Atacarea cetatilor de la sud de Dunare urmareste distrugere nodurilor de afluire a trupelor, materialelor de razboi, proviziilor ingreunand astfel efortul de razboi al turcilor, slabindu-le capacitea de reactie.

Prima etapa strategica din desfasurarea razboiului REALIZAREA DE CONDITII IMPROPRII PENTRU DESFASURAREA RAZBOIULUI PENTR INAMIC se incheie aici.

S-au spus o gramada de stupiditati despre batalia de la Calugareni. S-a avansat cifra de 100000 de soldati pentru partea turca dar ca nu toti au participat la batalie ci numai aprox.30000 - 40000 de soldati. Pai, tocmai in asta consta geniul militar al lui Mihai. Acesta alege locul bataliei care nu poate permite o mare desfasurare de forte, intelege vulnerabilitatile turcilor si realizeaza concentrarea de forte la momentul si locul potrivit.
Armata turca este cuprinsa de panica si fuge in debandada. Pierderile turcesti nefiind prea mari nu permit romanilor o angajare totala a fortelor turcesti in scopul obtinerii unei victorii decisive, iar Mihai hotareste sa se retraga spre nord in speranta unui ajutor mai substantial din partea Aliantei, care pana in acest moment nu a fost prea dornica de lupta si l-a abandonat pe Mihai.
Nu sunt de acord cu afirmatia: "Lupta de la Călugăreni a fost, în toată această derulare complexă, numai un episod, căruia, în anumite perioade şi împrejurări, i s a dat, după părerea mea, o prea mare importanţă"
Deasemenea nu apreciez afirmatiile: "Victoria nu a putut fi însă folositoare creştinilor pe moment, câtă vreme ei erau epuizaţi şi nu mai aveau întăriri, iar turcii, înfrânţi, au dispus de forţe noi" "a fost categoric o victorie a creştinilor. Aceasta se poate spune din punct de vedere tehnic şi tactic"

Chiar daca nu a fost o victorie decisiva se poate vorbi de un moment de cotitura decisiv in desfasurarea razboiului. Turcii nu au reusit sa anihileze armata romana, conditie esentiala in atingerea obiectivului strategic al campaniei:transformarea tarii in provincie. Lipsa de orientare strategica a turcilor, se vede clar in desfasurarea ulterioara a razboiului. Se vad obligati sa lase garnizoane puternice in Bucuresti, Targoviste, divizandu-si fortele, le insarcineaza cu realizarea de intariri, slabind si mai mult logistica si asa slabita dupa Calugareni, facand-o improprie continuarii razboiului. Turcii se pun in situatia de asediati in cetatile si orasele cucerite, pierzand astfel initiativa strategica. Hartuielile continue slabesc logistica si constituie o amenintare permanenta demoralizand armata turca si asa cu un moral scazut dupa batalia de la Calugareni.
Mihai nu se baricadeaza in cetati pastrand gruparea de forte nedivizata. Rasunetul victoriei de la Calugareni a fost urias, vestea raspandindu-se cu repeziciune, Mihai capata astfel capital politic, era greu sa nu primeasca ajutoare in acest context. Mihai reuseste astfel ca in timp de razboi sa-si mareasca fortele prin recrutari suplimentare dar mai ales primind ajutoare ceea ce este o adevarata performanta.

A II a etapa strategica in desfasurarea razboiului REALIZAREA ECHILIBRULUI DE FORTE se incheie. Fara victoria de la Calugareni nu ar fi fost posibila.

Urmeaza a III a etapa strategica NIMICIREA INAMICULUI, nimicirea garnizoanelor Targoviste, Bucuresti, curatirea teritoriului de trupe turcesti, lupta de la Giurgiu.

Nu sunt de acord cu afirmatia "Ceea ce este însă indubitabil, în legătură cu întreaga campanie otomană de la nord de Dunărea de Jos, din august octombrie 1595, este victoria generală creştină, salvarea statutului de autonomie a Ţării Româneşti, menţinerea lui Mihai ca domn şi alungarea turcilor peste fluviu"
A fost o victorie romaneasca pentru ca razboiul a fost initiat de romani, urmarind obiective politico - militare romanesti - stoparea abuzurilor turcesti ce devenisera de nesuportat - a fost dus cu mijloace romanesti ( ajutorul strain primit era parte a intelegerii de vasalitate care dadea nastere si la obligatii din partea romanilor - cu alte cuvinte a fost platit prin vasalitate ) si condus de romani.
Dupa acest razboi ne aflam in fata unor noi realitati politico-militare, care permit alipireaTransilvaniei si Moldovei, un alt obiectiv romanesc, nu se poate nega ca apare un nou centru de putere regionala romanesc.

