Antonescu: „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!” VIDEO

Faţa nevăzută a „războiului sfânt”

Autor: Manuel Stănescu | 33965 vizualizări

Zoom

Dezastrul de la Ţiganca

„Sub  numele de «Bătălia de la Ţiganca» se înţelege ansamblul luptelor grele date de Corpul 5 armată român în intervalul de la 22 iunie până la 16 iulie, cu partea culminantă între 4 şi 12 iulie, pentru forţarea liniei Prutului în sectorul Fălciu-Bogdăneşti şi cucerirea zonei fortificate de pe malul opus al râului, cu centrul tactic în satul Ţiganca. (...) Sectorul era bine apărat de ruşi; probabil că în planul strategiei sovietice aici era proiectatul ax de pătrundere în Moldova. Configuraţia geografică a regiunii de atac era nefavorabilă pentru români. (...) Tot sectorul rus era împânzit de linii de rezistenţă, alcătuind un sistem de întărituri de tipul aşa-numitelor «cazemate improvizate» sau «adăposturi întărite». (…)„Concepţia comandantului Corpului 5 armată română de a da în acest loc atât de dezavantajos o bătălie de forţare a trecerii Prutului, sub focul inamicului, a fost criticată de tehnicienii militari ca fiind o greşeală gravă. S-au adăugat la această greşeală de concepţie şi altele în executarea operaţiei, printre care şi defectuosul dispozitiv al artileriei cu chesoanele şi caii printre piese. Toate acestea au concurat să facă din bătălia de la Ţiganca o operaţie foarte costisitoare în vieţi omeneşti“. (Constantin Kiriţescu - „România în al doilea război mondial“ ) Pe 15 iulie, Corpul 5 a reuşit pentru prima dată să iasă din capul de pod şi să avanseze. Bătălia de la Ţiganca se terminase. Pierderile suferite de cele două divizii ce compuneau Corpul 5 armată erau foarte mari: 2.473 (morţi, răniţi şi dispăruţi) de către Divizia de Gardă şi 6.222 (morţi, răniţi şi dispăruţi) de către Divizia 21 Infanterie.

La ora 2, în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, Armata Română primeşte de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostaşi, treceţi Prutul!“ Un moment care desparte două tragedii naţionale: pierderea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord prin ultimatumul din 1940 şi cucerirea României de către Armata Roşie în 1944.

Click aici pentru o galerie foto de excepţie cu trupele române în al doilea război mondial

România a intrat „de facto” în cel de-al Doilea Război Mondial o dată cu ultimatumurile Uniunii Sovietice din 26 şi 28 iunie 1940, care au dus la pierderea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, prima parte a unei drame în trei acte, jucată în vara aceluiaşi an. Cedarea fără luptă, în pofida asigurărilor repetate ale înaltelor oficialităţi de la Bucureşti că graniţele vor fi apărate cu orice sacrificii, a pus armata Română într-o situaţie umilitoare, cu consecinţe în timp poate mai tragice decât orice înfrângere militară.

După  preluarea puterii în septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a declarat fără echivoc: „Noi ne-am aşezat pe Axa Roma-Berlin. Mergem sută în sută şi cu cea mai mare cinste în această direcţie. Am pornit aşa, nu ne mai uităm la dreapta sau la stânga”. Nu şi-a ascuns intenţiile de a lupta chiar şi cu arma în mână pentru eliberarea acestor teritorii în cazul unui conflict (previzibil) dintre Germania şi Uniunea Sovietică.

Mai citeste:

A fost Ion Antonescu un erou? I

A fost Ion Antonescu un erou? II

Evenimentele s-au precipitat după aderarea României la Pactul Tripartit (23 noiembrie 1940). Istoricii sunt în general de acord că Antonescu a avut cunoştinţă de intenţiile germane în ceea ce priveşte Uniunea Sovietică încă din decembrie 1940, cu alte cuvinte, la scurt timp după ce Adolf Hitler semnase, la 18 decembrie,  Directiva nr. 21 (ipoteza „Barbarossa”, planul de invazie a Rusiei în primăvara anului 1941), prin intermediul şefului Misiunii Militare Germane, generalul Erik Hansen. Până în primăvara anului 1941, factorii de decizie de la Berlin au fost convinşi de imposibilitatea folosirii armatei române pentru acţiuni ofensive de amploare, bazându-se în principal pe un raport amplu al generalului Arthur Hauffe, şeful statului major al Misiunii Militare Germane în România, transmis Înaltului Comandament al Armatei de uscat în februarie 1941, care considera că doar diviziile instruite de germani pot fi folosite în acţiuni ofensive de mică amploare.

În luna mai a anului 1941 a fost transferat în România comandamentul Armatei 11 germane (general Eugen von Schobert). La insistenţele generalului Antonescu de a fi înştiinţat de data declanşării operaţiunilor cu cel puţin două săptămâni înainte pentru a avea timpul necesar mobilizării, la 9 iunie, la Predeal, ministrul Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, i-a înmânat un petic de hârtie pe care scrisese: 22 iunie.

Detaliile colaborării militare româno-germane au fost pe deplin aduse la cunoştinţa generalului Antonescu la 12 iunie, în cadrul întrevederii cu Hitler de la München şi la 18 iunie, prin scrisoarea trimisă de cancelarul german Conducătorului statului român. Două armate române (3 şi 4, având în compunere 23 de mari unităţi) împreună cu Armata 11 germană formau un grup de armate a cărui comandă era atribuită, din raţiuni politice evidente dar în mod formal, generalului Antonescu. Cunoscută sub denumirea de „Grupul de armate general Antonescu”, această structură se subordona Grupului de Armate „Sud”, comandate de feldmareşalul Gerd von Rundstedt.

Angajarea României în război, la 22 iunie 1941, a vizat refacerea integrităţii teritoriale pe frontiera de est, iar motivele participării româneşti la război nu au coincis de fel cu cele germane.

Forţa combativă a armatei

La  declanşarea operaţiunilor militare forţa combativă a armatei nu era fundamental schimbată faţă de anul precedent. Conform recensământului din 6 aprilie 1941, România avea o populaţie de 13.535.757 de locuitori, din care partea masculină reprezenta 49,3%, respectiv 6.674.757 de persoane. Potrivit calculelor specialiştilor, potenţialul mobilizabil se cifra la circa 2.200.000 persoane, ceea ce reprezenta  32,9% din populaţie şi 16,2% din total. În planul de mobilizare pe anul 1941, în vigoare la 22 iunie, efectivul total de militari se ridica la 1.139.604 militari, din care 39.476 ofiţeri, 57.003 subofiţeri şi 1.043.126 trupă. Planul de mobilizare cuprindea Marele Cartier General, trei comandamente de armată, 11 de corp de armată, 214 formaţiuni operative, 24 formaţiuni de servicii operative, 41 de comandamente, unităţi şi formaţiuni de zonă interioară.

Mai citeste:

A fost Ion Antonescu un erou? III

A fost Ion Antonescu un erou? IV

Aeronautica (aviaţia şi artileria antiaeriană) dispunea de 50 de escadrile, dintre care 17 de vânătoare, 15 de bombardament, 7 de observaţie, 6 de legătură şi altele. Totalul avioanelor era de 1.061, dintre care 440 erau pentru şcoală şi instrucţie. Principala forţă a aeronauticii române care a acţionat în campania anului 1941 a fost Gruparea aeriană de luptă, ce avea 253 de avioane, dintre care 205 operative.
Marina (compusă din Divizia de Mare şi Divizia de Dunăre) avea 39 de nave de luptă mai importante, dintre care 22 maritime şi 17 fluviale: patru distrugătoare, submarinul Delfinul, trei vedete torpiloare, trei puitoare de mine etc.

Carenţele de înzestrare erau dublate de cele privind pregătirea cadrelor (în special a celor de rezervă), a instruirii unor contingente datorită restricţiilor bugetare din perioada crizei economice. Serviciile armatei se confruntau cu mari neajunsuri. După formula reputatului istoric Petre Otu, „ceea ce armata română nu a putut plăti cu bani a plătit, mai târziu, cu sânge”.

Transformări ale organismului militar românesc (iunie 1940 – iunie 1941)

Rapturile teritoriale din vara anului 1940 au dus la pierderea unor importante aliniamente defensive, coloana vertebrală a sistemului militar naţional – râul Nistru, Carpaţii Orientali, „porţile” Someşului şi Mureşului, Munţii Apuseni. Au afectat, de asemenea, potenţialul demografic-militar al ţării, disponibilul de mobilizare scăzând cu peste 1/3, de la 3,5 milioane de persoane în 1937, la 2,2 milioane în 1941. În consecinţă, au scăzut şi efectivele contingentelor anuale care se încorporau. Pierderile în oameni au fost completate de cele în materiale din teritoriile cedate: clădiri, fortificaţii, instalaţii, armament, echipament de tot felul. Poziţiile geostrategice pierdute au însemnat o lungire a frontierelor de apărat, pe fondul scăderii populaţiei. Peste toate acestea se instaurase o stare morală dezastruoasă, prin prisma cedărilor fără luptă ale unor teritorii-simbol ale ţării. Poziţia militară a României în plan european s-a diminuat până aproape de dispariţie.

Venit la putere la 6 septembrie 1940, Ion Antonescu şi-a propus un program de reforme militare, concretizat în formula „o armată mică, dar puternică” şi care, printre altele, prevedea: reducerea cadrului de pace şi de mobilizare la resursele demografice şi materiale după rapturile teritoriale, adecvarea structurilor organizatorice la resursele financiare ale statului, dotarea marilor unităţi cu mijloace moderne de luptă (blindate, armament antitanc şi antiaerian, motorizare etc.); desfiinţarea tuturor comandamentelor care nu aveau întrebuinţare în război; crearea unor mari unităţi omogene care să dispună de o bună mobilitate în câmp tactic; perfecţionarea programului de formare a cadrelor şi instruire a trupelor în acord cu doctrina germană şi multe altele. În paralel, a procedat la desconcentrarea trupelor şi la înapoierea rechiziţiilor.

