Muzica veche de la petrecerile boierilor de altădată

Încercam să caut câteva melodii pentru pagina de Facebook a sitului Historia.ro și am dat peste cateva melodii reproduse după partiturile originale. Ceea ce mă frapează nu este apropierea de muzica oriental turcească sau grecească, ci de cea bisericească. Dacă asculţi cu atenţie îţi dai seama că este muzică psaltică folosită azi doar în biserică, acolo unde cantarerii nu si-au manelizat stilul. Cei care respectă muzica scrisă pe note psaltice obtin ceea ce auziti cantat in melodiile de mai jos. Singura diferenta este că biserica nu foloseste instrumente.

Mică istorie a glasurilor psaltice:

În primul rând aportul turcesc este unul care ţine de îmbogăţirea stilului muzical, dar istoria acestor glasuri ţine de Grecia Antică. Autentice erau socotite glasurile I, II, III şi IV. Ţinând seama de locul lor de origine, ele luau următoarele denumiri: Glasul I – dorian    Glasul II – lidian    Glasul III – frigian    Glasul IV – milesian sau mixolidian.  Plagale erau socotite glasurile V, VI, VII şi VIII, derivate din cele patru autentice, de mai sus, primind următoarele denumiri: Glasul V – hipodorian Glasul VI – hipolidian Glasul VII – hipofrigian Glasul VIII – hipomilesian sau hipomixolidian.

Să nu vă mai plictisesc şi vă invit să ascultaţi ceva, din păcate, nemaîntâlnit azi. Acest cantec pe care vă las să îl ascultati chiar are partiturile in muzica psaltică. Enjoy it!

Același glas 5, dar de această dată cu rigorile muzicale bisericești, cu nimic diferit în privința notelor, ci doar respectând regula de a nu folosi intrumente muzicale.

Există mulţi care preferă să cânte după note (muzica lineară) mult mai uşor şi mai exact decat folosind versiunea psaltică. Priviti transcrierea in muzica lineara (cu note) a unei partituri psaltice a aceluiași Anton Pann.

In scrierea psaltica se pot vedea niste note mai mici ca marime (uneori chiar tăiate) decât celelalte. Acelea sunt melisme (ornamente muzicale) sau mai vulgar, floricele. De obicei muzica cultă, clasică, matematică, lineară nu apelează la ele – notatia această fiind doar una conventionala ca sa poată fi transcrisă o melodie din muzica psaltică. Ceea ce acolo rezolvi printr-un semn, in muzica pe note uneori este imposibil să o notifici. Conventia cu note mai mici este mult prea limitată pentru modul in care vocea umană, dar şi muzica psaltică, pot reda o propoziţie muzicală.