Pierderilor turcesti au fost atat de mari incat nu au mai avut capacitatea de a ameninta Tara Romaneasca, cel putin in urmatorii ani, recunoasterea lui Mihai ca Domn de catre Sultan are intelesul unei recunoasteri a suveranitatii si independentei Tarii Romanesti.

Este greu de imaginate ca toate aceste lucruri s-ar fi putut intampla fara Calugareni.

Afirmatiile: "În faţa unor deformări, instrumentalizări sau stereotipii trebuie să avem decenţa operării cu anumite corecţii oneste şi responsabile, nu cu alte exagerări. Decât să l facem, indirect, dar evident, vinovat pe Mihai Viteazul de culpele lui Ceauşescu şi să i punem pe cei doi aproape pe acelaşi plan (cum se mai întâmplă mai bine am explica tinerilor de ce se dau două zile distincte pentru confruntarea de la Călugăreni, fiindcă unii (chiar oameni de cultură) cred sincer că lupta a durat zece zile!
Bătălia de la Călugăreni rămâne un episod semnificativ, dar nu decisiv, din marea confruntare dintre creştini şi otomani, înscrisă sub semnul Ligii Sfinte şi trecută în cadrul Războiului de 15 ani. Ea nu a fost o victorie hotărâtoare a lui Mihai Viteazul şi a glorioşilor români – cum se mai spune uneori – ci o victorie de moment a creştinilor, care se aliaseră tocmai ca să dea o replică turcilor. Dacă termenul de victorie pare prea puternic, se poate vorbi de o replică creştină demnă şi fermă, cu mari pierderi pentru otomani, rămaşi dezorientaţi la finele bătăliei." ma lasa perplex.

- Care deformari? Glorificarea lui Mihai? Si de ce, nu? Nu merita? De ce n-ar fi Mihai un reper in istoria nationala? Pai, priviti la glorificarea regelui Stefan cel Sfant al Ungariei si la ce se spune despre el, ca exemplu de mistificare deformare, instrumentalizare si stereotipii. Nu mai zic si de altii
- Semnul de egalitate intre Ceausescu si Mihai este in mod indecent dedusa dintr-o serie de aprecieri exagerate. Ceausescu n-a spus asta niciodata, nici el si nici altii ca el. Mai, lasati-l pe Ceausescu in pace!
- participarea Ligii Sfante a fost initiativa lui Mihai si a fost consfintita de tratatul de vasalitate care s-a semnat dupa atacarea cetatilor turcesti. Pentru Mihai a fost planul B
- Nu, domnule! Nu! A fost nu o victorie de moment ci a fost o victorie decisiva care a avut urmari pe termen lung. Nu! Nu a fost crestina, a fost romaneasca, altfel n-ar fi trebuit reparata "defectiunea" Andrei Bathori

Postat de: Anonymous, 04 Iulie 2011 |

Adrian Solea

Multumesc stimate domn! :)

Postat de: Anonymous, 30 Martie 2014 |

tot despre Calugareni

Interesant... dar hotarati-va! Daca istoricii romani nu se pot pune de acord in legatura cu propria noastra istorie, nu are rost sa mai vorbim de istorie ca stiinta. Cel mult vom privi istoria ca pe o poveste interesanta (pentru cei carora la plac povestile), poveste diferita pentru fiecare generatie si deci o sursa inepuizabila pentru filme SF. Jalnici mai suntem! Si avem si tupeul sa ne contrazicem pe teme istorice cu toti cei din jurul tarii noastre... Nu ca ei ar avea o istorie "adevarata", dar cel putin de sute de ani cred toti si sustin aceleasi lucruri. Asta inseamna deja ceva...

Postat de: Anonymous, 30 Martie 2014 |

Stimate domn,

Un excelent demers. Lucid si nepartinitor. O buna lectie de jurnalism pentru domnii elucubranti de la acest tabloid.
As fi onorat sa va strang mana!

Postat de: Anonymous, 19 Octombrie 2013 |

lol

lol ce comentariu luung nu l-am citit tot scz da e cam mare....