La 16 octombrie 1940 s-au desfiinţat Ministerul Aerului şi Marinei şi Ministerul Înzestrării Armatei (create în 1936 şi, respectiv, 1938). S-a constituit un singur minister, Ministerul Apărării Naţionale, cu patru subsecretariate de stat – al Armatei de Uscat, al Aerului, al Marinei şi al Înzestrării Armatei. Marele Stat Major a fost degrevat de sarcinile administrative şi însărcinat cu pregătirea operativ-strategică a armatei, elaborarea planurilor de operaţii, pregătirea cadrelor şi instruirea trupei.

În locul generalului Florea Ţenescu, trecut în rezervă (împreună cu alţi zece generali), Ion Antonescu l-a numit în fruntea Marelui Stat Major pe generalul Alexandru Ioaniţiu. Au fost desfiinţate comandamentele unor grupuri de armate, armate, corpuri de armată şi mari unităţi.  S-au organizat diviziile de infanterie, revenindu-se la sistemul ternar,  iar diviziile de cavalerie, greoaie şi slab înarmate, au fost transformate în brigăzi, structură mai uşor de condus. Brigada 1 moto-mecanizată, singura mare unitate de acest tip, a fost transformată, în ianuarie 1941, în Divizia 1 blindată, deşi avea în compunere doar un regiment de tancuri. Înzestrarea, în condiţiile în care finanţele ţării ciuntite treceau printr-o situaţie grea, a fost probabil cea mai dificilă problemă, Antonescu încercând să sporească sumele alocate dotării, în perioada septembrie 1940-mai 1941 armata primind fonduri în valoare de 20.504.999.906 lei, din care pentru înzestrare, 13.225.954.

Nu atât banii, cât sursele de aprovizionare constituiau o problemă, principalul furnizor (Germania) abordând o politică reticentă pe fondul propriei nevoi de înzestrare pentru război. Cooperarea româno-germană s-a extins şi în domeniul pregătirii cadrelor şi instruirii trupelor. După sosirea Misiunii Militare Germane în România (octombrie 1940) s-au constituit centre de instrucţie pe arme, cu scopul de a forma „după procedeele germane instructori şi comandanţi de subunităţi şi unităţi până la batalion inclusiv”. De asemenea, trei mari unităţi de infanterie (5,6,13 infanterie) şi Divizia blindată s-au instruit în comun cu unităţi germane, ele fiind considerate „divizii model”. Consilierii germani au fost detaşaţi la Şcoala Superioară de Război pentru prelegeri, aplicaţii tactice şi exerciţii demonstrative necesare pentru familiarizarea cu exigenţele câmpului de luptă a viitorilor ofiţeri.

Operaţiuni militare pe Frontul de Est (iunie-iulie 1941)

Grupul de armate „general Antonescu”, compus din armatele 3 şi 4 române şi 11 germană, avea în subordine 10 comandamente de corp de armată (7 române şi 3 germane), 3 brigăzi de munte române, 4 brigăzi de cavalerie române, 2 brigăzi de fortificaţii române şi alte unităţi eterogene. Acţiunile de luptă au fost sprijinite de Flota 4 aeriană germană şi de Gruparea Aeriană de Luptă română, compusă din 3 flotile de aviaţie de bombardament, 1 flotilă de aviaţie de vânătoare, 1 flotilă de hidroaviaţie, escadrile de recunoaştere, legătură şi observaţie. În zona de operaţii se găseau 4 grupuri de artilerie antiaeriană cu 12 divizioane. Marina militară română dispunea de 39 de nave de luptă mai importante, din care 22 la Marea Neagră şi 17 pe Dunăre. Efectivele totale ale armatei române angajate în luptă însumau 473.102 de militari, pe arme 402.747 armata de uscat, 56.176 aeronautica şi 14.180 marina.

În faţa forţelor germano-române se găsea Frontul de Sud sovietic, constituit din armatele 9 (la sud) şi 18 (la nord), având 8 corpuri de armată (dintre care 3 corpuri mecanizate şi un corp de cavalerie) cu circa 20-24 de mari unităţi.

Conform concepţiei operative a Înaltului Comandament german, la flancul sudic al frontului sovieto-german, în Galiţia, pe direcţia Lvov-Kiev, urma să treacă la ofensivă Grupul de armate „Sud” al feldmareşalului Gerd von Rundstetd, de pe un aliniament de plecare aflat cu circa 100 km mai spre vest. În consecinţă, Grupul de armate „General Antonescu” a primit misiunea iniţială de a fixa, în perioada 22 iunie – 1 iulie, forţele sovietice din faţă şi a crea capete de pod dincolo de Prut („aşteptarea strategică” sau „bătălia aşteptării”). Ulterior, pe măsura progresului forţelor germane, urmau să treacă la ofensivă şi trupele de pe frontul român. Străpungerea apărării inamice cădea în sarcina Armatei 11 germane pe direcţia generală Iaşi, Moghilev, distanţa cea mai scurtă spre Nistru, pentru a tăia în două dispozitivul sovietic. La flancul stâng al Armatei 11, în Bucovina, urma să treacă la ofensivă Armata 3 română, iar în flancul drept, în centrul şi sudul Basarabiei, Armata 4.

Succesul Armatei 3 în Bucovina

Armata 3 română  (condusă de general Petre Dumitrescu) avea la dispoziţie Corpul de munte 1,2 şi 4 mixtă munte, cu un total de 18 batalioane vânători de munte, Divizia 7 infanterie, Brigada 8 cavalerie, trei batalioane mitraliere divizioane, două divizioane de artilerie grea şi alte subunităţi de arme, printre care şi trei escadrile de aviaţie de recunoaştere şi observare.

Concepţia operaţiei prevedea o lovitură principală cu Divizia 7 infanterie, Brigada 2 mixtă munte şi Brigada 8 cavalerie pe direcţia Mihăileni, Noua Suliţă, Hotin şi o lovitură secundară cu brigăzile 1 şi 4 mixtă munte şi un detaşament independent pe direcţia Vicovul de Jos, Storojineţ, Cernăuţi, Hotin. În perioada „aşteptării strategice” (22 iunie – 1 iulie 1941) trupele au desfăşurat acţiuni cu caracter local, incursiuni şi recunoaşteri în dispozitivul inamic. Ofensiva propriu-zisă s-a declanşat la 3 iulie 1941. La 5 iulie, după lupte îndârjite, a fost eliberat Cernăuţiul printr-o manevră dublu învăluitoare a brigăzilor 1 şi 4 mixtă munte.

Continuând acţiunile de luptă, la 8 iulie ostaşii Brigăzii 2 munte au eliberat oraşul Hotin, punând punct campaniei Armatei 3 române de  eliberare a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa. Operaţiunea s-a desfăşurat într-o zonă largă de circa 130 km şi adâncă de aproximativ 70 km, având durata de 6 zile şi un ritm mediu de 12 km în 24 de ore. Terenul accidentat şi precipitaţiile abundente care au mărit debitele de apă au constituit tot atâtea obstacole pentru trupele de infanterie, cavalerie şi vânători.

Concomitent cu acţiunile ofensive pentru eliberarea Hotinului, grosul forţelor Armatei 3 au primit ordin să se deplaseze cât mai repede spre est, paralel cu fluviul, pentru a ajunge la Nistru în zona Moghilev. După ajungerea la Nistru, Armata 3 a primit misiunea de a forţa apărarea inamicului pe fluviu şi să străpungă linia fortificată „Stalin”, în condiţiile în care, la 8 iulie, luptele pentru eliberarea Basarabiei erau departe de a fi încheiate, iar realizarea unor capete de pod la est de fluviu ar fi pus bazele dezvoltării ulterioare a ofensivei.

Luptele de forţare a Nistrului, care avea, în fâşia respectivă, o lăţime de circa 300 m, s-au declanşat la 17 iulie 1941, unităţile realizând capete de pod consolidate prin lupte crâncene în zilele următoare, până la 20 iulie. În zona de acţiune a Corpului de munte şi a Corpului de cavalerie s-a realizat câte un cap de pod cu o dezvoltare de 8-15 km şi adâncime de 7-8 km. Din aceste capete de pod, la 21 iulie  Armata 3 română a trecut la ofensivă spre Bug.

Problemele Armatei 4 la Prut

Armata 4 română,  subordonată grupului de armate „General Antonescu” şi compusă din corpurile 3,5 şi 11 armată (10 divizii, 1 brigadă de cavalerie, 2 brigăzi de fortificaţii şi alte unităţi de diferite arme, sprijinite de Gruparea Aeriană de Luptă) a primit misiunea iniţială de a fixa trupele inamice din sectorul de front, pentru a trece la ofensivă după ce atacul Armatei 11 germană ar fi progresat. Cu începere de la 2 iulie s-a trecut la forţarea Prutului succesiv cu diviziile 35 infanterie, 15 infanterie (la 4 iulie) şi Divizia 1 Gardă.

Până la 7 iulie capetele de pod au fost lărgite, dar în data de 8 iulie Divizia 35 infanterie a suferit o grea înfrângere în masivul Corneşti, considerat cheia strategică a Basarabiei. Corpul 3 armată a încetat ofensiva, în zilele de 11 şi 12 iulie ducând lupte grele în apărare. La 14 iulie ofensiva a fost reluată o dată cu intervenţia Corpului 54 armată german, printr-o manevră dublu învăluitoare (Corpul 54 atacând pe la nord de masivul Corneşti iar Corpul 3 armată român pe la sud). La 16 iulie Divizia 1 blindată română şi 72 infanterie germană au eliberat oraşul Chişinău.  

După restructurarea de comandament din noaptea de 17 spre 18 iulie – în urma căruia în locul Grupului de armate „General Antonescu” s-au constituit Frontul de „Nord” şi Frontul de „Sud”, acesta din urmă aflat sub comanda generalului Antonescu – corpurile 3 şi 5 din compunerea Armatei 4 au trecut în urmărirea ­inamicului. La 21 iulie subunităţi de infanterie aparţinând Diviziei 10 infanterie (Corpul 2 armată) au trecut Dunărea pe la Ismail, înaintând spre Cetatea Albă. La 26 iulie 1941, întreaga Basarabie fusese eliberată, în comunicatul Marelui Cartier General român precizându-se: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti din răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la mare suntem stăpâni pe hotarele străbune”.

