European Voice: Ungaria spionează România şi Slovacia

Serviciul român de Informaţii Externe (SIE) este la curent cu ce se întâmplă în Moldova şi întreţine relaţii bune cu Serbia, în timp ce Ungaria, îngrijorată de etnicii maghiari din străinătate, spionează România şi Slovacia, deşi teoretic n-ar avea voie să o facă, fiind membre NATO, scrie European Voice, transmite NewsIn. În contextul scandalului recent de spionaj dintre SUA şi Rusia, ziarul de la Bruxelles publică articolul intitulat "Adevăraţii spioni îşi fac griji despre cheltuieli, nu în legătură cu spionajul". Deşi apare fără semnătură, publicaţia menţionează că autorul este corespondentul The Economist pentru Europa Centrală şi de Est.

"Ghidul spionilor din Europa Centrală"

Acesta precizează că articolul se vrea "un ghid despre spionii din Europa Centrală şi potenţiala lor interferenţă competitivă - totul bazat, desigur, pe presupoziţii şi bârfe". Autorul, care a locuit la Berlin în timpul Războiului Rece, apoi în statele baltice, Viena, din nou Berlin şi Moscova, admite că are mai degrabă prejudecăţi despre spioni şi arta spionajului, dar spune că această activitate nu este decât rareori spectaculoasă - imaginea cu care au obişnuit cărţile şi filmele din domeniu -, mai degrabă având similitudini cu birocraţia din sectorul public, pentru că spionii lucrează îndeobşte cu material care este deja de domeniu public. În concluzie, autorul îşi permite să alcătuiască o hartă a spionajului în regiune, precizând că pleacă de la presupuneri, zvonuri, şi nu de la informaţii secrete. El îşi propune să alcătuiască o "listă a dorinţelor" spionilor din regiune, prezentând ţintele potenţiale, logice, ale acestei activităţi.

Astfel, serviciile Poloniei, AW, vor să ştie în primul rând ce se întâmplă în Belarus, Kaliningrad şi Ucraina. Îşi fac griji (aşa cum îşi fac griji şi colegii lor din serviciile militare de informaţii) despre comanda şi controlul forţelor ruse de acolo, în special al celor cu acces la arme nucleare (principalele griji sunt legate însă mai degrabă de un accident sau de vânzarea unor astfel de materiale decât de declanşarea unui război, precizează autorul). Alte probleme pentru spionajul polonez includ procesul de luare a deciziilor şi ceea ce ţine de succesiune în Ucraina şi Belarus.

Spionajul extern ceh a excelat în timpul Războiului Rece şi încarnarea lui modernă, ÚZSI, păstrează această caracteristică de competitivitate în ţările arabe, aşa cum face, de altfel, şi Polonia, ceea ce ajută la eforturile globale antiterorism. Spionii cehi supraveghează atent gangsterii ruşi şi banii murdari. Nu şi-au actualizat site-ul în engleză de câţiva ani - o inteligentă cacealma, fără îndoială, comentează autorul.

Serviciile ungare MKIH sunt îngrijorate de vecini, în special dacă nu îi tratează cum trebuie pe etnicii maghiari. Nu este un sentiment, este o practică. Ultimul lucru pe care şi l-ar dori Ungaria este să fie implicată într-un conflict etnic la frontiere. Teoretic, Ungaria nu ar trebui să spioneze România şi Slovacia, ambele ţări membre NATO. Dar o face. Şi Serbia a făcut obiectul unei atente monitorizări, scrie European Voice. Teabeamet, serviciile estone, SAB din Letonia şi VSD-ul Lituaniei se concentrează pe cooperarea discretă cu ţările din NATO şi alţi aliaţi. Contraspionajul lituanian a ajutat serviciul de securitate britanic să prindă câţiva presupuşi terorişti republicani irlandezi. Unul dintre ei este judecat în prezent la Vilnius.

SIE este foarte informat despre Moldova şi are legături bune cu Serbia

SIE din România este locul unde poţi merge ca să afli despre Moldova şi are legături bune cu Serbia, scrie European Voice. Serviciile bulgare NRS sunt bune în privinţa Balcanilor de Vest.

Slovenia şi Croaţia obişnuiesc să se spioneze reciproc, dar fără îndoială vor înceta odată ce ambele vor fi în UE, scrie autorul, care are totuşi o atitudine circumspectă atunci când face această afirmaşie.

Serviciul SBU al Ucrainei a trecut recent printr-o perioadă grea. De obicei era într-o competiţie acerbă cu FSB-ul şi SVR-ul din Rusia, dar acum agenţii ucraineni au sentimentul lipsei sprijinului politic.

A depune eforturi serioase pentru a afla secretele altor ţări este costisitor, înseamnă o muncă dificială şi adesea se dovedeşte a nu fi necesar. Aceasta nu înseamnă că spionii stau degeaba: pot fi îngrozitor de ocupaţi cu alte lucruri, cum ar fi să-şi facă griji pentru pensii, promovări, cheltuieli şi în unele cazuri despre afacerile lor comerciale, conchide autorul articolul din European Voice.