Postat de: Anonymous, 03 Februarie 2013 |

lol

foarte mare ma asa de mare ca e o carte :D

Postat de: Anonymous, 04 Februarie 2013 |

calugareni

nu prea esti obisnuit cu cititu'

Postat de: Anonymous, 21 Iulie 2013 |

competent, o viziune

competent, o viziune profesionista

Postat de: Anonymous, 05 Ianuarie 2013 |

istoria

imi place istoria!!!!!!!!!

Postat de: Anonymous, 11 Ianuarie 2011 |

si mie tot imi place istoria

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Postat de: Anonymous, 21 Decembrie 2011 |

si mie tot imi place istoria

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Postat de: Anonymous, 21 Decembrie 2011 |

Adevarul

La fel se vorbeste despre BIBLIE ,care este deasemenea o carte de istorie ,deci un lucru este insa adevarat si este aratat in BIBLIE pentru stiinta omenirii :
INTORTICHIATE SUNT CAILE DOMNULUI SI NECUNOSCUTE.deaceea biserica isi doreste SA NU LE CERCETAM deoarece am fi dezamagiti de cea ce am putea afla.
Lumea de azi se bazeaza pe aceste scrieri mincinoase si culmea sunt aplicate intocmai ,bazandu-se pe prostia necunoasterii si dezinteresului creat printre oameni, dorinta de a crea discordie pentru a putea conduce ,lucrare valabila in zilele noastre si aplicata de marii patroni ai intreprinderilor private sau de stat .
Biserica nu are nici-un interes sa intervina pentru a schimba ceva ,atata timp cat lor le merge din ce in ce mai bine ,profanand asfel invataturile biblice precum ca preotii trebuie sa fie smeriti si sa faca ascultare catre poruncile dumnezeesti , sa tariasca in slujbe si saracie iar agoniseala de la sfintele liturghii sa o imparta celor nevoiasi aratand bunatate dusmanilor si luptandu-se cu vorba impotriva raului.
In istoria lumii gasim dovezile certe,simple a manipularii omului decatre om din cele mai vechi timpuri .
Va mai intrebati inca daca Dacii au existat inaintea lui Attila sau nu ,daca este sau nu aceasta tara a noastra in intregime sau nu ,daca Maghiarii au vreun drept asupra mostenirii noastre?!
Ei bine inca este secret deoarece asa se doreste inca decatre marile puteri masonice care fac in asa fel ca vantul sa bata numai de unde vor ei si numai cand acestia doresc.
Asadar , desteptativa si nu va faceti viata mai grea decat este ! Traiti-va viata din plin asa cum o vedeti si doriti sa o vedeti si faceti totul doar pentru voi,numai aratati cu degetul si cautati vinovati faceti-va “mia culpa” si ve-ti fi mai buni ,mai sanatosi ,mai linistiti ,viata insusi este o minciuna iar telul nostru este sa o descoperim sa o demascam si sa ne pronuntam liber simtamintele.
Cititi printre scrierile biblice demonstrate stiintific ,faceti observatii fine si le puneti cap la cap ,numai asa veti vedea adevarul.
Noi suntem calatori prin viata si ne jucam rolul precum niste artisti mai buni sau mai putin buni si cat traim observam greselile altora ca pe ale noastre fiind facute de noi ne este tare greu .Haideti sa ne unim cu totii cei ce vad adevarul sau "LUMINA"si sa facem ceva !,daca doar stam si ne plangem ca niste fete nemultumite ,nu ne ajutam nici pe noi nici omenirea.

Postat de: Anonymous, 10 Noiembrie 2010 |

romanu:Daca n-am bani imprumut.Dupa care omor creditorul.

Si devin cel viteaz. Cam la atata se reduce cultul valorilor la .... cine credeti Dar nu cumva unirea celor doua tari romanesti plus transilvania a facut-o un oarecare Bathori cica si voievod al Transilvaniei cu cativa ani bunisori inainte? Un Nu raspicat din toti rarunchii ca ar cadea rau la lingurica ....stiti voi cui'

Postat de: Anonymous, 02 Octombrie 2010 |

Mihai Eminescu, Mihai Viteazul a.s.o.

Au terminat cu demitizarea lui Eminescu, continua cu demitizarea lui Mihai Viteazul. Cine urmeaza?
Ce tiraj are aceasta revista a lui Cristoiu?

Postat de: Anonymous, 30 Mai 2010 |

Constiinta nationala

Constiinta nationala a existat! Romanii din cele trei provincii erau numiti pana in vremea lui Mihai Viteazul daci. Sunt o mie de argumente care arata clar ca eram un singur popor.Nu o sa le insir aici pe toate. Sunt istoric si stiu ce vorbesc!
Va e bine insa sa aruncati cu noroi in tot ce avem sfant!