Armata 11 germană (sub conducerera generalului Eugen von Schobert) avea în compunere corpurile 11, 30 şi 54 germane cu 8 divizii de infanterie şi următoarele forţe române: comandamentul Corpului 4 armată, Corpul de cavalerie cu brigăzile 5 şi 6 cavalerie (până la 15 iulie), 5 divizii de infanterie şi Divizia 1 blindată.

În perioada „aşteptării strategice”, pentru a fixa forţele sovietice din faţă şi a identifica tăria dispozitivelor de apărare ale inamicului s-au desfăşurat acţiuni cu caracter local, realizându-se, în zona de acţiune a forţelor germane, cinci capete de pod. Ulterior, misiunea era de a forţa Prutul între Comarna şi Bădragi, după care să dezvolte acţiunile pe direcţia generală Iaşi, Moghilev, pentru a ajunge în scurt timp pe Nistru şi a realiza capete de pod la est de fluviu. În dimineaţa zilei de 2 iulie, orele 3 dimineaţa, trupele Armatei 11 au declanşat ofensiva, fiind puternic sprijinite de artilerie şi aviaţie. Până la sfârşitul zilei capetele de pod au fost lărgite de la adâncimi de 4-10 km la 15-20 km, iar în zilele următoare ofensiva a continuat către Nistru.

Unităţi germane din Corpul 11 armată ajutate de Divizia 1 blindată română au respins, la 4 iulie, un puternic contraatac al inamicului în flancul stâng, iar în dimineaţa zilei de 7 iulie, un detaşament înaintat al Corpului a pus stăpânire, prin surprindere, pe podul de peste Nistru de la Otaci-Moghilev. Având în subordine inclusiv Divizia 6 infanterie română, Corpul 11 a forţat Nistrul la 17 iulie la sud-est de Moghilev şi a dus lupte grele pentru cucerirea cazematelor de pe malul stâng al fluviului, respingând toate contraatacurile inamicului care vizau lichidarea capului de pod.

Corpul 30 armată german a continuat înaintarea pe direcţia Bălţi şi a eliberat oraşul la 7 iulie, cu Divizia 170 germană şi Divizia 14 infanterie română. Către 12-15 iulie, diviziile Corpului au ajuns la Nistru, după ce Divizia 13 infanterie română eliberase Soroca (12 iulie). La 18 iulie, Corpul 30 armată a forţat Nistrul cu diviziile 170 şi 198 infanterie germane, realizând un cap de pod, care în seara zilei avea o dezvoltare frontală de circa 17 km şi o adâncime de 4-6 km.

După trecerea Prutului şi înfrângerea Diviziei 35 infanterie română în masivul Corneşti, la 8 iulie, Corpul 54 armată german (având în subordine diviziile 50 şi 72 infanterie germane şi divizia 5 infanterie şi 1 blindate române) a primit misiunea de a manevra pe la nord rezistenţele inamice din masivul Corneşti (circa 3 divizii) în cooperare cu Divizia 15 infanterie română ce trebuia să învăluie pe la sud. Luptele declanşate în dimineaţa zilei de 14 iulie s-au desfăşurat favorabil, astfel că până în seara zilei de 16 iulie masivul a fost cucerit şi oraşul Chişinău eliberat (de unităţi ale diviziilor 1 blindată română şi 72 infanterie germană).

La 21 iulie, Corpul 54 armată german a forţat Nistrul în zona Dubăsari cu diviziile 50 şi 72 infanterie germană şi a realizat (până la 25 iulie) un cap de pod cu o dezvoltare frontală de 25 km şi o adâncime de 4,6 km. Din capetele de pod realizate la est de Nistru, Armata 11 germană a dezvoltat ofensiva cu Corpurile 11 şi 30 armată pe direcţia Moghilev, Balta, iar cu Corpul 54 armată pe direcţia Dubăsari, Nikolaev (la gurile Bugului), având la stânga Armata 3 română. Diviziile române care au fost în subordinea Armatei 11 germană au trecut apoi în subordinea Armatei 4 române şi au participat la operaţiunea ofensivă de la Odessa.

În cele 33 de zile de luptă trupele române au angajat peste 450.000 de militari, pierzând 24.396 (5.011 morţi, 14.898 răniţi şi 4.487 dispăruţi). Din cauza lipsei de experienţă a trupelor române, insuficienta lor dotare şi a rezistenţei îndârjite a trupelor sovietice, media zilnică a pierderilor (697) a fost mai mare decât cea din întreaga Campanie din Est (540 în fiecare din cele 1.159 zile) şi din Vest (648 în fiecare din cele 262 de zile) luate separat, precum şi pe durata întregului război (559 militari în cele 1.421 de zile).

Dincolo de Nistru

La 27 iulie  1941, cancelarul german Adolf Hitler i-a cerut Conducătorului statului român continuarea acţiunii militare şi dincolo de Nistru, justificând prin buna desfăşurare a operaţiilor militare la flancul de sud al frontului. În răspunsul pe care i l-a dat Führer-ului la 31 iulie, Antonescu a fost ferm, declarând că „va merge până la capăt”, că „nu pune nici un fel de condiţii şi nu discută cu nimic această cooperare pe un nou teritoriu” şi că are „deplină încredere în justiţia pe care Führer-ul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român”, aluzie directă la sprijinul pe care spera să-l obţină la sfârşitul războiului pentru recuperarea teritoriului de nord-vest al Transilvaniei, atribuit Ungariei prin arbitrajul germano-italian de la Viena din vara anului 1940.

La 5 septembrie 1941, în şedinţa Consiliului de Miniştri, Antonescu făcea o analiză a motivelor pentru care nu ezitase să ia o asemenea decizie: „În circumstanţele internaţionale de azi, pe cine ne putem sprijini în situaţia noastră? Pe germani. Nu ne sprijinim pe Germania, suntem sfârtecaţi. Şi în lupta pe care o purtăm, puteam eu, când se băteau germanii cu ruşii, după ce am luat Basarabia, puteam să mă opresc? Sau să fi făcut cum spun unii: Să fi aşteptat că ne-ar fi dat-o la pace englezii. Puteam să stau cu braţele încrucişate când germanii se băteau cu ruşii şi să aştept să ni se dea Basarabia de către englezi? Şi dacă am pornit la luptă fără Germania nu am fi luat Basarabia. Bravura soldatului român? Priceperea generalului Antonescu? Sunt mofturi. Putea să fie generalul Antonescu de un miliard de ori mai priceput şi soldatul român de un miliard de ori mai brav, Basarabia şi Bucovina nu le-am fi luat de la ruşi. Şi după ce le-am luat  cu ajutorul armatei germane puteam să mă opresc la Nistru? Puteam eu să spun: Eu mi-am luat partea mea, mă opresc aici. Ca doi ţărani, care pun ce au împreună ca să-şi are locul şi după ce unul şi-a arat să-i spună celuilalt: Eu nu te mai ajut  pentru că eu mi-am făcut treaba mea. Dar aceasta nu o fac nici doi ţărani. Şi cum mi se poate pretinde să fac eu aceasta pe plan militar? Ar însemna să dezonorez şi armata şi poporul român pe veci. Ar fi fost o dezonoare pentru noi să mă fi dus până la Nistru şi să le fi spus nemţilor apoi: La revedere!”.

Antonescu a rămas ferm în a-şi susţine punctul de vedere inclusiv în timpul procesului, declarând la 6 mai 1946: „Când o ţară se angajează într-un război, armata acestei ţări trebuie să meargă până în fundul pământului pentru ca să distrugă forţele inamice, să câştige războiul... Şi răspunsul cel mai bun care vi-l dau este că, atunci când s-a intrat în a doua fază a războiului, pentru cucerirea Transilvaniei de nord, armatele române nu s-au oprit la frontieră, au mers până în inima Europei”. Acest argument este întotdeauna uitat astăzi. De ce se critică vehement trecerea Nistrului, iar trecerea Tisei niciodată? Cu atât mai mult cu cât România a fost declarată stat învins în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947.

Dacă faptul că armata română a ajuns până în Austria (trecând prin Ungaria şi Cehoslovacia) în urma unei campanii la sfârşitul căreia nu i-a fost recunoscută cobeligeranţa nu e pus sub semnul întrebării, de ce se contestă atât de vehement campania din Est? De ce dincolo de Nistru am „cucerit” alături de armata germană, iar la vest de Tisa am „eliberat” în alianţă cu Armata Roşie? Manipularea istoriei din interese politice şi ideologice nu ţine doar de trecut...

Dacă argumentele strategice invocate de generalul Antonescu erau greu de contestat atunci ca şi acum, cele referitoare la loialitatea faţă de un aliat care contribuise decisiv, inclusiv cu jertfă de sânge, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, au fost şi sunt anacronice pentru un popor dispus întotdeauna să adopte o atitudine „pragmatică”, cu rezultate dezastruoase în cele din urmă.



Ziare.com
Comentarii

nr mortilor la rasarit??

tatal meu, in prima noapte a albit jumatate , partea stg si in a 2 a noate , cealalta jumatate!odfesa, cotul donului, sevastopol, 800 mii de morti????

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2014 |

nu mai tot incercatzi sa ne scuzam

...pt ca am participat la atacarea URSS....

- unii zic ca trebuia in 1940 sa facem ce au facut Finlandezii si poate au dreptate...chiar daca pierdeam, dovedeam ca suntem in stare sa ne batem pt un principiu si pt tzara...
- altzii zic ca uite ce au patit finlandezii, ca au pierdut mai mult pamint decit daca acceptau armistitiul

-unii zic ca am fost indreptatiti sa atacam URSS dar ca trebuia sa ne oprim la nistru...ca sa fim fair
- altzii ca trebuia sa stam in banca noastra si sa lasam pe nemtzi sa faca totul

eu propun un exemplu interesant...situatia bulgariei din wwii. bulgarii au aderat formal la pactul tripartit dar nu au participat la invazia urss...chiar au intretinut relatzii dioplomatice cu urss pe timpul invaziei hilteriste a urss...dar in septembrie 1944 cind bolshevicii au intrat in romania, si au ajuns la dunare, ghici ghicitoarea mea ce s-a intamplat?? urss a declarat razboi bulgariei si a ocupat-o...ajungind pina la granita cu grecia...

http://en.wikipedia.org/wiki/Military_history_of_Bulgaria_during_World_W...

deci, lasatzi atitudinea logica...nimik nu ne-ar fi scapat de tavalugul bolshevic!

Postat de: Anonymous, 25 Ianuarie 2014 |

Cind a intrat Romania in al II-lea RM?

Daca citesti ce scrie in textul articolului - "Ofensiva propriu-zisă s-a declanşat la 3 iulie 1941" si coraborezi acest fapt cu cel al bombaradarii cimpurilor petroliere romane de catre aviatia sovietica inca din data de 25-26 iunie 1941, atunci reiese ca pina si formal (adica chiar daca s-ar face abstractie de faptul ca urss ocupase Basarabia si Bucovina de nord in 1940), Romania a intrat in al II-lea razboi mondial pt a se apara. Constatarea este foarte necesara pt a se putea discuta cu cei care afirma si pina acum ca Romania ar fi fost agresor in al II-lea RM.

Recomand tuturor sa citeasca carte lui Victor Suvorov - Spargatorul de Gheata. In aceasta carte autorul, un fost ofiter al GRU (spionajul militar sovietic) refugiat in Marea Britanie, demonstreaza ca Germnia nazista a atacat URSS pt a se apara; altfel spus acesta a fost un razboi preventiv in conditiile in care URSS concentrase la granitele cu Germania si Romania mai mult de 300 de divizii pentru a invada Germania si Romania.

http://www.scritube.com/literatura-romana/carti/VICTOR-SUVOROVSpargatoru...

Postat de: Anonymous, 13 Noiembrie 2013 |

cred ca incercam prea mult sa ne justificam

pt ca am participat la atacarea URSS....

- unii zic ca trebuia in 1940 sa facem ce au facut Finlandezii si poate au dreptate...chiar daca pierdeam, dovedeam ca suntem in stare sa ne batem pt un principiu si pt tzara...
- altzii zic ca uite ce au patit finlandezii, ca au pierdut mai mult pamint decit daca acceptau armistitiul

-unii zic ca am fost indreptatiti sa atacam URSS dar ca trebuia sa ne oprim la nistru...ca sa fim fair
- altzii ca trebuia sa stam in banca noastra si sa lasam pe nemtzi sa faca totul

eu propun un exemplu interesant...situatia bulgariei din wwii. bulgarii au aderat formal la pactul tripartit dar nu au participat la invazia urss...chiar au intretinut relatzii dioplomatice cu urss pe timpul invaziei hilteriste a urss...dar in septembrie 1944 cind bolshevicii au intrat in romania, si au ajuns la dunare, ghici ghicitoarea mea ce s-a intamplat?? urss a declarat razboi bulgariei si a ocupat-o...ajungind pina la granita cu grecia...

deci, lasatzi atitudinea logica...nimik nu ne-ar fi scapat de tavalugul bolshevic!

Postat de: Anonymous, 25 Ianuarie 2014 |

Antonescu calau

Antonescu este rusinea neamului romanesc

Postat de: Anonymous, 28 Martie 2013 |

Raspuns la "Antonescu calau"

Cine esti tu sa spui asa ceva?
Esti cumva tigan?
Esti cumva unul dintre urmasii comunistilor evrei(sau nu) care au terorizat Basarabia au atacat trupele romane in retragere in rusinoasa vara a lui 1940?
Acel MARE OM nu a fost perfect,dar a fost un mare patriot si in conjuctura momentului a facut tot ce a crezut el mai bine pentru Romania.Mi-ar place sa mai avem asemenea conducatori printre noi,din pacate clica care se roteste acum la conducerea Romaniei este aservita intereselor lor meschine!!!

Postat de: Anonymous, 19 Ianuarie 2014 |

Antonescu!!!

Cine esti tu sa spui asa ceva?
Esti cumva tigan?
Esti cumva unul dintre urmasii comunistilor evrei(sau nu) care au terorizat Basarabia au atacat trupele romane in retragere in rusinoasa vara a lui 1940?
Acel MARE OM nu a fost perfect,dar a fost un mare patriot si in conjuctura momentului a facut tot ce a crezut el mai bine pentru Romania.Mi-ar place sa mai avem asemenea conducatori printre noi,din pacate clica care se roteste acum la conducerea Romaniei este aservita intereselor lor meschine!!!

Postat de: Anonymous, 19 Ianuarie 2014 |

pentru ”Antonescu calau”

Mareșalul Antonescu este eroul neamului romanesc. Iar tu esti un avorton necunoscut a carui opinie nu valoreaza nic macar cat un chitait de sobolan.

Postat de: Anonymous, 21 Iunie 2013 |

Florin Matyas>Cel mai mare Istoric al tuturor timpurilor :)

Ion Antonescu si-a dat seama ca fara Adolf Hitler va pierde nu numai puterea dar si tara sa. Asa ca a aderat la Axa Tripartita Germano-Italo-Japoneza. Trecerea Prutului a fost un act just. Trecerea Nistrului a fost un act de o bravura incontestabila. Dar Antonescu nu avea de ales. Sau ingenunchea Rusia Bolsevica sau Romania disparea de pe harta. Tot ce a urmat a fost alaturarea SUA la Anglia si Rusia. Alaturarea SUA la Anglia a dus la infrangerea Europei Naziste, a Romaniei Naziste, a Rasei Ariene. Oricine contesta acest lucru este un ignorant sau un sclav aflat in slujba Ocultei-Masoneriei. 50 de ani de comunism si de stergere a identitatii Nationale si Rasiale sunt de ajuns. Hidra bolsevica si-a ascuns unul din capete. Acum se numeste Cosmopolitism si Mondializare.

Postat de: Anonymous, 06 August 2011 |

florin matyas

nu contesta nimeni valorile uriase ale maresalului loialitatea dorinta ca rominia sa fie puternica este unul din putini oameni care siau respectat aliati si cuvintul dat preferind sa moara decit sa tradeze aliatul cazuri rare la romini de fapt maresalul a spus popor ingrat nici tarina mea nu va va apartine deacea domnule matyas nu vorbiti de ignoranta si sclavie cind apartineti acestui popor
eu sunt ardelean si ramin asa
anonim

Postat de: Anonymous, 31 Octombrie 2011 |

Florin Matyas>Cel mai mare Istoric al tuturor timpurilor :)

Ion Antonescu si-a dat seama ca fara Adolf Hitler va pierde nu numai puterea dar si tara sa. Asa ca a aderat la Axa Tripartita Germano-Italo-Japoneza. Trecerea Prutului a fost un act just. Trecerea Nistrului a fost un act de o bravura incontestabila. Dar Antonescu nu avea de ales. Sau ingenunchea Rusia Bolsevica sau Romania disparea de pe harta. Tot ce a urmat a fost alaturarea SUA la Anglia si Rusia. Alaturarea SUA la Anglia a dus la infrangerea Europei Naziste, a Romaniei Naziste, a Rasei Ariene. Oricine contesta acest lucru este un ignorant sau un sclav aflat in slujba Ocultei-Masoneriei. 50 de ani de comunism si de stergere a identitatii Nationale si Rasiale sunt de ajuns. Hidra bolsevica si-a ascuns unul din capete. Acum se numeste Cosmopolitism si Mondializare.

Postat de: Anonymous, 06 August 2011 |

BLITZKRIEG-RAZBOIUL FULGER

Cel care a inventat Blitzkrieg-Razboiul Fulger a fost Adolf Hitler. Mai departe este Istorie.... Indiferent ce ar fii hotarat Ion Antonescu, romanii ar fii luptat alaturi de germani. Intre URSS si Germania Nazista am ales Germania, care ne oferea LIBERTATEA. Sa nu uitam ca Stalin si URSS urmareau subjugarea popoarelor europene. Razboiul lui Hitler a fost razboiul impotriva bolsevismului, asupririi, sclaviei etc. cum s-a si dovedit dupa terminarea razboiului. Au venit SUA si ANGLIA sa ne salveze? Nu. Suntem singuri impotriva lumii. Singuri ne hotaram soarta. Singuri luptam pentru teritoriu.