Postat de: Anonymous, 30 Mai 2010 |

istorici !?

n-am vazut n biblioteca statului illinois ceva scris de acesti istorici . balcescu este cu a sa capodopera " romanii supt ... " . si voi va numiti istorici !? cum zic turcii , hai sictir !

Postat de: Anonymous, 16 Mai 2010 |

Biblioteca

Da... intr-adevar nu ai gasit nimic in biblioteca statului Ilinois sau poate nu ai stiut sa cauti suficient, dar daca ai incerca in Europa sau chiar si pe net ai gasi mai mult decat afirmi ca ai gasit. Apropo crezi ca tot ce se gaseste in SUA in acea biblioteca este de referinta pentru intreaga lume???

Postat de: Ciprian, 17 Mai 2010 |

Calugareni

Da , a castigat-o!A se vedea IORGA, cronicile turcesti, sarbesti, etc., etc.(ar fi m,ulte de spus).
Dar, se gasesc tot felul de neghiobi ca acest Boia(sau cum il cheama) care nu gasesc alt mijloc de afirmare decit demolarea statuilor sau rastalmacirea adevarului(daca nu cumva sunt ticalosi interesati). Niste paduchiosi !

Postat de: Anonymous, 13 Mai 2010 |

Calugareni

Da , a castigat-o!A se vedea IORGA, cronicile turcesti, sarbesti, etc., etc.(ar fi m,ulte de spus).
Dar, se gasesc tot felul de neghiobi ca acest Boia(sau cum il cheama) care nu gasesc alt mijloc de afirmare decit demolarea statuilor sau rastalmacirea adevarului(daca nu cumva sunt ticalosi interesati). Niste paduchiosi !

Postat de: Anonymous, 13 Mai 2010 |

mihai

nu conteaza pentru mine MIHAI VITEAZUL ramane un mare conducator ,un om cu coloana vertebrala ,a facut tot ce a putut pentru poporul asta amarit si pentru mareata ROMANIE .

Postat de: Anonymous, 04 Mai 2010 |

intrebare

si totusi...o minciuna (sau un fals) care sa reziste atatea sute de ani? hai sa fim seriosi...mai avem si noi un pic de valoare datorita inaintasilor nostri si voi vreti sa o demolati si pe aia... adi_db

Postat de: Anonymous, 03 Mai 2010 |

MIHAI VITEAZUL

Indiferent de motivele lui Mihai Viteazul, unirea pentru prima oara a celor trei tari cu populatie majoritar romaneasca a insemnat saminta care a dat roade in 1918 .De aceea eu cred ca ziua de 27 05 1600 in care pentru prima oara in acte oficiale Mihai Viteazul se proclama domn " al Tarii Romanesi al Trasilvaniei si a toata Tara Moldovei " ar trebui proclamata Ziua Nationala a Romaniei

Anonim ,03 05 2010

Postat de: Anonymous, 03 Mai 2010 |

istoria neadevarata aduce multe deservicii...

poate ca ar fi bine pentru noi sa credem ca Mihai Viteazu a invins la Calugareni, ne-am simti mai bine in pielea unui popor care-si neaga mereu valorile si-si sacrifica eroii adevarati.

Asa a fost mereu, se intampla si acum cu personajele contemporane noua.
Faptul ca istoricii incearca sa aduca adevarul istoric in cazul lui Mihai Viteazu este laudabil, nu putem sa ne laudam cu ceva ce nu s-a intamplat in realitate... Hai sa fim seriosi, de la legenda celor 300 de spartani foarte rar s-a intamplat ca o armata atat de inferioara numeric sa invinga intr-o batalie precum cea de la Calugareni.
Turcii au fost respinsi in prima zi, s-au impotmoplit in mocirla, a trecut noaptea si a doua zi au trecut peste armata romana fara probleme...Erau prea multi pentru biata ramata romana, strategia militara sau geniul voievodului nu aveau nici o relevanta in acea situatie.

Postat de: Anonymous, 02 Mai 2010 |

istorie...

Americanii isi invatand la scoala si propagand prin orice mijloc ca ei sunt cei mai cei facand din orice tantar armasar daca e de-al lor sau daca e de partea lor. La noi e invers: se incearca prin orice mijloace sa se nege sau minimalizeze orice fapta/actiune a romanilor de parca am fi cei mai "prosti" dintre toti. Rusine "istoricilor"!