Postat de: Anonymous, 06 August 2011 |

germania

Germania a fost nevoita sa lupte impotriva masoneriei mondiale,pentru ca ,a avut "tupeul" , ca intre cele doua razboaie mondiale sa fie libera din punct de vedere al datoriilor externe.Si cu ROMANIA in anul 1989, s-a intamplat tot la fel.(si atunci masoneria a intervenit , prin asa zisa 'REVOLUTIE" )

Postat de: Anonymous, 19 Ianuarie 2013 |

Către Moderatorul ”Adaugă un comentariu”

Despre M-șalul I.Antonescu.Moderatorule știu că ve-i șterge acest comentariu dacă în creierul tău, (nu te supăra că cineva Veteran de război fără un piceor, ți-o spune),ai convingeri de Stânga-comuniste-bolșevice și nu ve-i putea răspunde la întrebarea ce ți-o pune un ,..să zicem ...OȘAN. Este un cântec popular a cărui versuri spune...” Cu Oșanu nu che pune, Cu Oșanca duche-n lume”.Cu permisiunea d-tale Vom putea spune că: Mareșalul Ion Antonescu a fost, este și va fi un EROU al națiunii române ,..și nu numai. A fost ucis de Bolșovici. EL a fost un soluționar remarcabil și nu un politician cu soluții ficționale șarlatanice (P.N.Ț, P.N.L, P.S.D, PMR). În românia datorită fostului regim comunist a transformat întreaga masă de români în puturoși.Comuniști se făceau că plătesc iar românul rațional se făcea că muncește. O voi comentatorilor la adresa unui adevărat erou, în România datorită comuniștilor au proliferat HAITOCRAȚIA tâlharo-boarfo-ștoarfo-demento-imbecilo-imoralo crația comunistă; hoți de idei, excroci de pasiuni, criticarii, imbecili ,imoralii, viclenii fripturiști neîngăduitori și lași .Lași pâ-n la tată-l dracului cu o palmă de 60 de ani mai sus și cu o 100 la pretini lor Barbarii bolșovici ruși.Ai dreptul să critici, să comentezi,..să dai chiar șuturi în cur altora, dacă tu în afară că mănânci,(.)punct cu putere de literă ”.aci” (.)punct cu putere de literă ”.iși” și nemaipomenit cu nerușinare și nemernicie acuzi și te revolți. Spune făcut-ai tu ceva bun pentru lume și societate cu care să te mândrești? Alegeți tu prietenul care cu intonații aspre să-ți nareze întrebarea,nu ți-l aleg eu.(Ardelean,Bănățean, Oltean,Muntean sau Modovean,Basarabean) ---” Băăă, și Bre, și Fă și Hei și iară Băăă, Ștersa-i tu un punct pus în urma unei mari IDEI soluționare de progres al națiunii și al lumii în locul căreia să pui o virgulă (,) după care să mai adaugi un singur cuvânt, o vocală, o silabă, o monice, un ditiramb sau măcar, măcar o onomatopeie, de progres al națiuni și al lumii după care să pui punct cu care să te mândrești că este punctul tău a românuului ce ești”.Abea acum ai dreptul să-ți spui cu decență părerea.Nu sunt admise lucrările de compilare după alte lucrări de compilare ficționale șarlatanice,(extemporale ,fițuici otrăvitoare, teze de doctorat,romane,manele,ș.a..Cei care au participat în EST ,pentru istorie au dreptul să fie și ei ascultați.Așa să ne ajute D-zeu.

Postat de: Anonymous, 13 Iulie 2011 |

Eroii neamului romanesc

Mai exista si azi in viata oameni care au luptat cu arma in mana si cu riscul marelui sacrificiu.Am vazut azi un film documentar si am ramas socat de declaratiile a doi Generali Romani.Se vorbea de capacitatea de lupta a romanilor si de vitejia soldatilor romani.Acesti oameni(putini la numar)care au mai ramas sunt azi si pot vorbi.Asa vom cunoaste si noi adevarata istorie,si sa tragem concluzii - cine am fost,cum am trait cine suntem,si cine vom fi.Daca actuala conducere de la Bucuresti va neglija acesti oameni,vom pieri ca natiune !

Postat de: liviu foltea, 08 Iulie 2011 |

hgjklb

UN ADEVARAT CONDUCATOR

Postat de: Anonymous, 03 Iulie 2011 |

Maresal Antonescu

A fost printre putinii conducatori ai vremii care s-ia asumat raspunderea sa salveze din rominia ce se mai putea salva in conjuctura data la nivel local si international,cu o europa la pamint sub jugul nazist in vest si cu jigodiile de rusi in est,iar noi la mijloc pe post de minge in jocul celor doua mari puteri.Foarte multi dintre cei care au raspuns sunt departe de istorie si sunt doar niste emotivi ieftini de cafenea

Postat de: Anonymous, 24 Iunie 2011 |

conducatorii... cu "c" mic

Pt care dintre urmatorii v-ati sacrifica (fie macar si un euro-cent)?

- Bashesku
- Iliescu
- C-tinescu
- Ceausescu
- Antonescu

Atata timp cat nu stim sa ne sustinem adevaratele valori (profesionale si morale) sa ajunga sa ne reprezinte si o sa lasam dictatura prostiei si inculturii sa se cocoate in frunte, vom fi un neam de handicapati si ne vom merita soarta.

Pacat... trist...dureros...

Postat de: Anonymous, 15 Iunie 2011 |

conducatorii... cu "c" mic

Clar Antonescu pentru demnitate , loialitate, nationalism, hotarare...si de ce nu si Ceausescu, mai putin scolit si pregatit, dar sincer si cu bune intentii. Ambii conducatori au comis si destul de multe greseli....dar daca nu te misti repede, risti sa patesti ce am patit noi in 1940 !

Postat de: Anonymous, 13 Decembrie 2013 |

te contrazic

"in tabara celui mai crud si cinic totalitarism"...cine spune asta?...comunismul a fost cel putin la fel de "crud si cinic"(poate mai mult), dar...poftim...ei au fost in tabara invingatorilor care sunt la fel de vinovati ca si germania lui hitler (ma refer la politica lor "moale" de la inceputul razboiului, cand le tremurau si lor betele nu numai romaniei)
arata-mi un personaj politic ce ar fi putut (ar fi avut curajul) lua puterea dupa plecarea lui carol, in afara de legionari...
daca tot dati in antonescu, de ce nu dati in cei care au votat pentru cedarea basarabiei?
"dupa razboi multi viteji s-arata"

Postat de: Anonymous, 14 Iunie 2011 |

Ion Antonescu

Generalul Antonescu a fost in primul rand ofiter al statului roman si apoi prieten de arme cu Hitler . Daca ar fi vazut lucrurile in felul asta cred ca ne scutea de multe necazuri . Hitler era un manipulator , l-a angajat pe Antonescu si impreuna cu el toata Romania intr-un razboi devastator fara sa semneze nici un petec de hartie , i-a exploatat slabiciunile lui : vanitatea si orgoliul , asta mi se pare inadmisibil :l-a manipulat ca pe un copil. Daca sunt dispus sa cred ca era un militar bun care si-a iubit tara , ca om politic , ca sef de stat Antonescu cred ca era submediocru , nu avea anvergura ilustrilor inaintasi care au facut Marea Unire . Sigur , se poate invoca un anumit determinism istoric , Germania si Rusia si-au impartit Europa ca doi talhari iar la sfarsit s-au incaierat , Romania fiind prinsa in acest joc , in aceasta imparteala . Dar si noi ne-am facut-o cu mana noastra : legile rasiale si participarea armatei la actiunile de deportare , pe care ni le imputa acum lumea civilizata , nu erau justificate de nici un rationament strategic . Nu evreii si tiganii ne-au luat noua Ardealul de nord , Basarabia si nordul Bucovinei ci Rusia impreuna cu prietenul lui Antonescu , Hitler ! Romania Mare a fost facuta si cu sprijinul "iudeo-masoneriei" vanata de nazisti , chiar istoricii pro-Antonescu ( Gh. Buzatu ) sustin ca evreii din Romania au contribuit financiar la efortul de razboi de teama bolsevismului . Ce nevoie era atunci de deportari si de legi rasiale , mai ales dupa indepartarea legionarilor de la putere ? Tema nu este secundara , odata cu aceste legi s-a produs o fractura , o despartire de insasi esenta statul national roman , asa cum a evoluat el dea lungul istoriei : un model de societate democratica cu legi egale pentru toti cetatenii indiferent de etnie si credinta .O batalie sau un razboi se mai pot pierde dar sa-ti negi propria origine e prea mult , e lipsa de masura iar Antonescu chiar a facut asta . Romanii au trecut Prutul sa se lupte cu rusii dar au ajuns sa se razboiasca cu evreii , cu tiganii dar si cu Australia , Noua Zeelanda si Insulele Fidji !

Postat de: adrianngt, 24 Aprilie 2011 |

Antonescu - un inconstient

Nu-l pot ierta pe Antonescu. Din cauza lui nu mi-am cunoscut bunicul ce a cazut prizonier la Cotul Donului si a stat prin lagarele Siberiene pana in 1948 ca sa vina bolnav acasa si distrus pentru totdeauna. Stiti ce mi-a spus mama despre bunicul? Pe toata campania din rasarit nu a ucis macar un om si a fost acolo, in prima linie. Si a scapat si el ca moara la cativa ani dupa reintoarcerea din prizonierat. A stat 10 ani departe de casa, fiind concentrat in 1938 din cauza unor nebuni ca Hitler, Stalin si Antonescu. Probabil ca mi-ar fi povestit multe daca l-as fi apucat in viata. Nu stiu daca apare numele lui in cartea "Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică", dar am sa fac rost de ea si am sa vad.

Postat de: Anonymous, 27 Noiembrie 2010 |

Master Mariner

Cinste Maresalului Antonescu!Fara curajul ,rapiditatea si puterea lui de decizie astazi nu am mai fi existat ca natie!
Analizati la rece evenimentele din acele vremuri si veti vedea cu usurinta cata dreptatea a avut unul din cei mai mari eroi ai Romaniei,Maresalul Antonescu! A pus interesul tarii,in momente dureroase pt noi ca natie, inainte a orice!
Cinste Maresalului Antonescu si recunostinta vesnica!

Postat de: Anonymous, 04 Noiembrie 2010 |

Ordenul criminal al lui

Ordenul criminal al lui Antonesc, Solda'i trece'i Prutul putea s-o costea pe Rom]nia mult mai scump dac[ Regele Mihai I n-l alunga pe Antonescu m[car la sf]r;itul r[zboiului.

Postat de: Anonymous, 13 Iulie 2010 |

zise balbaitul...

Mihaita,tu esti,taticule?ca prea le stii romaneste!se intoarce Carol I in maormant si Ferdinand langa el, de ar vedea ce a-ti facut din regalitatea romaneasca.

Postat de: Anonymous, 18 August 2010 |

Antoescu/Romania

Comentariile pline de insulte personale (magar etc) reduc nivelul schimburilor de idei , credibilitatea celor care le profereaza. Sunt oare necesare? Nu putem sa ne aparam ideile sau sa combatem pe cele cu care nu suntem de acord in mod civilizat?

Postat de: Anonymous, 05 Iulie 2010 |

Replica

Ce Atita Cu Tito Bolseviciilor , el era un bolsevic de ce il mentionati in povestiile voastre , dece SUA tace in toata afacerea asta , ca doar ei au actionat din umbra ei sint cel mai vinovati de toata tragedia noastra , ei impreuna cu Vaticanul . SUA si Vaticanul sa ne dea dezpagubiri statului ROMANIEI , la fel ar trebui s-o faca si Guvernul Ungariei in numele Lui HORTHY , si sa-l ducem la tribunalul International de la HAGA sa-l judecam pt crimele sale ca el a scapat de o astfel de judecata dece numai Antonescu a trebuit sa dea socoteala pt faptele sale , si in final Antonescu nu trebuia judecat in Bucuresti ci si el trebuia judecat la Nurember daca nu au facut-o sa o facem acum sa fie Judecat din nou la Haga ca sentiinta lui Antonescu nu e Constitutionala el a comis crime in afara statului Roman deci crime Internationale deci se cuvine sa fie Judecat la Haga , si dece nu si STALIN pt crimele sale impotriva poporului UCRAINEAN , in lumea asta nimeni nu poate fii absolvit de relele lor

Postat de: Anonymous, 01 Iulie 2010 |

Maresalul Antonescu

Chiar daca Maresalul Antonescu a fost un bun militar, un stralucit conducator de osti, un strateg deosebit, din punct de vedere politic cred ca a gresit.
Spania, care a fost ajutata masiv de Hitler in razboiul civil era cel mai indreptatita sa se alature Germaniei in razboi. Si astfel isi putea revendica si Gibraltarul. Si totusi Franco nu a bagat Spania in razboi. De ce a facut-o Antonescu ? De ce n-a pornit razboi contra Ungariei sa ne luam Transilvania inapoi ? De ce nu a luptat contra Bulgariei sa ne luam Cadrilaterul ? Pentru ca asa i-a dictat Hitler. Si pentru ca de fapt noi am fost pana la 23 August 1944 sub dictatura lui Hitler. Dar cu mandria prosteasca a romanului nu recunoastem acest lucru. Independenta fata de Germania era numai aparenta. Asta-i realitatea. Asa cum dupa 23 August 1944 am depins de Moscova, dependenta de care nu am scapat nici in ziua de azi desi ne imbatam cu apa rece ca suntem in UE si in NATO.
Astfel ca in Maresalul Antonescu sa nu vedem numai bine sau numai rau pentru ca gresim si intr-un caz si in celalalt. Oricum cred ca a fost pacalit sa ia aceea decizie de implicare in razboi, fie de Hitler fie de anturaj sau de consilieri.
Refuz sa cred ca stia care va fi rezultatul razboiului(adica infrangerea nazismului si formarea lagarului socialist) si a implicat totusi Romania(sau ce mai ramasese din ea) in razboi. Chiar, nu s-o fi gandit si ca va pierde razboiul si se va alege praful de tara ? Oare ce i-a intunecat gandirea ?.

Postat de: Anonymous, 24 Iunie 2010 |

Daca ar fi aparut in momentul ultimatumului sovietic...

Alta acum, ii reprosati lui Antonescu ca nu a organizat rezistenta in fata agresiunii sovietice asupra Basarabiei? Pai cine conducea tara in acel moment si unde era atunci Antonescu?
Tara era condusa dictatorial de Carol a lI-lea , care desfiintase partidele politice istorice, iar Antonescu era intr-un fel de arest la domiciliu, la o manastire!
Carol al II-lea l-a convocat abea dupa ce intrase in panica vazand dezastrul pe toate planurile si ciopartirea tarii, fata de care Anglia si Franta nu aveau nici o opunere. L-a chemat sa-i predea puterea, ca sa poata pleca linistit cu averea uriasa dobandita- fireste- pe cai necinstite (cum altfel?)
Antonescu a acceptat sa preia conducerea in aceste conditii fara iesire , promitand ca va ocroti "tronul"- adica pe Mihaita, dupa plecarea tatalui risipitor.
A considerat ca oricum va trebui sa puna pe primul plan onoarea si s-a asigurat ca vom avea cu ce plati despagubirile de razboi - tezaurizand aurul primit ca plata pentru petrolul si granele livrate germanilor..
Dar Mihaita avea alta parere despre onoare.
El l-a tradat pe Antonescu dandu-l pe mana sovieticilor si a tradat tara predand-o neconditionat si lasand-o sa fie jefuita fara masura. A primit decoratia lui Stalin pentru asta si de asemenea dispretul vesnic al popoarelor civilizate. A refuzat sa semneze cererea de gratiere care fusese facuta in numele generalului Antonescu si a consfintit astfel condamnarea lui la moarte, crezand ca astfel se va bucura in liniste de avioneta primita cadou de la Stalin. Dar nu a fost asa, a fost si el izgonit si nu a fost primit de nici una dintre faimoasele sale rude regale (doar Grecia l-a primit, dar strict pentru un an, fiindca si cei de acolo se refugiasera in Romania in trecut si erau datori).
Asa a ajuns sa lucreze la o ferma, tar sotia lui sa ingrijeasca orataniile. Tatal lui , care se bucura de fabuloasa lui avere in Spania, nu l-a ajutat nici el. Dar..asta e alt subiect.

Postat de: Anonymous, 23 Iunie 2010 |

Daca ar fi aparut in momentul ultimatumului sovietic...

Alta acum, ii reprosati lui Antonescu ca nu a organizat rezistenta in fata agresiunii sovietice asupra Basarabiei? Pai cine conducea tara in acel moment si unde era atunci Antonescu?
Tara era condusa dictatorial de Carol a lI-lea , care desfiintase partidele politice istorice, iar Antonescu era intr-un fel de arest la domiciliu, la o manastire!
Carol al II-lea l-a convocat abea dupa ce intrase in panica vazand dezastrul pe toate planurile si ciopartirea tarii, fata de care Anglia si Franta nu aveau nici o opunere. L-a chemat sa-i predea puterea, ca sa poata pleca linistit cu averea uriasa dobandita- fireste- pe cai necinstite (cum altfel?)
Antonescu a acceptat sa preia conducerea in aceste conditii fara iesire , promitand ca va ocroti "tronul"- adica pe Mihaita, dupa plecarea tatalui risipitor.
A considerat ca oricum va trebui sa puna pe primul plan onoarea si s-a asigurat ca vom avea cu ce plati despagubirile de razboi - tezaurizand aurul primit ca plata pentru petrolul si granele livrate germanilor..
Dar Mihaita avea alta parere despre onoare.
El l-a tradat pe Antonescu dandu-l pe mana sovieticilor si a tradat tara predand-o neconditionat si lasand-o sa fie jefuita fara masura. A primit decoratia lui Stalin pentru asta si de asemenea dispretul vesnic al popoarelor civilizate. A refuzat sa semneze cererea de gratiere care fusese facuta in numele generalului Antonescu si a consfintit astfel condamnarea lui la moarte, crezand ca astfel se va bucura in liniste de avioneta primita cadou de la Stalin. Dar nu a fost asa, a fost si el izgonit si nu a fost primit de nici una dintre faimoasele sale rude regale (doar Grecia l-a primit, dar strict pentru un an, fiindca si cei de acolo se refugiasera in Romania in trecut si erau datori).
Asa a ajuns sa lucreze la o ferma, tar sotia lui sa ingrijeasca orataniile. Tatal lui , care se bucura de fabuloasa lui avere in Spania, nu l-a ajutat nici el. Dar..asta e alt subiect.

Postat de: Anonymous, 23 Iunie 2010 |

Domnului "Antonescu"

Ai citit cu cat de mica atentie fie si numai acest articol, care, fata de dimensiunile reale, e doar de alfabetizare A-B ? Dar blogul ? In afirmatii, esti absolut iresponsabil. Iti precizez ca nu am nicio simpatie pentru fascism, legionari, dictatura si rasism, iar pentru comunsimul sovietic scarba mi-e infinita.

Postat de: Anonymous, 23 Iunie 2010 |

romania nu avea nici o sansa

romania nu avea nici o sansa sa ramina inafara razboiului:uitati ca detineam unele dintre cele mai bogate zacaminte de petrol si aveam capacitati de prelucrare importante.moral,antonescu a avut perfecta dreptate si a actionat corect.

Postat de: Anonymous, 23 Iunie 2010 |

Antonescu

Antonescu nu a avut nici un argument de a se alia cu autorii rapirii Ardealului de Nord.
Cehoslovacia ,Polonia,nu au avut nici o contributie la razboiul aliatilor si au devenit coautori ai victoriei Nu au platit despagubiri de razboi ,iar noi a trebuit sa platim pana si Noii Zeenlande . Romania a avut a patra mare pierdere in oameni pe plan mondial si nu am avut nici o rasplata pe frontul de Vest.Deci ,indidcutabil , daca Stalin ar fi dorit Romania ramanea cu teritoriul pierdut
Antonescu a insemnat un adevarat dezastru pentru Romania.Aceasta tratare superficiala este o dovada a lipsei de intelegere a situatiei dezastruoase a acestui militar de cariera obtuz si criminal.

Postat de: Anonymous, 23 Iunie 2010 |

adevarata istorie? !

generalul antonescu este un erou fie ca va place sau nu ! judecati faptele asa cum au fost si nu dupa bunul plac ! sa nu uitam ca rusii sfartecasera ROMANIA incepand cu basarabia si asteptau sa ne ataseze la marea urss! un om care a luptat pentru tara nu poate fi numit decat erou ,chiar daca circumstantele in care s-a aflat nu multumeste pe toata lumea ! este usor sa privesti de departe si sa te prefaci ca stii totul!

Postat de: alina d., 22 Iunie 2010 |

Un al treilea raspuns la o optica intr-adevar incetosata

Poate ai auzit de doctorul in istorie Bob Carruthers, profesor la Royal Military Academy, Sandhurst (realizesi ce inseamna asta ?).

Daca ai prins canalele romanesti, prin 2003, ai avut ocazia sa vezi un serial foarte documentat, realizat de profesorul Carruthers, de la intr-adevar una din cele mai prestigioase academii militare din intreaga lume. Comentand dezastrul german de la Kursk, a spus ca “acest dezastru a costat Europa 50 ani desclavie !”.