Postat de: Anonymous, 29 Aprilie 2010 |

tocmai de aceea nu ma abonez la aceasta revista......

o batalie castigata ramane una castigata........putea sa vina turci si cu doi oameni, daca noi am invins si istoria a scris ca am invins atunci am INVINS........

Postat de: Anonymous, 28 Aprilie 2010 |

barbie

Mai baieti, terminati cu prostiile si nu mai demolati miturile acestui popor, pentru ca il veti distruge. Indiferent de cum veti suci voi istoria, pentru mine, Mihai Viteazu va ramane un mare general al timpului sau, care a taiat culoar prin Imperiul Otoman pana la doi pasi de Stambul, dar s-a intors la nord de Dunare, unde trebuia sa infaptuiasca Unirea pe care o pohtise el. Sigismund Bathory a fost doar o lifta cu orgini incerte, un principe strain intr-o tara romana, care a latrat si el putin in urma turcilor la Giurgiu. Asa patiti daca va luati dupa documentele scrise de invinsi. Mihai nu avea timp de inscrisuri...

Postat de: Anonymous, 26 Aprilie 2010 |

Cum a fost deformată istoria lui Mihai Vodă

In cartea Istorie si mit in constiinta romaneasca, Lucian Boia spulbera toate miturile romanesti. Nu aduce nimic nou. Doar ataca!

Postat de: Anonymous, 25 Aprilie 2010 |

Romanu:Daca nu am bani ma imprumut.Dupa care omor

creditorii si devin cel viteaz. Oare nu cumva primul care a unit cele doua tari romanesti la transilvania a fost un oarecare Bathori intamplator voievod al transilvaiei facand din Mihai un simplu guvernator al tarii romanesti?NUUUUUUU spun RASPICAT stiti voi bine cine.Pentru ca nu le pica bine la lingurica.Chiar daca pe ici pe colo prin partile esentiale adevarul il pun sub un mare maldar de balega.Balega ce pute rau cand este rascolit.

Postat de: Anonymous, 02 Octombrie 2010 |

neclaritati

Parca il vad pe Sinan Pasa dupa lupta :
Daca imi mai da Allah inca o victorie ca asta ca la Calugareni am fiert-o.
Un razboi cu un Imperiu nu se decide intr-o batalie de 40 de mii vs 17 mii. Dar daca daca ai fi sultan si ai pierde in doar cateva luni un corp de armata de 30 de mii de soldati plus ofiteri intr-o tara ca Muntenia cred ca ai cadea in depresie.
Imaginati-va ca ar patii americanii asta in maine in Avganistan.
Calugareni cred ca a fost cel mai negru cosmar al turcilor dupa Stefan cel Mare in relatia cu romanii.
La Calugareni Mihai trebuia prins si executat, ce s-a intamplat?
Pentru turci, Calugareni a avut efect imediat: 10 ani de mare chin si cafteala cu Mihai. pe termen lung s-a nascut un mit care a dus in final la independenta romanilor.
Pentru omenire Calugareni este inca un mare moment singeros al istorie in care s-au hacuit intr-o mlastina 2 mase de oameni pentru ca unii voiau mai mult aur si altii nu mai voiau sa il mai dea.
Pentru romanii se pare ca nu este inca clar ???!!!

Postat de: Anonymous, 09 Iulie 2012 |

independenta?

Dupa cat timp a venit independenta? Dupa 300 de ani? .....sau deloc?

Postat de: Anonymous, 23 Iulie 2013 |

Publică un comentariu nou

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Credeţi că achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1925 a fost justă?
Te abonezi la Historia şi câştigi
Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

HISTORIA, Nr. 153, Octombrie 2014

HISTORIA, Nr. 153, Octombrie 2014 -
15 Octombrie 2014

În vara anului 1918, războiul civil aprinsese Rusia ca un rug. Pentru revoluţia boşevică, lunile fierbinţi de vară au reprezentat un moment de cumpănă; neobosit, Lenin ţinea discurs după discurs, încercând să redreseze situaţia.  De fiecare dată a vorbit cu convingere despre inevitabilitatea revoluţiei mondiale. Însă soarta îl va duce la uzinele Michelson, acolo unde va fi împușcat în condiții ce ridică până și astăzi mari semne de întrebare...

Vedeţi mai multe detalii
Realitatea.net

Popular content
Soluţie implementată de Tremend
SATI