Cum comentezi ?

Prof.Carruthers, specialist in Istoria militara a WW2, cu toate genuriule de arme, a scris mult peste… 10 carti (nu am avut rabdare sa le numar pe toate) despre acest razboi si, ai ales, despre tancurile folosite. Cerd ca a scris aproape 20.

Puternic barbat, om de stiinta, istoric, profesor ! E un om tanar, dintro generatie noua, fara aburi in creier.

Am ramas surprins de afirmatia facuta de o inalta autoritate militara (chiar daca e “civil”) si tocmai britanica, stiut fiind ca Regatul Unit a purtat un razboi lung, greu si nemilos, de ambele parti, cu Germania nazista.

Daca luam de buna optica acestui profesor de mare renume si de mare prestigiu, dintro tara intr-adevar libera, care intr-adevar se respecta si unde intr-adevar legea e lege si 1 + 1 este egat totdeauna numai cu 2, atunci datele problemei, inclusiv marile adevaruri ale WW2, sunt rasturnate, in mare parte, cu 180 grade.

L-au vazut si ascultat toti romanii interesati de acel serial extrem de documentat.

Raman la ideea ca Germania a platit pentru sange nevinovat varsat, dar eu sunt o simpla persoana, dintro tara in care istoria acesteia poate fi batjocotita de oricine vrea, fara un raspuns pe masura.

Eu sunt un oarecare. Dar dl prof.Carruthers, de la Sandhurst-UK, e o personalitate super-calificata in domeniu, ascultata si aprobata de o lume intreaga. Se pare ca e urmasul unui “clan” scotian, vechi de 600 ani. Probabil, de acolo are coloana vertebrala mult prea tare.

Ce-ar fi sa lasi pentru moment ingraditura bine zavorata pentru manipulari de toate felurile, numita Romania, si sa il combati pe domnia sa !

Nu iti va fi greu, deloc. Internetul "vuieste": e plin cu titlurile cartilor distinsului si foarte respectatului, in intreaga lume, profesor britanic, si cu adrese de bloguri ale domniei sale.

Acolo poti, cu mare succes, sa iti pui in valoare “stiinta” cu care te-au indoctrinat “profesorii” tai.

Mult succes ! Si poate o sa ne povestesti si noua cam cum a fost.

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

Alt raspuns la o optica intr-adevar incetosata

Iti sugerez sa citesti comentariul ”Nuante la articol”, din blogul ”Historia”

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/fost-ion-antonescu-u...

si comentariul ”Decizie definitiva, da, dar la Moscova !”, tot din blogul ”Historia”

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/spionii-moscovei-sti...

Chiar daca esti rau-voitor, trebuie sa stii ca nu pacalesti. Nu ii pacalesti nici pe romani, nici pe americani, nici pe alti oameni prieteni cu Adevarul.

In ceea ce ma priveste, nu regret ca Germania a pierdut razboiul. Regret victimele razboiului, ocupatia sovietica si clonele comunismului, raspandite ca sporii ciupercilor.

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

Raspuns la o optica intr-adevar incetosata

Raspuns la o optica intr-adevar incetosata

“Iar dublul joc facut de Romania, prin deciziile militare si politice ale conducatorilor sai, schimbarea taberelor ne-au pus un stigmat de care iarasi nu putem scapa.”

Care joc dublu ? Si din partea cui ?

Antonescu i-a spus in fata, lui Hitler, ca daca Germania nu mai poate apara Romania de puhoiul bolsevic, atunci, intro astfel de situatie, Romania se va retrage din alianta. Hitler a tacut. Pe fata, n-a avut obiectii. In spate, a infiintat “Praesidium Fein”. La intalniri, il mintea pe Antonescu cu harti falsificate. Iar in 23 aug.44, inainte de a fi arestat, Antonescu a anuntat ambasada germana ca intentioneaza sa se retraga din alianta, invocand motivul de mai sus. Armata Rosie era in Moldova, prin grijea neprecupetita a unor generali romani de frunte, in legatura cu palatul regal, care deschisesera frontul, fara nicio intelegere scrisa, pe 30 Km, unii spun ca pe 60 Km. Si ce s-ar fi intamplat daca complotul de la 20 iulie 1944 reusea ? Nu ii lasa Germania pe aliati in gura sovieticilor, fara niciun preaviz ? A fost anuntat, in prealabil, vreun aliat ?

“In plus, Romania s-a inregimentat in tabara celui mai crud si cinic totalitarism, a fost ani buni de partea barbarismului si fortelor raului.”

Istoricii care se ocupa de numarul victimelor celor doua dictaturi feroce ale secolului XX, si de circumstante, spun altceva. In lume s-a incetatenit, posibil pe drept, ca dictatura lui Stalin a fost de o ferocitate neegalata de nimic din Istorie. Incearca, cu contraargumente, sa schimbi ce crede o lume intreaga.

Romania n-a fost “ani buni de partea barbarismului si fortelor raului”, in sensul pe care il dai afirmatiei. Iar in plan intern, a procedat aproape tot razboiul altfel. Mai mult, la un moment dat, Antonescu a salvat aproape o jumatate de milion de evrei, traitori in Romania, de la moarte, in ciuda presiunilor germane. Dupa esecul german in aceasta chestiune, artistii evrei isi bateau joc de germani, in public, in spectacolele din teatrul Baraseum, din Bucuresti. Nu in 1944, ci decembrie 1942 ! Aproape cu 2 ani inainte de 23 aug.1944 ! Au fost arestati artistii evrei de autoritatile romane ? Au fost persecutati ? Au fost omorati, pe tacute, de comandouri germane ? In Bucuresti, aveau mai multe institutii de invatamant superior. Incredibil, totul, pe cat de adevarat ! Ne-o spune un evreu, azi, in carti si articole din reviste. Si in iunie 2010.iNoi, romanii, am aflat asta, numai prin grijea si corectitutinea acestui om vertical.

“Se mai spune ca nu aveam alternativa, ca Germania ne-ar fi zdrobit. Dar Iugoslavia lui Tito , Grecia, Anglia, Franta si multe alte tari de ce au avut puterea sa se opuna ororiii naziste?”

Romania era intre URSS a lui Stalin si Ungaria lui Horthy, iar din 1939 si cu Reichul lui Hitler in ceafa. Nicio portita nu avea. Nici de 1 milimetru. Ca sa fixam corect datele problemei.

Avea “Iugoslavia lui Tito” si “Grecia” o tara in spate, care concentrase efectiv 500.000 militari, gata sa le sara in spate, cu prima ocazie ? Ungaria facuse asta efectiv fata de Romania, inclusiv cu spioni la Gurile Dunarii (prinsi de SSI), care raportau deplasarile de trupe romanesti spre Rusia, ce goleau tara, FARA CA HITLER S-O DISCIPLINEZE, dupa ce o si ciopartisera, Ungaria reclamand mai mult.

“Anglia”.

Anglia, o mare putere care comunica cu coloniile pline cu resurse umane si materiale, era despartita de Europa printrun Canal, iar in spate avea Oceanul si SUA, care o ajuta deja efectiv, inca inainte de a intra de partea ei in razboi.

“Franta”.

O mare putere, facuta zob de Germania, in 6 saptamani, cred. Guvernul din exil nu a putut actiona decat sprijinit de Anglia si SUA. Acest guvern a avut o libertate de actiune destul de mare.

Dar Finlanda de ce a procedat ca Romania, de la A la Z ? Nu au fost exact aceleasi premise pentru intrarea Finlandei in razboiul cu URSS ? Nici de astea n-ai cunostinta ?

S-a incadrat Romania, cat de putin, printre tarile pe care le enumeri ?

“sugereaza ca lucrurile nu s-au limpezit in constiinta romanilor”.

In constiinta romanilor, inca, 22 iunie 1941 a fost legitima aparare pentru Romania, ciopartita printrun ultimatum de razboi, banditesc, din partea URSS, niciodata acceptat. Legile razboiului nu au fost incalcate de Romania, in 22 iunie 1941.

Te inseli amarnic, in lipsa culturii elementare pentru o astfel de discutie, care te depaseste total si in care te-ai bagat ca musca in lapte.

Sau esti rau-intentionat.

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

politica?

de ce uitam rolul politicii? Caril al II-lea a pus bazele dezastrului moral si politic, facind sa ne pierdem incet-incet toti aliatii. Politica l-a scos si pe Titulescu, poate daca se reusea tratatul cu Litvinov alta era situatia.. Nu trebuie subestimat Albionul, care de prin '35 a 'mirosit' ce va urma si prin politica dusa a cautat sa trimita 'flama' cit mai departe de ei.. In ciuda unor acorduri secrete cu rusii inca din vremurile imperiale, Stalin era inca de partea nazista si doar perspectiva unor bombardamente in zonele petrolifere din Caucaz l-a facut sa boicoteze acordul cu germanii.. Tot datorita Albionului s-a realizat si celebrul acord Ribbentropp-Molotov, macar pentru moment rusii vazindu-se neimplicati in conflicte majore si chiar avind parte de ceva 'prajituri' prin Europa...Era evident ca 'spatiul vital' este in estul plin de resurse si s-ar fi vazut singuri in fata germanilor si nu cred ca Stalin gandea ca ar fi intevenit careva in favoarea lor.. Chiar si declaratia de razboi data germanilor odata cu invadarea Poloniei a fost formala si fortata, dar neurmata de prea multe, dorind si atunci ca acestia sa intre mai intii in conflict cu rusii.. Stalin le-a oferit garantii economice germanilor dorind si el sa-i vada in conflict cu anglo-francezii si a reusit.. In felul asta era si el asigurat ca nu toata puterea germana va veni peste el.. Si 'schimbarea de macaz' a negociat-o (oare cu cine?..), cu consecintele care se mai vad si azi, si a obtinut destul din cite si-a propus.. Probabil ca fara Antonescu am fi avut statut de tara ocupata de germani, si probabil cu toate resursele economice folosite tot in razboi, etnicii germani tot ar fi servit in armata germana si ca si in alte tari ocupate am fi avut si 'voluntari' inrolati in armata germana.. Consecintele ulterioare ar fi fost cam aceleasi, poate ar fi fost altul numarul pierderilor de vieti omenesti.. Cum istoria se scrie de cei care inving, evident ca in acest context Antonescu nu este un erou. Pentru ce a incercat sa faca pentru romani ar fi trebuit sa fie, dar pentru ce a iesit in final...nu. Daca ar fi aparut la momentul ultimatumului sovietic si atunci am fi ripostat militar, desi probabil ca am fi fost invinsi, poate ca aveam alta sansa, daca la invazia Poloniei am fi aderat si noi la tabara anglo-franceza, daca am fi trusit sa facem o alianta in Balcani macar cu Grecia si Iugoslavia....

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

O falsa impresie

La prima vedere in conflictul cu sovieticii , Hitler era indreptatit sa creada ca va castiga si tot asa gandea si Antonescu . Ganditi-va un pic . In primul razboi mondial , germanii cu toate ca luptasera pe doua fronturi castigasera razboiul in est . Imperiul tarist se prabusise sub imensa povara a infrangerilor . Acum cand Hitler era liber pe frontul de vest ( Anglia nu reprezenta un pericol , ea luptand din greu sa supravetuiasca in Atlantic ) orice analist militar dadea sigura victoria in est . Fata de primul razboi situatia militara a Germaniei era si mai buna . Langa ea avea sa vina armata romana , armata ungara , un corp de armata italian , armata finlandeza , un corp de armata slovac precum si divizii de '' voluntari '' din Spania ( divizia albastra ) , o divizie baltica , divizia Viking , unitati flamande si franceze . Cand spunem divizia Viking sau Divizia Albastra trebuie sa luam un corp de armata pentru ca ele aveau peste 20 000 de soldati . Mai tarziu in armata germana aveau sa functioneze o divizie bosniaca , Armata lui Vlasov ( 300 000 oameni ) , o divizie galitiana si multe alte unitati de sprijin din randul populatiilor '' eliberate '' . Ca o curiozitate in armata germana a luptat si o unitate antiaeriana indiana .
Si totusi ca o ironie totul a fost o iluzie destramata de gerurile din imensitatea stepei .
Daca Hitler ar fi trimis in iunie 1941 doar trei divizii de blindate si doua de motorizate ( o cifra infima din armata sa ) in Africa , Rommel cucerea Suezul si drumul spre Asia era deschis . In Orient starea de spirit era antibritanica si populatiile arabe asteptau un semn de revolta . Irakul si Persia ar fi inlesnit drumul unitatilor germane spre India care era in plina rascoala .
Stalin era amenintat dinspre Caucaz iar reactia Turciei era imprevizibila la acea vreme .

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

ipoteze

dar e tot atat de adevarat ca daca Hitler nu-l trimitea pe Rommel cu doua bune divizii blindate echipate cu tancuri MIII si MIV(cateva sute!!) plus aviatia de suport ,, divizii care i-au lipsit atat de mult in timpul ofensivei din August-Septembrie-Octombrie contra Moscovei,ce inclin ca putea fi luata la inceputul lui Octombrie (inainte sa vina iarna).
asta i-a impiedicat pe germani sa invinga in 41,nu spun sa castige razboiul!,risipirea fortelor,deciziile ezitante ale Hitler de la Smolensk in august 41 ,permitand rusilor sa aduca forte proaspete si iarna sa faca restu'.

Postat de: Anonymous, 15 Iunie 2011 |

asa au fost vremurile

si asa or sa fie intotdeauna
Romania a fost in mijlocul evenimentelor intotdeauna si asta din cauza ca a fost la granita imperiilor care doreau preamarire, a imperiilor care ne-au furat pamantul tarii:
Imperiul Roman
Imperiul Bizantin
Imperiul Otoman
Imperiul Austro-ungar
Imperiul Rus
si acum Imperiul European
de ce nu au incaput niciodata de Romania
de ce nu ne lasa in pace
suntem o tara mica plina de nevoi care nu a vrut niciodata altceva decat sa fie lasata in pace
ne-am implicat in conflicte numai de nevoie pentru ca altfel am fi fost "sfartecati" (dupa cum bine a zis maresalul)
si-asa am scapat ieftin numai cu basarabia luata la ce nebunie a fost cel de al IIlea razb mondial
in primul razboi ne-am dus alaturi de anglia si franta si rusia care s-a trezit sa faca revolutie si ne-au lasat toate trei sa ne batem singuri cu nemtii
am rezistat cat am putut cu fortele pe care le aveam si era sa pierdem toata tara care nici macar nu era infaptuita
noroc ca in cel de al IIlea razb mondial l-am avut pe maresal si ar fi trebuit sa continuam in orice conditii alaturi de nemti!!!
poate ca nu eram comunisti 45 de ani (in realitate vreo 200 de ani de mers inapoi)
poate, poate, poate
prea multi de poate!!!

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

pt. anonim

Imperiul european suntem noi, suntem invitati cu drepturi depline si egale. Cerintele UE sunt pt. clasa politica care nici in ceasul 12 nu au curajul sa faca reforme sanatoase. A guverna inseamna sa iei decizii dificile. In momentul istoric urmator europa nu poate sta faramitata, intre ploaia de produse ieftine Chinezesti si produsele de inalta tehnologie USA, europa nu va avea un loc comod. O europa unita inseamna o europa in pace, europa nu este incompatibila cu Romania, nu uita ca aproape tot cea ce vezi in jur obiecte sau felul de administratie a fost inventat de occidentali.

Postat de: Anonymous, 23 Iunie 2010 |

Ca o concluzie

Istoria o invatam din ce ni se da. Istoria o scriu invingatorii, intotdeauna. Deci, ce fel de istorie invatam? Sunt cartile de istorie subiective / partinitoare? Pai...sunt. Si atunci, daca vrem sa avem cunostinte obiective cu privire la ceea ce s-a intamplat in trecut, ce facem? Atunci cautam si alte "izvoare" alternative ale istoriei. Corect? Corect.
Ca daca invatam numai din ce ni se da (fara sa cautam si alte surse de informare), atunci nu facem altceva decat sa-i multumim pe conducatorii nostri (a caror idee principala este "sa-i prostim pe prosti"). Nu? Pai da, ca e cam greu sa-i prostesti pe intelectuali (cica).
Hai pa si sa nu uitati: istoria o scriu invingatorii. Punct.

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

o optica incetosata

Oricum am intoarce-o, Romania s-a situat pe contrasensul istoriei. A fost o aventura sangeroasa, prost calculata pe termen lung, de pe urma careia si azi si in viitoe inca multa vreme vom trage ponoase. Antonescu a ipotecat destinul tarii pentru o suta de ani, daca nu si mai mult. Interesele egoiste si marunte in perspectiva istoriei au prevalat, impingandu-ne la dezastru.
Iar dublul joc facut de Romania, prin deciziile militare si politice ale conducatorilor sai, schimbarea taberelor ne-au pus un stigmat de care iarasi nu putem scapa.
In plus, Romania s-a inregimentat in tabara celui mai crud si cinic totalitarism, a fost ani buni de partea barbarismului si fortelor raului.
Nu exista scuza pentru asemenea erori, iar faptul ca astazi se gasesc istorici care fac discret apologia
participarii la un conflict din care n-aveam sansa decat sa iesim ingenunchiati sugereaza ca lucrurile nu s-au limpezit in constiinta romanilor.
Se mai spune ca nu aveam alternativa, ca Germania ne-ar fi zdrobit. Dar Iugoslavia lui Tito , Grecia, Anglia, Franta si multe alte tari de ce au avut puterea sa se opuna ororiii naziste?

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

aham

faci niste comparatii deplasate. situatia romaniei nu se poate compara cu ce era in grecia, anglia etc. antonescu a ipotecat destinul tarii? fara el nu mai exista romania inca din primul razboi mondial, nu ai habar despre ce vorbesti. sugestia ta care era? sa se fi dat cu rusii de la inceput? cand aia ne luasera o bucata buna din teritoriu? despre ce alternativa vorbesti? sau sa rezistam singuri? am fi fost polonia 2, halal alternativa. sau ajungeam in situatia iugoslaviei care a pierdut 25 % din populatie. adica 1 din 4 oameni au murit, constientizezi despre ce "alternative" vorbesti?

Postat de: Anonymous, 22 Iunie 2010 |

poti pierde timpul cu un magar?

Dumneata confirmi exact ceea ce am spus mai inainte: Printre multi concetateni ai nostri persista confuzia cea mai contraproductiva in legatura cu maresalul Antonescu, cu Europa democrata si cu locuil si rolul Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial. Tonul jignitor in care mi te adresezi imi arata ca am de-a face cu un magar. Or,cu magarii nu stau de vorba. Un singur sfat: pune mana pe carte ( inclusiv pe cele de istorie) si mai ales mediteaza. Ai nevoie de minte ca de aer!

Postat de: Anonymous, 27 Iunie 2010 |

Publică un comentariu nou

By submitting this form, you accept the Mollom privacy policy.
Credeţi că achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1925 a fost justă?
Te abonezi la Historia şi câştigi
Aboneaza-te la NEWSLETTER
 

HISTORIA, Nr. 149, Iunie 2014

HISTORIA, Nr. 149, Iunie 2014 -
12 Iunie 2014

La o sută de ani de la atentatul de la Sarajevo, care a schimbat lumea din temelii, revista „Historia” a pregătit cititorilor săi o ediţie de colecţie dedicată Marelui Război, cel mai sângeros conflict de până atunci: Europa, principalul teatru de război şi locul declanşării ostilităţilor, nu mai cunoscuse niciodată o asemenea încleştare disperată de forţe pe fronturi atât de largi.

Vedeţi mai multe detalii
Realitatea.net

Popular content
Soluţie implementată de Tremend
SATI